Page 10 - 1962-01
P. 10
I Hunedoara-Deva \
PROLETARI DIN TOATE ŢAR ILE, UNIŢI-VA ]Yot f a m ilii
/-V yv/Vy-“-*H^V î n Cv.AX*
o Consumuri specifice mici — eco ® Avînd în faţă exemplul insufle- In 1961, colectiviştii din Mi
nomii m a ri; ţitor al colectiviştilor; halţ au obţinut producţii mari
de cereale. Acest lucru a per
® La „seralul“ colectiviştilor; o „Detectivul" electronic; mis să se împartă Ia ziua.mun-
® învăţăminte de preţ; pag. 3-a. că importante cantităţi de gnu.
porumb, alte produse şi mari
® Sprijin de nădejde; ® Popoarele Americii Latine spri sume de bani. Mulţi colecti
pag. 2-a. jină revoluţia cabană ; vişti şi-au construit case noi, au
cumpărat mobilă, aparate de
® Mersul furnalului n-a fost redus ; o Revanşa a eşuat... radio, biciclete etc.Intr-im cti-
® Noi consultări anglo-americanc vînt de cînd e colectivă la Mi
o Din activitatea organizaţiilor dc la Washington ; halţ, în casele oamenilor a pă
partid;
pag. d-a. truns belşugul şi bunăstarea.
° La şcoala producţiilor m ari; Comuniştii 'din sat, agitatorii,
Anul XIV. Nr. 2186 Vineri 5 ianuarie 1962 4 pagini 20 bani W s«.i au dus o susţinută muncă po
litică în rîndul celorlalte familii
¦BBBSaBgSBSB— E E!2IHGE.Wi'2Z‘23!a (SSlVnC.'Sn^VDŢ^irrţr.'?^??T7Z:-5X,'V-J2/t?7T'^a5i^'a«Wari7!Sa
de ţărani întovărăşiţi şi cu gos
TELEGRAMA podărie individuală, pentru a-
Tovarăşului GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, tragerea lor în gospodăria co
’Prinu secretar al Comitetului Central al P artidului Muncitoresc Romin,
lectivă.
Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne
Rezultatele din colectivă au
Tovarăşului ION GHEORGHE MAU RE R,
Preşedintele Consiliului de Miniştri al R. P. Romîne convins pe majoritatea întovn-
BUCUREŞTI răş.iţilor să facă cereri de în
Dragi tovarăşi, Sîntem bucuroşi să constatăm că în anul care scriere. Numai în ultimul timp
a trecut oamenii muncii din Republica Popu au fost primiţi în gospodăria
In numele Comitetului Central al Partidului lară Rornînă, sub conducerea partidului lor
Comunist al Uniunii Sovietice, al Consiliului muncitoresc, au obţinut victorii însemnate în colectivă din Mihalţ un număr
de Miniştri al U.R.S.S., al Prezidiului Sovietu toate domeniile vieţii politice, economice şi cul
lui Suprem al U.R.S.S. şi al întregului popor turale. de 187 de familii cu 779 hecta
' sovietic vă felicităm călduros pe dv. şi prin dv.
'p e oamenii muncii din Republica Populară Ro- D orim "din toată inima poporului frate rornîn re teren. Printre noii colecti
mînă cu prilejul Anului Nou. ca în noul an să obţină noi succese în lupta vişti sînt ţăranii muncitori
pentru desăvîrşirea construirii socialismului şi
Anul care a trecut a fost marcat prin succese consolidarea păcii în întreaga lume. Glieorghe Usca, Simion Breaz,
remarcabile obţinute în întărirea continuă a Ion Muntean, Glieorghe Stînea
unităţii şi forţei marii comunităţi a ţărilor so Să se întărească şi să înflorească prietenia
cialiste, prin coeziunea mişcării comuniste şi veşnică şi de nezdruncinat şi colaborarea fră si alţii.
muncitoreşti internaţionale, prin creşterea acti ţească dintre popoarele ţărilor noastre, în inte
vităţii tuturor forţelor iubitoare de pace, caro Printre cele mai bune brigăzi de la întreprinderea de in E ix e s i e m n
militează pentru pace, democraţie şi socialism. resul păcii şi socialismului, în numele viitorului dustrie locală din Orăştie se numără şi cea condusă de co o o o o o o o o o o o>
Poporul sovietic întîmpină anul 1962 cu noi luminos al întregii omeniri — comunismul. munistul Dumitru Cucuruz. Fa şi-a depăşit norma în fiecare OOOOOOOÔOO
victorii în muncă pentru traducerea în viaţă a lună cu circa 20 la sută, execu'tînă totodată ¦ lucrări de cea o
măreţului p ro gram "de construire a societăţii M oscova-K rem liri, 30 decembrie 1961
comuniste în tară noastră, adoptat de Congre mai bună calitate.
N. HRUŞCIOV IN F O T O : Membrii brigăzii după terminarea lucrului.
sul al XXlI-lea al P .C .Ü .S ._ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
L. BR EJNEV Prin anul 1952 — ne scrie cores- obştesc, V aleriu M ănescu lucra cu g
pondentul nostru Vasile Pop — îm aceeaşi dragoste, mobilizînd prin O
C o n s fătusre a p e ţa ră preună cu tinerii brigadieri, a venit exemplul său întreaga brigadă. D es- X
la Hunedoara şi Valeriu Mănescu. pre toate acestea, comuniştii au g
a ţă ra nilor c o lectivişti — Un tînăr înalt, uscăţiv. Nu cunoş vorbit cu mîudrie atunci cînd l-au o
tea nici o meserie. A venit aici să- prunit pe Valeriu M ănescu în rîndul ^
im bold spre n o i_ s u c c e s e şi pună braţele în slujba marilor membrilor de partid. g
construcţii siderurgice pe care parti Cît de mult s-a bucurat el cînd o
La suta de hectare — încărcătură corespunzătoare dul preconizase să le ridice în H u a primit carnetul roşu de partid. g
de animale
ELEGRAMA nedoara. Lucrînd în cadrul şantie Bucuria şi-a exprimat-o emoţionat O
rului electrotehnic al Întreprinderii în cîleva cuvinte: ^o
Tovarăşului N. S. HRUŞCIOV, Lucrările Consfătuirii pe ţară păsări la suta de hectare. Spo de Construcţii siderurgice, el îndră — II voi păstra cu cinste!... ' • O
Prim-secretar al Comitetului Central geşte meseria de electrician. A mun
al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, a ţăranilor colectivişti au scos rirea numărului de animale se cit, a învăţat cu perseverenţă şi în gCuvintele spuse din inimă au fost
Preşedintele Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. gapoi întărite de fapte. B rigad a lui
in evidenţă printre altele faptul va face în special prin reţinerea
Tovarăşului L. I. BREJN EV, scurt timp a primit carnetul de muu- ¦ a fost în primele rînduri la con- <>
Preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U. R. S, S. că în următorii ani, gospodării din prăsilă proprie a exempla
citor calificat. Aceasta însă nu era struirea m arilor agregate ale Mu- g
MOSCOVA le colective trebuie să lupte pen relor provenite din cele mai
gtotul. Tînărul M ănescu dorea să stâ- nedoarei. Lucrările executate la b a - O
tru realizarea unei încărcături productive animale.
pînească; cît mai bine tainele me teria a iV -a de cocs, la furnale, la
mari de animale la suta de Totodată, cele 77 hectare de
seriei sale, să se ridice la înălţimea noua secţie O.S.M., în atelierul e- g
hectare, şi pentru mărirea pro păşune vor fi curăţate şi îngră
celor m ai buni electricieni de pe lectric şi peste tot, cînd. au fost re- <>
ductivităţii acestora. şate cu must de bălegar şi ni-
şantier. Nu scăpa nici un prilej cînd cepţionate, au primit calificativul g
îndrumaţi de către organiza trocalcar, iar pentru perioada
era vorba de învăţat. Stadia cărţi „foarte bine“. Recent, lucrînd la in- O
ţia de partid, colectiviştii din de stabulaţie se va asigura po
de specialitate, discuta ore în şir sialaţia de iluminat a observat că g
Spini, care în 1961 au obţinut rumbul siloz de pe 17 hectare
Dragi tovarăşi, Sovietice, spre binele şi fericirea întregii omeniri. cu tovarăşii săi de branşă. Şi, nu procesul de montare al lăm pilor este O
S ă se întărească prietenia indestructibilă şi rezultate bune în creşterea ani (cu 10 hectare mai mult decît
In numele Comitetului Central a! Partidului peste mult timp, tînărul Valeriu M ă greoi. Atunci a propus înlocuirea A
Muncitoresc Rornîn, al Consiliului de Stat, al colaborarea frăţească dintre popoarele noastre,
Guvernului Republicii Populare Romîne şi al unitatea şi coeziunea la g ă ru lu i socialist şi a malelor, au hotărît ca în acest în anul trecut): nescu este recunoscut ca unul din suspensiei din funie de oţel, care g
poporului rornîn, vă trimitem dv. şi prin dv. mişcării comuniste internaţionale, unitatea tu
turor ţărilor care luptă pentru apărarea şi con an să sporească şi mai rnult OLIMPIA CRĂCIUN tre cei mai pricepuţi electricieni... era necesară pentru fixarea corpu- <5
marelui popor sovietic cele mai calde .şi sincere solidarea păcii între'popoare.
felicitări cu prilejul Anului Nou. şeptelul, proprietate obştească, secretarul organizaţiei de bază P.M .R. Au trecut cîţiva ani. Pe şantierul rilor de iluminat, cu console de ^
G 11E O R G H E G H E O R G 1!I U - D E J
Urăm poporului sovietic prosperitate şi feri şi să crească noi specii de ani G. A. G. S p i n i electrotehnic se m ai organizează o fier. Este o inovaţie a Iui. A plica- g
cire,' noi şi strălucite victorii în lupta pentru Prim-secretar al G.G. al P.M.R. •
înfăptuirea grandiosului program al construirii male. ' Vom dezvolta brigadă. Conducerea şantierului, îm tă, ea a adus şantierului o econo- <>
desfăşurate a comunismului, elaborat de Con Preşedintele Consiliului de Sfat al R. P. Romîne Astfel, lă 'sfirşitul anului aces
gresul al XXII-lea, spre gloria marii Uniuni preună cu organizaţia de partid, mie de peste 10.000 lei. g
ION GHEORGHE MAURER,
ta colectiviştii din Spini vor a- şi creşterea păsări lor hotărăsc ca noua brigadă să fie Comunistul Mănescu n-a uitat nici O
Preşedintele Consiliului dc Miniştri al R.P. Romîne
vea o încărcătură de142 bovine1 condusă de tînărul Mănescu. Este cum a învătat el meseria. De aceea o
(din care 16,5 vaci de lapte) Membrii gospodăriei colective m ai mult decît o apreciere a stră se ocupă nu num ai de ridicarea cui.- 9O
daniilor sale. încredinţarea sarcinii noştinţelor sale ci şi de calificarea O
32,7' porcine, 111,5 ovine şi 100 'din Vinţul de Jos au hotărît încă
de la început să pună un ac de a conduce o brigadă dovedeşte altora. Tineri ca Andrei Roja, o
Echipă de teatru cent deosebit pe dezvoltarea că oamenii au încredere în capaci Gheorghe Popescu şi alţii care nu g
creşterii animalelor, in acest
tatea lui. Şi M ănescu, îm preună cu stăpîneau îndeajuns m eseria de e-
fruntaşă pe raion sens, noi am obţinut unele re
zultate bune. Aşa de pildă, am brigada sa, a îndreptăţit această în lectrician, lucrînd cu el, ascultîn- g
IN VALEA JIULUI înfiinţat o fermă de bovine care credere. Lucrînd cot la cot cu comu du-î sfaturile, au ajuns să se nu- o
numără 95 capete, una de porci
Formaţia de teatru a artişti şi o turmă, de oi. niştii de pe şantier, cerîndu-le sfa mere acum printre muncitorii fruu- g
lor amatori din cadrul I. F.
Sebeş, este pe drept cuvînt con Ţinînd cont de indicaţiile date tul şi ajutorul atunci cînd întîm- taşi. X
siderată fruntaşă pe raion.' In de Chemarea Consfătuirii pe
Pri :m e le z ile — p r i m e l e s u c c e s e anul care a trecut, această ţară a ţăranilor colectivişti ca pina vreo greutate, Valeriu M ă Pentru bogata sa activitate, to- o
echipă a prezentat în faţa mun şi de recomandările comisiei
citorilor forestieri 26 spectaco pentru problemele creşterii ani nescu şi-a îndeplinii cu succes sar varăşii de muncă au numai cuvin- g
cinile de răspundere pe care le-a te de laudă. Exem plu în muncă şi 6
Fruntaş în întrecerea socia primit. disciplină, aşa-1 caracterizează toţi g
listă pc exploatare este colec
In anul 1961 minerii Văii Jiului aii muncit cu multă însu-] tivul sectorului III. Plusul în Dar, activitatea tînăruiui briga cei cari-1 cunosc astăzi pe M ă,ies- g
registrat la acest sector este dc
l fleţire. Ca urmare, producţia şiproductivitatea muncii au eres-] 058 tone cărbune. le, lâ care au participat 7.635 malelor, noi am hotărît să dez dier nu se m ărginea numai la pro cu. A şa l-au caracterizat şi comu- o
[ cut lună de lună, iar la preţul de cost s-au realizat economiil Alfe rezultate spectatori. Spectacolul care s-a voltăm pe mai departe sectorul ducţie. El era prezent întotdeauna niştii, cu cîteva luni în urm ă, cînd g
(însemnate. Şi, ceea ce este mai important, planurile anuale, la] Realizări frumoase au înre zootehnic. la toate acţiunile iniţiate de organ i î-au ales ca membru în comitetul <>
gistrat şi colectivele minelor Datorită faptului că satul
Lonea şi Aninoasa. împreună, bucurat de cel mai mult suc zaţia de tineret. La muncile de folos de partid al şantierului. g
ele au dat peste plan în perioa. ces în interpretarea artiştilor nostru se află pe malul Mure
Î toate exploatările, au fost realizate înainte de termen. da de care ne ocupăm mai mult amatori din cadrul I. F. Sebeş, şului, am hotărît ca în acest an O
de 3.000 tone de cărbune. Acest este cel cu piesa „Casa de odih să dezvoltăm şi creşterea păsări ooooocooooococoooooooooooooooooooooooooooooooooooo
( Anul acesta minerii sînt hotărîţi să obţină realizări şi mai] lucru dovedeşte că minerii de nă — Bună dimineaţa“ . lor în special a celor de apă. Pen
aici îndrumaţi de organizaţiile
[frumoase. Acest lucru îl confirmă pe deplin cele 8.166 tone dej de partid, muncesc cu entuziasm
pentru a ocupa în anul 1962
ţ cărbune extrase de ei peste plan în primele două zile lucrătoare. 1 locuri fruntaşe în întrecerea so Primele, distincţii pioniereşti din şcoaiă
cialistă pe bazinul carbonifer al
{ Dc remarcat că în această perioadă, colectivele tuturor] Văii Jiului.
|exploatărilor au extras cărbtme peste plan. ] -c i- Pregătindu-se pentru cel de-al tru început vom amenaja un co
l a stafia C. R. Ili-lea Festival bienal de tea teţ de păsări în locul numit De curind, în cinstea zilei de lui, pe calea construirii socia-
30 Decembrie, pionierii şcolii lismluui. Au fost apoi acordate
!n frunfea întrecerii zări. El a extras peste plan 963 Sîmeria tru „I. L. Caragiale“ , formaţia „Chistieş“ unde vom adăposti dc 8 ani din Băniţa au avut o primele distincţii pioniereşti din
tone cărbune. de artişti amatori a forestie 400 de gîşto şi 200 de găini. Aici adunare pe unitate. La adunare şcoală pionierilor Damian Co
Printre colectivele care au vor fi îndrumate să lucreze ace a fost invitat tov. Ioan Ghinea, roana, Stoica Gh. Vasile şi Un
muncit în prima zi din noul an prim-secretar al Comitetului gur Maria.
se numără şi cel al staţiei C.F.R. rilor din Sebeş pune in scenă le colectiviste care au dragoste orăşenesc U. T. M. Petroşani,
Simeria. Muncind cu entuzias care a vorbit pionierilor despre C. DAMIAN
In fruntea întrecerii socialis La mina Pefrili mul care-l caracterizează, el a în prezent piesele „Şi pe stra de păsări. succesele obţinute de poporul preşedinta unităţii dc pionieri
te pe bazin se situează colecti asigurat circulaţia celor 101 tre da noastră“ şi „A furat-o pădu In următorii ani vom dezvol nostru, sub conducerea partidu
vul minei Lupeni. In perioada Mai mult ele 1.860 tone căr nuri ce au trecut prin staţie, Şcoala de 8 ani Bănită
bune 1a extras peste plan in zi fără nici o întîrziere. In tot ta ferma de păsări şi mai mult.
amintită, din abatajele acestei lele de 2 şi 3 ianuarie şi co cursul zilei, la semnal nu a fost
lectivul minei Petrila. Acest oprit nici un tren. Garniturile rea“ . ELENA SUSAN
exploatări au pornit spre pre succes al său se datorează în trenurilor de călători au fost şefă de echipă la G. A. G.
primul rînd aplicării încă din formate după grafic, iar vagoa C. B O D E A
par aţie mai mult cu 2.100 tone anul trecut a celor mai judi nele sosite pentru întreprinderile
cioase măsuri pentru asigura cliente au fost trase la rampa corespondent Vintul de Jos
de cărbune cocsiticabil declt pre rea îndeplinirii, ritmice a pla de descărcare.
vederile planului. nului pe anul in curs. PANO U DE RE
In total, în cursul zilei de 1
Cel mai harnic colectiv de la ianuarie, au fost manevrate ire
această mină s-a dovedit a fi şi proşabil 302 osii.
de data aceasta colectivul secto I
rului III, care a obţinut anul
trecut cele mai frumoase reali- La obţinerea acestui succes au
contribuit impiegaţii de mişcare
-fflHi ioan Piesa, Traian Bădeanu şi
loan Marta, partida de mane
vră condusă de comunistul Pe llÉ if
tru Traşcă, magazinerii Augus-
tin Florea, Gavrilă Nicolae şi -x
Ioan Ludoşan.
Strungarul Glieorghe Ivan este unul dintre fruntaşii între VICTOR FILIMON Ing. IOAN VOI NA ILEANA Ml CLEAN GHEORGHE ANCUfA
cerii socialiste de Ia U.IÎ.U.M. Petroşani. In cursul anului tre E. CKEŢU
cut el şi-a depăşit în fiecare Iu nă norma cu cca. 25 la sută. corespondent este maistru la secţia chimi- adjunct al şefului de secţie la este sculeră la Atelierele cen cauperist la furnalul nr. 1 al
Anul acesta este hotărît să obţină realizări si mai frumoase. că-săruri dc la U.M.C. Zlatna. laminorul de 650 mm. al C. S. Uzinei „Victoria“ -Călan. stră-
Fiind un bun organizator al Hunedoara. Participind activ trale Gurabarza. Efectuinâu-şi duinău-se să menţină o tem
producţiei, secţia al cărei mai la organizarea producţiei şi lucrările la timp şi de cea peratură cit mai ridicată a
stru este, a îndeplinit înainte mai bună calitate, ea şi to aerului insuflat în furnale, a
de termen planul anual pe îmbunatăiţirea continuă a pro varăşii săi 'ele muncă, au făcut
1961t a îmbunătăţit calitatea cesului tehnologic de lamina ca minerii să aibă întotdea contribuit la atingerea unui
produselor cu 2 la sută şi a re, a adus o contribuţie pre una utilajefib în bună stare indice de utilizare a furnale
realizat 80.000 lei economii la ţioasă la realizarea planului
pe 1961 al secţiei, cu 22 zile 'de funcţionare. lor in anul trecut cu circa 36
preţul de cost.
mai de vreme. la sută ihai mare decit în 1959.