Page 11 - 1962-01

pag. L
wt2^maxis*Ä28a8aFi$i-<*?!?si>üíax::uhm^^wî^jîsîmiîmawiimairitfutsw^tassiffii^fîuîîss
§S§88?
Partida de lăcătuşi de la secţia Tl-a vagoane a Atelierelor R.M.R. Sone­
ria, condusă de comunistul Ioan Vlad îşi depăşeşte cu regularitate sarcinile
de plan, şi realizează însemnate econu mii la preţul de cost.
vâţâminte de preţ
Nu mi-a fost dat niciodată să văd
o asemenea consfătuire, din care toţi
participanţii, de la simplul membru
colectivist şi pînâ la cercetător sau
academician, să poată învăţa lucruri
atît de minunate şi de folositoare.
La Bucureşti j m stat de vorbă cu
mulţi preşedinţi de gospodării colec­
tive şi cu brigadieri. De la fiecare
am învăţat lucruri bune despre care,
înapoindu-mă Ia Pricaz, am hofărît să
vorbesc tuturor colectiviştilor de Ia
noi şi împreună, să punem umărul
ca să aplicăm în practică tot ceea ce
\.i fi posibil penjru întărirea gospo­
dăriei noastre.
In mod deosebit m-au interesat pro­
blemele legate de zootehnie. Sectorul
zootehnic al gospodăriei noastre s-a
dezvoltat mult în ultimii ani. Am
reuşit să avem Ia sfîrşitul anului
1061 un num ăr de 130 vaci de lapte,
36 juninci montate,' 119 viţele (din
prusilă proprie), 787 ovine cu lînă
fină şi semifină, 30 batali, zeci de
porci şi un mare număr de păsări.
De la aceste animale am obţinut
importante venituri . băneşti, deoarece
am vîndut la stat pe bază de con­
tract mai bine de 90 la sută din pro­
ducţia de lapte (m edia pe cap de vacă
furajată a ajuns la 2.400 litri lapte), cultură mazărea, pe care o vom se­
întreaga cantitate de lînă, brînză de
oi, fulgi de gîscă, bovine vii şi cîte
14 porci graşi la suta de hectare te­
ren agricol.
La Consfătuirea de la Bucureşti, au­ 8 luni- do zile. " - ¦"
zind pe alţii ce rezultate au obţinut,
inî-am dat seama că noi n-am făcut
încă totul, că avem posibilităţi şi mai consiliul de conducere s-au studiat cu
mari pentru dezvoltarea creşterii ani­
malelor, a măririi productivităţii lor. G. G. al P.M .R. din iunie— iulie 1961,
Astfel am discutat în cadrul organi­
zaţiei de bază P.M.R. şi într-o şe­
dinţă a consiliului de conducere des­
pre posibilităţile de care dispunem în
această privinţă. Gu acest prilej am
ajuns la concluzia ca producţia de
lapte în 1962 trebuie să fie de cca.
3.000 1. lapte pe cap de vacă furaja­
SFATURILOR POPULARE
Sprijin de nădejde
Pe lingă Sfatul popular al co­
munei Teiuş îşi desfăşoară ac­
tivitatea mai multe comisii per­
manente. Chiar de la început
vreau să spun că aceste comisii
sprijină mult activitatea noas­
tră. Ele vin în faţa comitetului
executiv cu o serie de propuneri
necesare a fi traduse în viaţă.
Propunerile sînt analizate cu
simţ de răspundere în cadrul
şedinţelor de comitet executiv,
sînt aprobate şi se urmăreşte
ducerea lor la îndeplinire.
Pentru ca aceste comisii per­
manente să-şi desfăşoare acti­
vitatea tot timpul, comitetul e-
xecutiv organizează în fiecare
lună şedinţe de colaborare cu
preşedinţii şi secretarii comi­
siilor unde li se aduc la cu­
noştinţă cele mai importante
probleme ce avem de rezolvat.
Muncind astfel, pe raza co­
munei noastre au fost înregis­
trate o serie de realizări fru­
moase, cu care ne putem mîn-
dri. La obţinerea lor un aport
deosebit şi-a adus comisia per­
manentă de învăţămînt, cultu­
ră şi sănătate. Fiind tot timpul
în mijlocul cetăţenilor, membrii
comisiei au sesizat o serie de
deficienţe şi au venit cu propu­
neri de remediere a lor. Preşe­
dinta comisiei permanente, de­
putata Zoie Barbu, împreună cu
întregul colectiv lărgit printre
care Partenie Dalea, Viorica
Rancea, Tatiana Nagy, Petru
Nistor şi alţii, au muncit mult
iar rezultatele nu s-au lăsat aş­
teptate. Astfel, s-a propus ame­
najarea unei săli pentru profe­
sori şi extinderea spaţiului
la grădiniţa de copii, cuprinde­
rea tuturor elevilor de vîrstă
şcolară la cursuri etc. Anali-
zind propunerile, comitetul e-
xecutiv a luat măsurile cores­
punzătoare, rezolvîndu-le în în­
tregime.
De asemenea, propunerile co­
misiei permanente de gospodă­
rire comunală au fost bune. De
tă. Vom continua pe viitor să oprim
din prăsilă proprie cele mai bune vi­
ţele şi juninci. De altfel, cele 36 ju­
ninci pe care le avem acum şi cele
119 viţele sînt obţinute de la vacile
gospodăriei, recunoscute ca fiind ani­
male de rasă bună. In ce priveşte
realizarea unei producţii medii de
3.C00 litri lapte pe cap de vacă fu-
Insemnân
de ia Consfătuirea pe tară
a ţăranilor colectivişti
rajată, noi sînfem siguri de reuşită,
deoarece vom milita ca în 1962 să
avem cit m ai multe vaci cu o pro­
ducţie de 5.000 litri lapte fiecare. Ele
vor sălta cu siguranţă producţia to­
tală la peste 3.000 litri lapte pe cap
de vacă furajată.
Ne-am gîndit de asemenea ca anul
viitor să punem mare bază şi pe în-
grăşarea porcilor. Dacă în 1961 am
predat statului pe bază de contract
cîte 14 porci graşi la fiecare 100 ha.,
în 1962 vom vinde circa 20 de porci
graşi la fiecare ICO ha. teren arabil.
Pentru îngrăşarea mai rapidă a ani­
malelor, am hofărît să introducem în
măna pe 12 ha. Administrînd în ra­
ţia zilnică a porcilor mazăre, orz,
lapte degresat şi alte furaje, sperăm
să scurtăm perioada de îngrăşarc la
In organizaţia de bază P.M:R. -şi în
atenţie atît documentele plenarei
cît şi cele ale Consfătuirii pe ţară a
ţăranilor colectivişti. Ne-am dat astfel
seama că noi mai avem multe de fă­
cut şi în privinţa creşterii păsărilor.
In anii de cînd există gospodăria co­
lectivă din Pricaz, am căpătat o oa-
exemplu, tov. Ştefan Gali a pro
pus amenajarea unui parc în
centrul comunei prin munca
patriotică a cetăţenilor. Comi­
tetul executiv, luînd în discuţie
propunerea, a ajuns la conclu­
zia că se poate realiza intr-un
termen scurt, stabilind măsuri­
le corespunzătoare. La puţin
timp după aceea s-a trecut in
mod practic la rezolvarea ei.
Cetăţenii, printre care Olivia
Lazăr, Toan Medrea, loan Cri-
şan, Alexandru Szilagy şi alţii,
au prestat aproape 2.000 ore de
muncă patriotică, amenajind un
parc frumos. Tot din iniţiativa
comisiei permanente de gospo­
dărie comunală au fost pavate
trotuarele de pe străzile 6 Mar­
tie, i i Iunie, Filimon Sîrbu şi
altele.
Acestea sint numai cîteva e-
xemple din munca comisiilor
permanente de pe raza comunei
noastre. Desigur că se pot da
mai multe asemenea exemple.
Despre acest lucru şi-au putut
da seama secretarii tuturor sfa­
turilor populare comunale de pe
raza raionului Alba, cu ocazia
schimbului de experienţă orga­
nizat de curind la Teiuş. La
acest schimb de experienţă or.
ganizat pe baza planului de mă­
suri al Comitetului executiv al
Sfatului popular regional, pen­
tru îmbunătăţirea stilului de
muncă al sfaturilor populare,
comisiile permanente au pre­
zentat unele referate despre ac­
tivitatea lor. Cei prezenţi la
schimbul de experienţă au
apreciat munca comisiilor
permanente şi au hotărît ca
experienţa bună să fie a-
plicată în toate satele raionului
Alba.
Sfatul popular comunal Te­
iuş va căuta ca şi pe viitor să
îndrume comisiile permanente
în aşa fel ca ele să sprijine şi
mai mult munca noastră, iar
rezultatele să fie şi mai bune.
RUDOLF PR1PLATA
preşedintele comitetului executiv al
sfatului popular comunal Teiuş
9l a i m u n c a
p a trio tic ă
Tinerii de ia uzina electrică
Vulcan, constituiţi in brigăzi de
muncă patriotică, au participat
la demolarea unor clădiri vechi
pentru eliberarea terenului un­
de urmează să se construiască
noi. turnuri de răcire şi să se
instaleze noile agregate în ve­
derea modernizării uzinei. Cu
prilejul acestei acţiuni, tinerii
noştri au recuperat o mare can­
titate de cărămidă şi fier vechi.
O cantitate de ]0.000 kg. fier
vechi a şi fost predată la I.C.M.
N. ROVENŢA
tehnician
reciirc experienţă în creşterea gîştc-
lor. De această ramura răspunde co-
immishi! Ion Iov. In K.61 an fost ob­
ţinuţi circa 4 boboci de la fiecare
gîscă. In 1962 vrem să obţinem 5-6
boboci pc cap dc gîscă, şi, în felul
acesta, să realizăm o încărcătura
de circa 1.000 păsări convenţionale la
sula de ha. teren arabil.
învăţăminte de preţ s-au desprins
la Consfătuire şi în ce priveşte creş­
terea oilor, sector în care G.A.G. din
Topalu, regiunea Dobrogca, a căpătat
o experienţă bună. Eu am stat de
vorbă cu tovarăşul Nicolae Gaidagiu,
preşedintele acestei gospodării şi am
aflat cum au reuşit să merinoseze o atenţie deosebită obţinerii de timp de economisirea materia­
aproape întreaga turmă de oi, să aibă economii. Prin aplicarea în pro­ lului refractar. Recuperînd pes­
o încărcătură mare la suta de hec­ ducţie a unei inovaţii, precum te 3.400 tone cărămizi refracta­
tare. şi prin reducerea consumului re, colectivul acestei secţii a rea­
Disculînd în organizaţia de bază
şi în consiliul dc conducere, am ho­
tărît să continuăm şi noi acţiunea de
merinosare şi să creăm un efectiv de
200 batali.
In scopul obţinerii unor producţii
m ari de lînă, carne şi lapte, pe lîngă
păşunea dc 170 ha. (în lunca M ure­
şului), care se va folosi în mod ra­
ţional, vom mai asigura oilor un sur­
plus -de furaje în tot cursul anului.
Consfătuirea pe ţară a ţăranilor co­
lectivişti a scos în relief faptul că în
fiecare unitate agricolă socialistă exis­ cut de muncitorii, inginerii, şi mul trimestru al anului 1961 o
tă mari rezerve nelolosite încă. De tehnicienii secţiei oţelăria elec­ boltă rezista la 17-18 şarje, la
aceea, organizaţia de bază P.M.R. şi trică de la C.S.H. se ridică W
consiliul de conducere al gospodăriei suma de peste 1.648.000 lei.
noastre colective, sînt Iiotărîte să mi­ Aceste economii sînt rezultate
liteze în 1962 nu num ai pentru rea­ atît din recuperările de fero­
lizarea producţiilor planificate, ci şi aliajg: din fier 'vechi, recuperă­
pentru depăşirea lor.
IOAN POPA
preşedintele G.A.G.
„21 Decem brie" Pricaz
raionul Orăştie
La „seralul^ colectiviştilor
f—31—1/—*r*”»i—1r-»r**'r-' r—»<**
(. In fiecare seară, ferestrele
L şcolii elementare de 7 ani din
Jţ Mihalţ sînt luminate pînă tir-
ziu. Băncile, în care ziua în-
[ vată copiii colectiviştilor din
t comună, sînt ocupate seara de
L părinţii lor, care nu au avut
i posibilitatea în trecut să în­
veţe. Prin grija comitetului
comunal de partid şi a con­
ducerii şcolii din comună, s-a
obţinut aprobarea să funcţio-
l colectiviştii îşi completează
L studiile.
...Sintem în timpul unei
r pauze. Pentru cîteva minute.
ţ culoarul şcolii, care pînă
t atunci era cuprins de o liniş-
^ te adîncâ, fu inundat de „gă-
r lăgia“ specifică pauzelor şco-
t lare. Cei care au dat răspun-
t suri. bune îşi manifestă copi­
er lăros bucuria:
— Azi ai luat un 10 la geo-
L grafie, M ih a i! Tare aş vrea
t să ştiu dacă şi la zile-muncă
[¦ iei tot atît — i se adresă co-
^ lectivislului Ciortea Mihai. co-
r legul său, Stoica Man din cla-
L sa v i-a .
>~JwSwJ V 1 w /v..J i J l J u / u / uJ ^—tw./\—11 -J «—/i—t v—/w h.Jc_; -.Ju/wJc J
Lecţiile de chimie sînt mai intere sânte, mai uşor de reţinut, ciad sînt însoţite de experienţe de labo­
rator. Acest fapt l-au constatat şi tov. Tudorică Nicolae, Fio rea Simion şi Ometa Viorel, din
clişeul de faţă, elevi ai şcolii de maiştri din Brad, care urmăresc o demonstraţie practică
făcută de profesor.
DRUM UL’ SOCIALISM ULUI
CONSUMURI SPECIFICE M ICI
aataLBULBERaQLé3BftUBSRDM99oaoaaDoaBBdnanB[LBUBBB&QBii3eaoaaBDBnBaRan(aa:c>Lmufa*fflaBffiBKBú:a8aauHQfitttt;?ffls:Laaa23DugaHE2C]t&at ib3qc3dds
ECONOM II M ARI
.'V/N/’V'X/V/N/V-/\/N
Economiile realizate în nu mai cîteva secţii ale Combinatu-
< iui siderurgic şi de constructorii laminorului de 450 min. în de-
J cursul anului 1961, sînt sufieien te pentru a se construi o stradă
cu 12 blocuri totalizînd 578 de apartamente. Să vedem cum s a
< ajuns la aceste realizări.
Succesele eonsfrucforeior I®m i rc© ru lus
de 450 mm
Muncitorii, inginerii, şi tehni­
cienii şantierului II de construc­
ţii al I.C.S.H. sint, cum este şi
firesc, pe Ungă iscusiţi construc­
tori şi huni gospodari. Con­
ştienţi de importanţa fiecărui
Kilogram de material economisit,
ei au gospodărit cu multă chib­
zuinţă avutul poporului. Buca­
tă cu bucată, Kilogram cu Kilo­
gram, materialele economisite
au atins cantităţi importante.
Astfel, in cursul anului 1961,
harnicul colectiv al acestui şan­
tier a economisit 189.000 bu­
căţi cărămizi, 220.000 Kg. fier-
c o m b u stib il
'Paralel cu îndeplinirea la timp
a sarcinilor de plan la toţi indi­
cii pe anul 1961, colectivul de
muncitori, ingineri şi tehnicieni
de la Centrala termoelectrică nr.
2 din cadrul C. S. H. a acordat
de combustibil, s-au obţinut e-
conomii in valoare de 4.849.000
lei. Comuniştii Viorel Bela, Li.
viu Breaz, Aclam Pătrar., alături
de muncitorii Ioan Opreanu,
Wilîam Bucloi şi alţii, sînt nu­
mai cîţiva din cei care au mun­
cit în mod deosebii pentru obţi­
nerea acestor rezultate.
ing. RUS1AN EROW1M
şeful secţiei G.T.E. II sebit, şefii de echipă Ioan To-
Pesfe 2 0 şarje se
Economiile realizate anul tre­ cuptoarelor. Astfel, dacă în pri­
rile de nichel şi molibden din
sudaje, cit şi din scăderea pro­
centului de rebut, scurtarea ter-
j menelor de reparaţie şi în spe-
! cial prin mărirea durabilităţii
— Fii sigur că un nouă sau
zece iau şi acolo!
La clasa V-a era aceeaşi ani­
maţie şi veselie. Colectivista
Ana Dobrescu, mai primise un
zece la matematică.
— Este cea mai bună elevă
— spune Eugen Şerbii, direc­
torul şcolii. La toate materiile
are numai note de zece. In
colectivă munceşte ca briga­
dieră la grădina de zarzava­
turi. Toţi colectiviştii au nu­
mai cuvinte de laudă la adre­
sa ei. Profesorii, de asemenea.
Învăţătura o ajută să mun­
cească mai bine în cadrul bri­
găzii pe care o conduce. Ală­
turi de ea mai sint mulţi co­
lectivişti fruntaşi la învăţătu­
ră în clasa V -a : Toma Cer-
gheăian, Gheorghe Stînea. Ion
Chnpean. Şi ei au numai note
de opt, nouă şi zece.
Directorul ne-a invitat să
asistăm la o oră de istorie la
clasa Vll-a. Am acceptat bucu­
roşi.
Colectivistul Iosif Cirnaţ
răspunde primul. Subiectul:
Bea » o b En n ha o cin si?n eau lq» k n s!a a o ¦a p a an
beton, 4.600 m.c. pietriş Şl
582.000 Kg. ciment.
Valoarea materialelor econo­
misite, precum şi economiile
aduse de inovaţiile şi raţiona­
lizările aplicate în producţie, au
înscris pe lista realizărilor con­
structorilor laminorului de 450
mm., economii de peste 6 m i­
lioane lei.
Pentru obţinerea acestor suc­
cese s-au evidenţiat în mod
deosebit brigada de fierari-be-
tonişti condusă de Petru Io-
nescu. zidarul Kozccsi Bomolcoş,
şi alţii.
! 11?. S T E L I A N P O P E S C U
şantierul II construcţii
Prin recuperare® m aterii leilo r
refractare
Dinei o atenţie deosebită ca­
lităţii lucrărilor, muncitorii sec­
ţiei cuptoare industriale din
O.s.H. s au preocupat in acelaşi
lizat in cursul anului trecut e-
conomii în valoare de 4.122.000
lei. Datorită acestor economii,
consumul specific de cărămizi
refractare pentru reparaţii la
rece, a scăzut cu aproape 2 kg.
pe tona de oţel-lingou.
S-au evidenţiat în mod deo­
ma. Gavrilă Cocoş, Fiilop Kal-
sfîrşitul anului trecut s-a ajuns
la peste 20 şarje pe boltă.
Printre fruntaşii care au con­
tribuit la aceste succese se re­
marcă comunistul Nicolae Avra-
mescu, maistru, prim-topitorii
Vasile Soleau, Nicos Trocas şi
alţii.
MATEI DEVIAN \
secretarul organizaţiei de bază R.M.R. T1E: Poznaşa ; Bufonul rege­
oţelăria electrică
•—1/—¦J—• /—»/—» r
Răscoala ţăranilor de la Bo- j
bîlna. -j
Răspunsul dat a fost clar, ]
complet, problemele principale 1
au fost bine înţelese. Aprecie­
rea profesorului: nota 10.
Tot nota 10 a primit şi co­
lectivistul Mihai Ciortea care
deşi e trecut de prima tine­
reţe, se poate lua oricind la
întrecere cu un şcolar din
clasa a Vll-a.
Impresionează dragostea Şi
pasiunea acestor oameni care
au în medie 35—40 de ani pen­
tru însuşirea de cît mai multe
cunoştinţe. Ei muncesc, înva­
ţă. bucurîndu-se de condiţiile
deosebite pe care le-a creat
partidul nostru drag tuturor
oamenilor muncii de la oraşe 1
şi sate. Studiind neîncetat, le-
gind cele învăţate teoretic cu
activitatea practică, ei vor
munci cu mai mult spor la
obţinerea unei producţii mari
la ha., la întărirea şi dezvol­
tarea continuă a gospodăriei
agricole colective care le-a
adus belşug şi fericire.
S. C E R B U
»—/uJuJtJi_f
M r. 2186
m E8ITURA POLITICA
a apărut:
—vi
* * * Marxism-leninismul
teoria revoluţionară a proleta­
Toi mas pyfm cocs riatului.
M. C E R N E A : Filozofia mar-
xist-Ieninistă — materialismul
consumai dialectic şi materialismul is­
Lozinca Jurnaliştilor hutiedo- toric.
reni „Să lucrăm o zi pe săptă­
mână cu cocs economisit“ , a gă­ C. M E G U - R. ATARI N E S -
sit un ecou deosebit în rîndul
colectivului de la secţia Il-a GU : Modul de producţie capi­
furnale. Ridicînd temperatura
aerului insuflat în furnal s-au talist.
economisit 29 kg. de cocs la to­ Gif. I1ADRUS : învăţătura
na de fontă albă. De asemenea
consumul de energie electrică a leninistă despre imperialism şi
fost redus cu 3 kilovaţi pe tona criza generală a capitalismului.
de fontă, iar pe m.c. volum util
de furnal s-au produs cu 12 kg. E. D013RESCU - T. E U S -
fontă mai mult decît indicele TO LAO H E : Situaţia clasei
planificat. Datorită ridicării
continue a calificării profesio­ muncitoare din ţările capitalis­
nale a muncitorilor, timpul de
schimbare a şuberului la cau- te după cel de-al doilea război
pere a fost redus de aproape 5 mondial.
ori.
GR. GO M AR TIN : învăţătura
Toate aceste realizări i-au aju­
tat pe furnalişti să obţină în marxist-ler.inistă despre partidul
cursul anului 1961 economii la clasei muncitoare.
preţul de cost în valoare de
5.500.000 lei. R. F LO R IA N : Teoria mar-
xist-leuinistâ a revoluţiei socia­
REMUS LUPU liste.
secretarul organizaţiei de bază
G. V L A D : M arxlsm -leninis-
P.M.R. secţia Il-a furnale mul despre stat şi dictatura
proletariatului.
I. R A D U L E S G U : Statul de-
*: m ocrat-popular, instrumentul
^ principal de construire a socia- î
ţ Iismului în R.P.R. ^
\ G. M A N O L E S G U - p, T A - }
{ N A S 1E : Trăsăturile fundam en- \
\ tale ale modului de producţie ^
Ş socialist.
I.. R A D U LE SG U - AL D U-
man, maiştrii M ih a i Balasz, Io
L E A : Structura economică şi
sif Rimba şi alţii. de clasă a R.P.R.
ing. N. S1NTIMBREANU
şeful secţiei cuptoare industriale
0 IANUARIE 1962
PROGRAMUL I 6,30 Emisiu- Actualitatea literară în ziarele
nea pentru sate ; 6,45 Cîntece şi revistele noastre; 16,15 Vor­
sportive ; 8,00 Din presa de as­ beşte Moscova ! ; 17,15 Muzică
tăzi ; 9,00 Roza vînturilor ; 9,30 uşoară; 17,50 Ştiinţa in slujba
Muzică populară din ţări socia­ p ă c ii; 19,45 Muzică de dans ;
liste ; 10,08 Cîntece pentru cei 20,30 Ce e nou în librării.
m ici; 12,00 Din creaţia de ope­
retă a compozitorilor noştri; PROGRAMUL I I : 12,15 In
12,20 Album sportiv; 14,40 Cîn- ritm do tango ; 13,00 Cîntece de
tece de Mauriciu Vescan ; 15,45 dragoste şi jocuri populare ro-
m îneşti; 13,30 Pagini orches­
':&SÜ trale din muzica uşoară; 14,30
Muzică populară sovietică; 17,30
Carnet de reporter: Noi filme
documentare la Studioul „Al.
Sahia“ ; 19,30 Pe teme interna­
ţionale ; 20,30 Muzică de dans ;
6 IANUARIE 1962 21,00 Actualitatea radio: 21,15
D EVA: Ultimul meu tango ;
HUNEDOARA: Două vieţi (se­ Jocuri populare romîneşti din
ria I-a şi a Il-a ) ; PETRO ­
ŞANI : Cînd primăvara e fier­ regiunile ţă rii; 23,15 Muzică de
binte : Rapsodia ucraineană;
SIMERIA : Cer senin ; ORAŞ- dans. o _ -Jâîviu eu
lui ; ALBA IU LIA : Tracul
unui a ctor; Balada soldatului; PENTRU 24 ORE
SEBEŞ : Pescuitorii de bu reţi; Vreme nestabilă cu cerul variabil
H A Ţ E G : Acţiunea Cobra; mai mult noros ziua şi cu înseninări
BRAD : Raidul vărgat; LONEA:
Săritură în z o ri; T E IU Ş : Li­ în cursul nopţii. Local vn ninge. Tem­
peratura variabilă va fi cuprinsă ziua
belula ; ZLATNA : Mama India; între — 2 şi 3 grade, iar noaptea în­
IL1A : Garibaldi; APOLDUL DE
tre — 2 şi 8 grade. Vînt potrivit din
sus Pisica îşi scoate ghia- sectorul est şi sud-est.
rele.
COMBINATUL SIPERIIKGIC
HUNEDOARA
cu sediul în strada Dr. Petru G roza nr. 8,
anunţă ţinerea unui concurs pentru ocuparea posturilor
de,
maiştri în următoarele specialităţi:
® maistru electrician
® maistru lăcătuş
0 maistru oţeiar
° maistru cocsar
° maistru zidar
Concursul va avea loc la sediul combinatului în ziua d c
,26 ianuarie 1962.
Cererile de înscriere ia concurs se depun Ia sediul Corn-'
binatului siderurgic — serviciul personal, cu cel puţin 10 zi le ^
înainte de data concursului, îm p reu n ă cu următoarele acte :4
® Certificat de naştere tip R.P.R. ( jn copie). \
° Diplom a de absolvire (în copie), a u n ei‘ şcoli tehnice de l
maiştri în specialitate, sau a unei şcoli echivalente, sau acte^
din care să rezulte că la data de l iulie 1930, candidatul a'
avut 12 ani vechime în funcţia de maistru.
° Autobiografie.
° Certificat medical.
Cererile neînsoţite de acte, nu se iau în considerare. I n - )
formaţii suplimentare se pot obţine de la serviciul per.onal — s
telefon 112 — Hunedoara. ')
Cev/'*—V\.
>000^^0 0000 0 0 0 0 0 0 0 0 <X X X >0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 <X X >0 0 0 0 <y>C ;ooC '
G .O . H U N ED O A R4
angajează:
conducători auto
ingineri constructori
inginer electrotehnic
inginer mecanic
maistru apă
maistru termoficare
Cei interesaţi se vor prezenta la sediul între• g
o prinderii în fiecare zi între orele 7-15. g
ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo o