Page 12 - 1962-01

N r ?186 m m v P B sT íefA O s/ víiJ L iif pa!?. S

ososas tWJWV^'^VW^®Z«Síü«S^^v;/iw^^t>‘tc:^a•.lf!'•rvi-r*.rr <xxAiltittfiMianKMOîmaLZcnv'

Din activitatea organiza fii lor lliiijiilli Pentru ridicarea
de partid calificării
profesionale

O ra de inform are folosite de către constructorii rienţă, propagandiştii Petre
Iîacnef şi Voicu Trandafir au
Una din metodele ce le folo­ din Uniunea Sovietică, R. S. Ce­ făcut expuneri asupra lecţiei : La şantierul electrotehnic al
sesc organizaţiile de partid din hoslovacă, R. D. Germană etc. „Centralismul democratic — I.C.S. Hunedoara sc acordă o a-
cadrul I.C.S.H. în desfăşurarea principiu călăuzitor al structu­ tenţie deosebită calificării. In
Informarea prezentată a fost rii organizatorice a partidu­
urmată de întrebări si discu­ lui“ . prezent urinează cursurile unei
muncii politice de masă este şi ţii. şcoli de calificare mai mult de
Tov. Valentina Iştoc, propa­ 70 de tineri, care se pregătesc
aceea a „orelor de informare“ . Apreciind eficacitatea organi­ gandistă la cursul de studiere a pentru a deveni electricieni, su­
Istoriei P.M.R. anul II, a expus dori, strungari etc. Pregătirea
Cu prilejul acestora agitatorii din zării unei asemenea „ore de in­ de asemenea metoda sa de a al­ teoretică se reflectă în munca
practică a tinerilor cursanţi. Ei
rîndul inginerilor vorbesc în fa­ formare“ ţintită de către ingine­ cătui cuvîntul introductiv. obţin rezultate din ce în ce mai
bune Ia locurile de muncă, sînt
ţa constructorilor despre ulti­ ri în faţa constructorilor, s-a fă­ Aceste expuneri au fost ur­ fruntaşi în producţie.
mate de discuţii.
mele noutăţi din domeniul teh­ cut propunerea ca în curshl a- Faptul se datoreşte atît dorin­
Un asemenea schimb de expe­ ţei muncitorilor de a-şi ridica
nicii. cestei luni să se organizeze o rienţă s-a dovedit a fj folositor, necontenit nivelul profesional,
propagandiştii lărgindu-şi cu­ cît şi lecţiilor interesante care
O asemenea „oră de informa­ expunere cu privire la fabrica­ noştinţele în ceea ce priveşte se predau de către maiştri cu
re“ s-a organizat de pildă, pen­ rea betoanelor cu mortar coro- metodica. multă experienţă practică, cum
tru muncitorii, tehnicienii şi in­ idal, Ia a cărui experimentare sînt Constantin Vărzaru şi loan
ginerii de pe şantierul de con­ se lucrează în prezent. Se înfăresc rîndurile Stratan.

strucţie a noului furnal de 1.000 organizaţiei de partid Printre tinerii fruntaşi în
m.c. Informarea asupra noută­ Schimb de experiertjâ muncă şi Ia învăţătură sînt Fe­
Organizaţia de partid din tru Floricel, Petru Popescu, Ma­
ţilor din domeniul tehnicei în între propagandişti G.A.C. Sîntandrei acordă o ma­ rin Constantin şi alţii.
construcţii a fost prezentată de re atenţie creşterii şi educării
celor mai buni colectivişti, pen­ ,VASILE POP,
agitatorul Emil Moldovan. El a Comitetul de partid de la Com­ tru a deveni membri de partid. corespondent
In ultimul timp, organizaţia de
vorbit mai întîi despre sarcinile binatul siderurgic Hunedoara se aici s-a ocupat în special de
primirea în partid a colectivis­
importante care le au de înfăp­ străduieşte să dea un sprijin cit telor fruntaşe. Astfel, din cei 8
colectivişti primiţi în rîndurile
tuit constructorii de pe acest mai eficace propagandiştilor în partidului, cinci sînt colectiviste
care au dovedit dragoste faţă
şantier în anul 1962. desfăşurarea activităţii lor şi în de munca în colectivă şi grijă
faţă de avutul obstesc.
Agitatorul a vorbit de aseme­ mod deosebit în însuşirea unei După programul de muncă,
nea despre noutăţile tehnice în experienţe bune în felul de a al­ mai multe ore petrecute la clu­
domeniul construcţiilor. In a- cătui o lecţie, a pregăti un se­ bul ceferiştilor din Teiuş sînt
ceastă privinţă el s-a referit la minar, a conduce discuţiile etc. plăcute.

posibilităţile de folosire a unor In acest scop, zilele trecute au

macarale de mare capacitate în fost organizate schimburi de ex­ M ersul furnalului n-a fost
construcţia estacadelor, a apli­ perienţă între propagandiştii de
cării unui nou procedeu de zi­ la unele cercuri şi cursuri. La ~ ~ redus
cercul de pregătire al propa­
dire pe timp de iarnă prin a-
daus în mortar a carbonatului gandiştilor care predau lecţii
de potasiu etc. Agitatorul a ară­ despre Statutul P.M.R., unde s-a

tat apoi o serie de procedee noi organizat un schimb de expe­ Cele ce urmează le-am — Uite ce avem de făcut Avînd in faţa exemplul
aflat la secţia furnale a Uzi­ începu Semciuc. Voi pregă-
-••»•ni»»»«- nei „Victoria“ din Călan. To­ tiţi-vă sculele şi aduceţi ma­
tul s-a petrecut cu citeva terialele necesare. Eu merg
La şcoala producţiilor mari zile în urmă în schimbul să reduc furnalul ca să puteţi însufleţitor al comuniştilor
III, la furnalul nr. 2. Era pe lucra.
lecfsn — cei mai burai specia; 3SÎ ! Âpl ică cunoşfin la ora patru după-amiază. In Mantia albă cie zăpadă aco­ cembrie au fost executate îna­
cabina maiştrilor, Marcel — Facem treaba asta şi perise peste noapte tot oraşul. inte de termen — ne-a declarat
Lecţiile predate colectiviştilor cerc (pomiviticol), unde a şi acum ulate Semciuc privea indicaţiile fără a reduce furnalul — in­ Muncile în cîmp se terminase­ comunistul Adam Petroi, meca­
din Geoagiu de către ing. Ni- predat pînă în prezent patru aparatelor de măsură şi con­ terveni Meseşan. Vasile, tu ră. In S.M.T.-uri se desfăşoară nicul şef, pe care-1 găsisem con-
colae Meza, cercetător la Sta­ lecţii. Pe lingă acesta, la G.A.C. Cele două cercuri, zootehnic trol. Totul era în ordine. dă fuga jos şi adu sculele şi însă cu însufleţire o nouă mun­ sultîndu-se cu şeful de echipă
ţiunea experimentală horticolă din Geoagiu mai funcţionează şi agricol, care funcţionează la azbestul. că : cea a reparării tractoarelor Ioan Ţăranu, asupra calităţii
din Geoagiu şi aplicate de ei incă trei cercuri (agricol, zoo­ G.A.C. din Boz, raionul Sebeş, Deodată însă, soneria te­ şi maşinilor agricole. reparaţiilor. Aveam planificat
in practică, i-au ajutat să ob­ tehnic şi legumicol), în care sînt frecventate de 95 cursanţi. lefonului tulbură meditaţiile Semciuc înţelese gindul ca pînă la data amintită să re­
ţină în 1961 circa 300 tone fruc- sînt încadraţi 175 de colecti­ Lectorii acestor cercuri sint ca­ omului. omului, îl aprobă printr-o în­ La S.M.T. din Alba Iulia, în parăm 40 de tractoare, 33 de
te. vişti. Ele sînt conduse de ingi­ dre cu o pregătire superioară şi clinare a capului şt dădu atelier, ca şi pe la remize se Iu- pluguri, 30 de semănători, cul­
neri} Maria Medrea şi Iulian ei asigură predarea lecţiilor la — Alo !, Alo ! Diaconu aici, dispoziţie să se aducă urgent crează cu spor. Mecanizatorii tivatoare, grape şi multe alţe u-
La îndemnul specialistului, Drăgan. un nivel corespunzător. Pentru de la macaraua de încărcare argilă şi cărămidă refractară. demontează tractoare şi semă­ tilaje agricole. Avînd în faţă e-
colectiviştii au început să expe­ însuşirea mai bună a cunoştin­ a furnalului nr. 2. Tovarăşe nători, triază piese şl organe de xemplul însufleţitor al comuniş­
rimenteze comportarea diferi­ Casa-laborator înfiinţată de ţelor predate, cursanţilor 1} s-au Semciuc, nu ştiu ce s-a în- După citeva minute. Vasile maşini, montează motoare. tilor care se situează permanent
telor soluri de pomi, în scopul curînd, planşele şi proiecţiile de pus la îndemînă manuale şi tîmplat, ceva nu e in regulă Borş se inapoie însoţit de 5 in fruntea întrecerii socialiste,
extinderii livezii la peste 100 planşe. Dornici să-şi ridice ni­ aici. La penultimul etaj, o muncitori, încărcaţi cu cele Aici, în mijlocul oamenilor, mecanizatorii noştri au muncit
hectare. diafilme, însoţesc expunerile velul cunoştinţelor profesiona­ flacără puternică. necesare. Echiparea oameni­ i-am întîlnit pe tovarăşii Au­ bine şi iată că acum putem ra­
le, toţi cei 44 colectivişti care lor a durat citeva secunde. rel Bolunduţ, directorul staţiu­ porta terminarea reparaţiilor la
Şi in anul de învăţămint agri­ specialiştilor, contribuind în a- lucrează în cadrul sectorului Omul lăsă repede recep­ Sub conducerea maistrului nii şi Simion Brădeanu, ingi­ 50 de tractoare, la toate pluguri­
col 1961-1962, ing. Nicolae Me­ zootehnic ascultă cu mult inte­ torul in furcă şi fugi sus. au început operaţiunile. Va­ nerul şef. Ei ne-au relatat ur­ le, semănătorile, cultivatoarele
za, continuă să conducă acelaşi eest fel la însuşirea temeinică res lecţiile predate de lectori, Ajuns la gura furnalului, i se sile Borş astupa crăpătura cu mătoarele : şi grapele.
despre creşterea şi furajarea înfăţişă privirilor o priveliş­ azbest, Meseşan, ajutat de
a cunoştinţelor. raţională a animalelor. Aplicînd te nu tocmai plăcută. Aşa jurnalistul 1, Zaharia Ştefăi- — Sarcina de plan pe 1961 am Din capătul opus al atelieru­
în practică cele învăţate la cer­ cum spusese Diaconu, la sa­ nescu, introducea cărămida şi indeplinit-o şi depăşit-o încă de lui se auzi strigătul vesel al
lecţii mferesaraSe cul zootehnic, îngrijitorii-mul. cul de nisip răbufneau afară argila. încleştarea cu norul mult. Cu toate că şi pe la noi a mecanizatorului Cornel Crişan:',
gătorî obţin rezultate bune în vîlvătăi de foc însoţite de puternic de gaze, cu erupţia fost secetă în lunile de vară şi
La gospodăria agricolă de tehnic au fost predate cîte 4 munca lor. bucăţi mărunte de cocs şi pu­ de material mărunt şi scin- toamnă, tractoriştii au muncit — Ii pus la punct şi tractorul
stat din Călan au fost orga­ lecţii iar la cel de mecanizare ternice valuri de gaze. Blin­ teile. a durat 20 de minute, cu elan sporit, şi-au îngrijit cu ăsta !. Să-I ia în primire vopsi­
nizate în acest an trei cercuri 5 lecţii. Printre cele mai inte­ Cu participarea dajul sacului de nisip plez­ încet, încet, furia furnalului atenţie maşinile şi eforturile lor torii şi să-l facă „nou“ ;
de învăţămint agrozootehnic şi resante şi folositoare lecţii sc tinerei ului nise pe o porţiune de circa a dat înapoi. au fost încununate de succes.
de mecanizare. încă de la des­ remarcă cele care au tratat 2—2,5 m. Trebuiau luate mă­ Dar nu-i mai puţin adevărat că ...O zi întreagă am stat prin­
chidere. lectorii celor trei probleme despre mecanizarea Acţiunea patriotică de strîngere a suri cit mai urgente. In min­ Meseşan, Borş şi ceilalţi, la realizările obţinute au con­ tre mecanizatorii de la S.M.T.-
cercuri s-au străduit să facă lucrărilor în vii, exploatarea ra­ fierului vechi a constituit » preocupare tea maistrului se înfiripă cit cu măştile de gaze intr-o tribuit şi reparaţiile de calitate din Alba Iulia. Le-am admirat
predări clare, pe înţelesul tu­ ţională a tractoarelor, modul de de scamă pentru tinerii din raionul ai clipi planul de bătaie. Va mină, îşi ştergeau feţele asu­ făcute în iarna trecută. Astfel elanul cu care muncesc, am îm­
turor cursanţilor. Pînă în pre­ funcţionare al maşinilor agri­ Sebeş. Astfel, prin aportul tineretului reduce mersul furnalului... date şi zimbeau privind blin­ de reparaţii se străduiesc să fa ­ părtăşit împreună cu ei bucu-,
zent, la cercurile agricol şi zoo­ cole şi altele. s-au colectat şi predat peste planul dajul aranjat. că mecanizatorii noştri şi acum. ria datoriei împlinite, le-am ci­
anual, pe 1961, 416 tone fier vechi. Intre timp ajunseră sus şi tit pe faţă liotărîrea de a face
:»- Printre brigăzile fruntaşe se numără lăcătuşii Domiţian Meseşan, Fapta lor merită toată lau­ Nerăbdători să-i vedem cum numai reparaţii de calitate.
cele de la G.A.S. din Apoldul de Sus, Vasile Borş şi ştefan Sen- da. Furnalul n-a mers nici o lucrează, am trecut pe la fieca­
Activitate bogată I. F. Sebeş şi fabrica „1 M a i" Pe- teş. clipă redus. re echipă de reparaţii în parte, Cu tractoarele reparate de ei
treşt1’ care au predat peste plan !9 am stat de vorbă cu oamenii, se va putea lucra cu şi mai mult
Atit echipa de teatru cit şi ce măiestria interpretării. De tone, ÎS tone şi respectiv 9 tone. A. JURCA care, binevoitori, ne-au infor­ spor pe ogoarele colectiviştilor,;
brigada artistică de agitaţie a curînd, aceste formaţii au pre­ mat asupra a tot ceea ce mun­ în scopul obţinerii de noi suc­
căminului cultural din Cerişor, zentat reuşite spectacole cu Deşi el este încă foarte tînăr, ciseră pînă atunci. cese în lupta pentru recolte bo­
comuna Lelese, desfăşoară o piesa „Cel din urmă“ de Gh. are un bogat stat de serviciu gate.
bogată activitate. Seară de sea­ Ţenţulescu şi textul de brigadă plin de cele mai extraordinare Lucrările prevăzute în grafi­
ră, tinerii membri ai acestor intitulat „Tinereţe, dragoste şi fapte. cul de reparaţii pînă la 31 de- V. PÎŢAN
formaţii, printre care Maria răspundere“ la Govăjdie şi
Poantă, Maria Ticulă, George Zlaşti. El a ajutat la dezlegarea Detectivul“ electronic cu punct, ea a descoperit pe.
Bodiştean şi alţii, se străduiesc enigmei m eteoritului; l-a prins un punct infim modificarea in­
în orele de repetiţii să-şi ridi­ POANTĂ GH. HUSARI asupra faptului pe vinovatul tervenită in componenţa lipi­
unei avarii; a descoperit un turii. Vinovată era tendinţa me­
corespondent mineral nou, foarte preţios; a talelor spre difuziune, cînd ato­
adus nepreţuite servicii arheo­ mii unei substanţe pătrund sau
Pentru iubitorii muzicii logilor. Totuşi, principala sa este constant. El se schimbă trucît pentru atomul fiecărei înlocuiesc atomii substanţei ve­
grijă este să-i ajute pe metalur- continuu, aidoma desenelor substanţe lungimea de undă o cine.
In sala clubului „11 Iunie“ muzicale ale iubitorilor muzicii, gişti şi pe metalologi. Cu o complicate din jucăria pentru de S. IKONNIKOVA radiaţiei electromagnetice este
din Călan s-au deschis de cu­ vor fi predate lunar de profe­ perspicacitate uimitoare el des­ copii cunoscută sub numele de stabilită strict, nu este deci greu Recent, laboratorul a fost v i­
rînd cursurile unei universităţi sorii conservatorului printre care coperă posibilităţile ascunse ale caleidoscop. fixată o ţeavă masivă, care sea­ de stabilit cine este posesorul zitat de nişte geologi. Ei au
populare de muzică. Universita­ se numără Dumitru D. Botez, aliajelor, scoate la iveală păr­ mănă cu gura unui tun. „vocii“ numărul 1. Prin aceeaşi adus acolo o piatră cu un as­
tea este patronată de conser­ Radu Negreanu, Gheorghe Bă­ ţile lor slabe, ajută la obţine­ Această nestatornicie este una metodă s<int stabilite „vocile“ pect nu prea arătos, dar care
lan şi alţii. rea unor noi aliaje cu proprie­ din cele mai valoroase proprie­ — Este chiar un tun — expli­ aproape ale tuturor elemente­ ei bănuiau că conţine o canti­
vatorul „Ciprian Porumbescu“ tăţi stabilite dinainte. tăţi ale metalului. ,fForma“ lui că Borovslci. — Proiectilele sale lor din ta,belul lui Mendeleev — tate nemaiîntilnită dintr-o sub­
din Bucureşti. Cursurile, menite IOS1F CRAŞCA este legată indisolubil de „con­ sînt electronii. Bombardarea se de la litiu pînă la uraniu. stanţă foarte preţioasă. Dar cu
să îmbogăţească cunoştinţele El are un nume lung, dar ne­ ţinut“ . S-a schimbat microre­ face fără zgomot şi nu produce toate strădaniile depuse, ei nu
corespondent expresiv (desigur, pentru pro­ lieful — implicit i se schimbă distrugeri vizibile. La labortorul lui Borovslci sînt au reuşit s-o separe din masa
fani) — aparat Roentgen pen­ proprietăţile. caracterul. Iar aduse descoperirile cele mai totală.
Situată la aproape 2.000 m. înălţime, staţia meteorologică tru cercetarea spectrală a com­ adesea, in funcţie de modul de Microscopul montat la baza surprinzătoare, el este solicitat
clin munţii Parîngului îşi aduce o contribuţie de seamă la în­ poziţiei chimice a substanţelor. prelucrare, aliajul cu aceeaşi ..nurii“ — este un dispozitiv ori­ să rezolve probleme complica­ Nici nu era cazul. Substanţa
tocmirea timpului probabil. Specificaţiile înregistrate de apa­ Metoăa pe care se bazează apa­ compoziţie chimică poate fi dur ginal de ochire, care dirijează te, să fie arbitrul unor dispute era difuzată in conglomerate
rate şi culese de meteorologi, din oră în oră (in foto tehnicia­ ratul, ca de altfel şi aparatul sau sfărămicios, moale sau li­ aprinse. atit de microscopice, incit noul
nul Nicolae Nicolau), ajzing la institutul meteorologic central însuşi au fost realizate în la- picios. Totul depinde, in ultim ă i iefraeice mineral putea fi descoperit mi­
din Bucureşti în circa 15 minute. bortorul Institutului de meta­ instanţă, de repartiţia elemen­ din U.R.S.S. Pe pămînt a căzut un meteo­ mai de raza electronică, ascu­
lurgie al Academiei de ştiinţe, telor chimice in fiecare punct rit. El a fost găsit şi ridicat de ţită ca un ac. Analiza a arătat
sub conducerea lui Igor Borov­ al mostrei. raza electronică spre punctul oameni de ştiinţă. Ce s-ar putea că cantitatea acestuia era cu
slci, doctor in ştiinţe fizico-ma- necesar. spune despre acest corp cosmic, mult mai mare decit s-au aş­
tematice. — lată unde era enigma — venit- de extrem de departe, din teptat geologii.
îşi amineşte Borovslci, Atenţie! G a ta ! Lovitură in care a ajuns pînă la noi o păr­
...Un desen gingaş ca o dan­ plin. Şi intr-o clipă scintei mul­ ticică. Iată ce a rezultat din Uneori se aduce la laborator
telă. de felul celor făurite de — Atita timp cît aliajul era ticolore şi pirlitul surd al con­ analiza cristalelor mart, bine o fărlmă infimă dintr-o sub­
ger pe ferestre, este acoperit alcătuit din 2-3 elemente, ne torului electronic indică ceea conturate, de o formă arbores­ stanţă cu rugămintea de a fi
brusc de o pinză neagră de pă­ descurcam cumva, după meto­ ce ascundea punctul atins. centă, ale meteoritului din fier cercetată. Nici un chimist, cu
ianjen. El este înlocuit apoi de dele vech i: se separa fiecare şi nichel. Temperatura corpului toate reactivele lui, nu s-ar
un fund de mare căptuşit cu grăunte de vecinii săi cu ajuto­ Este suficient ca raza elec­ ceresc, din care s-a desprins apuca de această treabă, cu atit
pietre mari, apoi de un şes cu rul unui microburghiu, apoi. se tronică să atingă cit de uşor această bucată, nu a urcat timp mai mult cu cît aducătorul pune
valea bifurcată a unui rîu care efectua analiza chimică parţia­ grăuntele de metal, pentru ca 'de milioane de ani mai sus de condiţia obligatorie ca fărivia
a secat. Iar dintr-o dată apare lă a pulberei. Cînd însă aliajele la „ lovitură“ să răspundă în- 400 de grade. Cu alte cuvinte, să fie păstrată intactă. Acest
— craterul căscat al unul vul­ au început să fie alcătuite din tr-o clipă toate elementele din in tot acest răstimp acolo nu lucru n u -l poate face decit o
can stins... 20 de elemente şi chiar mai care este alcătuit el. Cum se s-a produs nici o catastrofă analiză care nu distruge mostra.
multe, microburghiul s-a dove­ intlmplă aceasta ? Foarte sim­ cosmică.
Desigur, toate acestea nu s-au dit a fi ineficace. plu. Ca răspuns la puternicul Noua metodă a ajutat să se
intîmplat în realitate. M-am flux electronic, elementele vor O instalaţie importantă o su­ studieze citeva aliaje noi, foar­
uitat pur şi simplu intr-un m i­ 'A efectua analiza chimică in începe ele insele să emită raze ferit o avarie : a plesnit o ţea­ te complexe, alcătuite dintr-un
croscop şi ceea ce părea o pinză fiecare punct, repede, fără a X. Cum să deosebeşti Insă in vă la cusătură, deşi sudarea s-a mare număr de elemente. Acest
de păianjen, o vale, prundiş şi distruge mostra — aşa a formu­ acest cor diferitele „voci“ şi făcut respcctindu-se toate con­ lucru are o importanţă deose­
crater era doar imaginea mi- lat profesorul Borovslci proble­ cum să stabileşti cui aparţin diţiile tehnice. Sudura a fost re­ bită in prezent, cind se cere ca
croreliefului imor mostre de di­ ma. Aceasta s-a intîmplat aciim ele ? Cristalele naturale, aseme­ petată. dar după un timp oare­ metalele să posede proprietăţile
ferite metale lustruite, mărite 10 ani. Căutările perseverente nea unei site, separă aceste cele mai contradictorii. Este
de sute de ori. au dus la realizarea aparatului „voci“. Fiecare din ele lasă să care cusătura a plesnit din nou. vorba in primul rlnd de rezis-:
treacă o undă electromagnetică Tehnologii şi constructorii şi-au tenţă — la călduri dogoritoare,-
Microrelieful chiar al unuia care în prezent se achită per­ de o singură lungime. Toate ce­ bătut in zadar capul, căutînd la ger, la coroziune... •
lelalte nu vor putea trece prin vinovatul. Şi el, desigur, ar fi
şi acelaşi metal sau aliaj nu fect de sarcina încredinţată. cristalele-capcană şi nu vor fi rămas neăescoperit dacă o mică Deşi „detectivul“ electronic
înregistrate de contor. Or, in- mostră din metalul sudat nu ar abia şi-a început activitatea,
Omul de ştiinţă ne-a arătat fi nimerit sub raza electronică de pe acum el este solicitat Ui
a aparatului. Cercetînd-o punct numeroase domenii ale ştiinţei
o ladă-dulap, înaltă şi îngustă şi tehnicii.

în care este montat un tabel cu
numeroase aparate. In faţă este