Page 13 - 1962-01
P. 13
ipfr* DRU/VIUL' S O C IA L IS M U L U I Nr. 2186
P f. ^
: srsg aroim&ftT-rya ’.raisHnKwaxÄS^ 2^ ' MSKlXSBtrt,y.i\rs^MKa^ţm^m«Ma5BE385ggMîgia«SfCKg^^^ r»ţrenqq^, .:jj.^
ULTIMELE Ş TIR I ULTIMELE Ş TIR I ULTIMELE S Î I R I A . I. M 1 K O IA N In p rivin ţa ritm u lui de creştere al Investiţiilor cap itale
a so sit în G u in e e a
Nici un stat capitalist
CONAKRY 4 (Agerpres).—
TASS transmite: nu se poate compara
Răspunzînd invitaţiei priete
neşti a şefului guvernului Repu cu Uniunea Sovietică
blicii Guineea la 4 ianuarie a
sosit la Conakry A. I. Mikoian, M O S C O V A 4 (Agerpres). — treime din totalul investiţiilor
Seslarafii prinţului Suvanna F u m a A 14-a aniversare a proclamării prim-vicepreşedinte al Consiliu Datele Anuarului Statistic de stat, loial izînd colosala ci
lui de Miniştri al U.R.S.S., mem ap ăru t recent la M o sc o v a do fră de 87.700.000.000 ruble noi,
i i independenţei Uniunii Birmane bru al Prezidiului C. C. al vedesc că nici unul dintre prin au revenit construcţiilor de lo
P. C. U. S. cipalele state capitaliste nu se cuinţe şi construcţiilor social-
ZÜRICH 4 (Agerpres)___ declarat Suvanna Fumma, nu A. I. Mikoian este însoţit de pot c o m p a ra cu U n iu n e a S o educativc.
Primul ministru al Laosului, şi-a onorat semnătura şi şi-a în In anul 1960, în U .R .S .S . au
prinţul Suvanna Fumma, a so călcat toate promisiunile. El a RANGOON 4 (Agerpres). — rea eroului naţional al Birma A. Orlov, locţiitor al ministrului vietică în cc priveşte ritmul de
sit la 4 ianuarie la Zürich în torpilat toate eforturile făcute Corespondentul TASS, A. Vlasov, niei, generalul Aung San. Afacerilor externe al U.R.S.S., creştere al investiţiilor capi fost construite mai multe locu
drum spre Paris. pentru unificarea şi pacificarea transmite: A. I. Alihanov şi D. D. Degtear, tale. Incepînd din anul 1928, inţe decît în S. U. A., Anglia,
In declaraţia făcută la sosi Laosului, refuzînd să primească Demonstraţia locuitorilor ca vicepreşedinţi ai Comitetului de (cu excepţia perioadei Marelui Franţa, R. F. G erm a n ă şi Ita
rea sa la Zürich, prinţul Suvanna funcţia de ministru al Afacerilor Peste 100.000 de persoane au pitalei, sub lozinca menţinerii Stat pentru relaţiile economice Război de Apărare a Patriei lia laolaltă. Volumul construc
Fumma a arătat că Boun Oum Interne şi al Apărării în viitorul participat la 4 ianuarie la de păcii pe p.ămînt, a întăririi in externe de pe lingă Consiliul de 1941-1945) nu a existat nici un ţiilor de locuinţe va continua
poartă răspunderea pentru în guvern de coaliţie“ . monstraţia consacrată celei de-a dependenţei şi unităţii naţiona Miniştri al U.R.S.S. şi de alte an care să fie inferior celui pre să crească într-un ritm şi mai
treruperea tratativelor de Ia 14-a aniversări a proclamării in le a Birmaniei, a durat peste persoane oficiale. cedent în ce priveşte volumul înalt. D acă în ultimii trei ani
Vientiane, încâlcind acordurile Pojstul de radio „Vocea Lao dependenţei Uniunii Birmane. patru ore. de mijloace cheltuite pentru s-au construit anual 80.000.000
de la Geneva şi comunicatele sului“ a anunţat Ia 4 ianuarie metri pătraţi de suprafaţă lo-
comune de la Zürich şi din Va că trupele clicii fui Boun Oum- Festivităţile au fost deschise construirea de noi uzine, fa cativă, în anul 1065 această ci
lea Ulcicarelor, care prevedeau Nosavan şi-au intensificat şi mai de U Win Maung, preşedintele fră va atinge 135 milioane, m e
crearea unui guvern de coaliţie mult represiunile împotriva Birmaniei. In cuvîntarea sa, P o p o a re le A m e ric ii Latine brici, edificii. tri pătraţi, iar în perioada
şi a unui Laos paşnic, indepen populaţiei paşnice din oraşul preşedintele a felicitat poporul In prezent, în U.R.S.S. exis 1976-1980 — 400 milioane me
dent şi neutru. „Boun Cum, a Vientiane şi din întreaga regiu birman cu ocazia sărbătorii na
ne atît în timpul cît şi după în ţionale şi a relatat despre situa sprijină re v o lu ţia c u b a n a tă peste 100.000 de mari şan tri pătraţi.
C are sînî prem isele tâlnirea celor trei prinţi, care a ţia internă. Referindu-se la o- In prezent, agricultura sovie
avut loc recent în această loca rientarea politicii externe a gu SANTIAGO (CI-IILE) 4 (Ager subliniază declaraţia, va lupta tiere de construcţii de impor
noului an penfru Anglia vernului. U Win a subliniat că pres). — pentru ca guvernul mexican să tanţă unională. Incepînd din tică primeşte anual din partea
litate. Bate incomplete vorbesc Birmania întreţine relaţii since sprijine consecvent poporul cu- anul 1918, pînă în 1960, în statului peste 250.000 tractoare
LO N D R A 4 (Agerpres). — re cu celelalte ţări conform po Cu ocazia celei de-a 3-a ani ban şi guvernul său, pentru de U.R.S.S. au fost construite pes (calculate în tractoare de t "
Intensificarea mişcării de eliberare despre fapful că în ultimele zile liticii de strictă neutralitate. versări a victoriei revoluţiei cu- mascarea pregătirilor de agre te 36.000 de mari întreprinderi C.P.), peste 50.000 combiner cf
naţională în colonii, destrămarea ve peste (iU de persoane, printre bane, într-o serie de ţări din industriale dc stat, peste 125.000 realiere şi numeroase alte ma
chiului imperiu colonial britanic, con Cei adunaţi au păstrat un America Latină au avut Ioc ma siune din partea imperialismu de kilometri de căi ferate, au şini.
curenţa crescândă din partea celorlalte care şi numeroşi ofiţeri au fost minut de reculegere în aminti nifestaţii de simpatie şi solida fc-st construite peste 100.000 de
ţări capitaliste şi declinul continuu al arestate. ritate cu Cuba. La Santiago, lui nord-american şi a lacheilor şcoli şi un marc număr de spi Mijloacele destinate construc
economiei britanice — iată care sînt tale. ţiilor capitale asigură dezvol
premizele noului an, recunosc majo :T$ = sub auspiciile Institutului cul săi. Declaraţia cheamă întreg
ritatea ziarelor britanice. In cei 44 de ani de existenţă tarea continuă a tuturor regiu
Fostul prim-ministru al Angliei, ii an tigu vern am en tale tural chileano-cuban, a avut loc poporul mexican să-şi unească nilor întinsei Uniunii Sovietice.
flhurchill, s-a plîns în mesajul de P© m im can ă, a puterii sovietice aproape o Astfel, în ce priveşte volumul
Anul Nou că „anul 1961 se apropie o mare adunare cu care ocazie, eforturile în lupta pentru apă investiţiilor pe cap de locuitor,
de sfîrşit într-o atmosferă ameninţă pe primul loc în Uniunea So
toare şi fără nici o licărire de spe preşedintele acestui Institut, rarea revoluţiei cubane. vietică se situează R. S. S. Ka-
ranţă". Pericolele care ameninţă in zahă, pe locul doi R.S.F.S.R.
teresele noastre, adică ale clasei con a .? poetul Angel Cruchaga Santa
ducătoare engleze, a arătat Ghurchill, După cum se subliniază, ze
„nu s-au micşorat cîttişi de puţin în asi maría, a declarat că poporul @PE SCURT ® PE SCURT • cile ele mii de întreprinderi şi
ultimele 12 luni, ci dimpotrivă s-au chilian va sprijini şi de aici centrale electrice existente, su
înmulţit”. SANTO DOMINGO 4 (Ager a fost urmat de o puternică de înainte revoluţia cubană. Mitin DJAKARTA. — La 3 ianuarie pre crările după şapte minute, fără mă tele de mii de kilometri de căi
„Reynolds New s” a scris într-un pres). — monstraţie de protest în ace guri asemănătoare au avut loc şedintele Indoneziei, Sukarno, l-a pri car să fi abordat problema înţelegerii ferate, milioanele de şcoli, spi
editorial că anul 1961 „a tost un an laşi oraş. Manifestanţii au răs şi in celelalte oraşe ale ţării. mit în Palatul Merdeka pe pilotul de la Kjtona. tale şi locuinţe existente în pre
rău pentru Anglia". La 3 ianuarie în Republica turnat maşini ale poliţiei şi au Ziarele chiliene „El Siglo" şi zent, alcătuiesc numai o cinci
Dominicană au avut loc noi ma scandat lozinci antiguvernamen „Ultima Hora“ au publicat cosmonaut sovietic G. S. litov şi a T U N IS . — Autorităţile franceze dm me din bogăţiile economice şi
nifestaţii antiguvernamentale în tale. Poliţia a intervenit din nou ample materiale privitoare la avut cu el o convorbire prietenească. Algeria au comis un nou act de agre tehnice de care va dispune po
cursul cărora s-au produs cioc aruncînd grenade cu gaze la realizările Cubei revoluţionare. Sukarno s-a interesat îndeaproape de siune împotriva Tunisiei. Agenţia porul sovietic în anul 1980.
niri violente între manifestanţi crimogene. condiţiile zborului cosmic efectuat de Tunis Afrique Fresse relatează că ar
şi unităţi ale poliţiei. După cum In Mexic, revista „Politica“ a Gherman Titov. tileria franceză din Algeria a deschis
transmite agenţia United Press Potrivit agenţiei Associated publicat o declaraţie a Comite focul ia 1 ianuarie asupra teritoriu
International, peste 400 de tineri Press incidente de acest fel au tului prietenilor Cubei în care CAIRO. — La 3 ianuarie la Cairo lui tunisian în regiunea Ain Dram.
au demonstrat pe străzile ora devenit extrem de frecvente în a avut loc prima şedinţă organizato A fost ucis un tunisian.
şului San Francisco do Macoris, ultimele zile în Republica Domi rică a Comitetului de pregătire pentru
situat la 84 mile de Santo Do- nicană. In multe cazuri — ara
mingo. Manifestanţii au încercat tă agenţia — manifestaţiile au se arată că „revoluţia cubană convocarea celei de-a doua conferinţe S T O C K H O L M . — De Anul Nou în
să pătrundă în locuinţa ocupată luat un caracter făţiş antiame- reprezintă fenomenul cel mai a scriitorilor din ţările Asiei şi Africii. Suedia a fost m ajorat cu încă 2,2 la
de unul din sprijinitorii fostu rican, Statele Unite fiind învi înaintat al mişcării sociale din sută impozitul care se percepe în co
Comitetul a hotărît ca această con
„Daily Telegraph“ a recunoscut că lui dictator Trujillo dar au fost nuite că acordă vize preferen America Latină, ce întruchipea ferinţă să aibă loc ia Cairo între 12 merţul cu toate produsele alimentare IT A L IA :
„corabia Commomvealthtilui este se împiedicaţi de poliţie care a ţiale de intrare în S.U.A. unor ză voinţa şl năzuinţa popoarelor şi 15 februarie şi nu între 4 şi 9 fe şi cu majoritatea m ărfurilor indus
rios ameninţată de două furtuni: lupta deschis focul. Patru persoane au simpatizanţi ai dictatorului Tru latino-americane care luptă pen bruarie cum se stabilise anterior. triale. Acum acest impozit, introdus 5 0 0 .0 0 0 in fracţiu n i
anticolonialistă din ţările Asiei şi fost ucise şi 9 rănite. jillo care fug din Republica Do tru eliberarea de sub imperialis în anul 1960, este de peste 6 la sută. în tr-u n an
Africii şi Piaţa comună europeană“. minicană de teama mîniei popu mul nord-american“ . Comitetul LO N D R A . — Agenţia Reuter anun
Asasinatul bestial al poliţiei lare. ţă că Duncan Sandys, ministrul en Ziarele scriu că noua majorare a ROMA 4 (A gerpres).—
glez pentru problemele Common- acestui impozit constituie „darul de Potrivit presei, în anul 1961 în Ita
REVANŞA A EŞUAT. ? o wealthului, va face o vizită în Cipru Anul Nou“ făcut de guvern popu lia au fost înregistrate 500.000 infrac
unde va avea convorbiri cu preşedin laţiei suedeze. ţiuni. Autorii a 300.000 dintre acestea
Orientul Mijlociu a devenit ...Atunci 'cînd — în ultima priile forţe, ci a fost organi şi păcii în această zonă, îm po tele republicii şi va inspecta cu acest au răm as nedescoperiţi. în anul 19'H)
în ultimele zile teatrul unui săptămînă a anului încheiat — zat, instigat şi finanţat de cei triva libertăţilor democratice, prilej bazele militare engleze de pe G E N E V A . — O mare parte a El au fost înregistrate 330-000 infracţiuni,
vast complot imperialist. Blocu cea mai mare navă a flotei de ce au încercat în repetate rin- această insulă. Agenţia arată că acea veţiei este acoperită de zăpadă. In iar în 1959 — 314.000.
rile agresive N . A. T. O. şi război engleze „Centaur“ cu un duri să transforme teritoriul precum şi de a consolida pozi stă vizită se datoreşte intensificării cantoanele Zürich, Berna, Basel, gro
G.E.N.T.O. au rezervat Angliei deplasament de 22.000 de tone, libanez într-un punct de spri ţiile imperialismului în Orientul mişcărilor populare din Cipru pentru sim ea zăpezii atinge 45 cm. Asem e „(se măsuri ia Ministerul Afacerilor
principalul rol represiv, împo în fruntea unei puternice esca jin ah imperialismului în lumea lichidarea bazelor militare engleze. nea ninsori n-au mai fost semnalate Interne pentru a stăvili acest torent de
triva ţărilor arabe independen dre, a 'părăsit baza navală de Mijlociu. în regiunea Basel de un secol. Tro- infracţiuni care creşte pe an ce trece ?
te şi a mişcării de eliberare n a la Mombassa (K enya), un pur arabă, să includă Libanul în Ce rezervă imperialiştii po E LISA B E T H V ILLE . — După cum întreabă ziarul „U n ita". Poliţia are eu
ţională din această regiune. Că tător de cuvînt oficial englez a C.B.N.T.O. Partidul popular-so transmit agenţiile occidentale, „Adu ienile de zăpadă au întrerupt în multe totul alte preocupări, uupa cum se
poarelor care s-au lăsat atrase narea naţională“ katangheză care s-a
cial din Libari este urmaşul în blocurile agresive occidenta întrunit la 3 ianuarie în mijlocul unei locuri circulaţia trenurilor, mijloacelor vede, ea îşi arată ghearele numai cînd
le, a reieşit cu toată claritatea confuzii aproape totale şi-a amînat lu- are de-a face cu cetăţeni care cer res
de transport orăşeneşti, precum şi pectarea dreptului la muncă şi învăţă
tură, proclamate de constituţie. De in
legăturile telefonice interurbane. fractori poliţia nici mi se preocupă”.
aşa stau lucrurile ne-o dove declarat că se îndreaptă spre mărturisit al tostului partid din documentele confidenţiale
ale C.E.N.T.O., dezvăluite în
desc faptele, Indreptînd nave „o destinaţie necunoscută“. popular sirian cu ramificaţii în lună au gu st 1961 în presa so intre 11 - 13 ia n u a r ie
de război spre ţărmurile medi- Spre aceeaşi „destinaţie necu Liban, Siria şi Iordania, iar
teraniene ale Africii răsăritene noscută“ au fost trimise şi nave pentru a ne da seama de orien vietică; imperialiştii au prevă inp-iineng
şi Orientului Mijlociu, colonialiş de la bazele din Anglia', şi avi tarea lui este de ajuns să amin zut crearea unei aşa-numite
tii englezi urmăreau nu numai oane din Aden şi Bahrein, iar tim faptul că salutul obligato „acoperiri nucleare“ adică bom
să-şi ia revanşa pentru eşecul unităţi de paraşutişti din Cipru riu al membrilor este cel na bardarea nucleară a teritoriilor W ASH ING TO N 4 (Agerpres). - pus S.U.A. şi pe aliaţii lor într-o se ocupe de disputele internaţionale
„aventurii Su ezu lu i" din 1956, au fost mobilizate gata de atac. zist, iar emblema partidului ţărilor membre ale C.B.N.T.O. La 3 ianuarie Departamentul de stat poziţie nefavorabilă care s-a vădit cu înainte de a fi pe deplin dezbătute
ci totodată să-şi întărească con N-au trecut însă decît puţine este o cruce încîrligată, întru- a anunţat că între 11.13 ianuarie vor prisosinţă în cursul actualei sesiuni în Consiliul de securitate“, arata
trolul asupra unor vaste tere zile şi „destinaţia“ concentră cîtva modificată. „Program ul“ In numai două zile, puciul avea loc la Washington consultări an- a organizaţiei mondiale. „Cercurile agenţia U PI. Cu alte cuvinte este
nuri bogate în resurse petroli rii de forţe armate engleze a acestui partid include alcătui fascist din Liban a fost zdrobit. gio-americane „cu privire la mijloa americane competente, spune o tele vorba de o nouă ..maşină de vut" do
devenit cunoscută lumii întregi: rea unei „Sirii mari“ alcătuită Ultimul comunicat al guvernu cele menite să asigure o mai bună gram ă a agenţiei France Presse, îşi minată de americani, creată în atara
fere. în Liban a izbucnit o rebeliune, din teritoriul sirian-libanez, ior lui libanez relata despre „ope funcţionare a Organizaţiei Naţiunilor exprimă regretul faţă de tendinţa ma cadrului organism elor O .N .U . unde, se
iar un grup de pucişti fascişti danian şi irakian, adică reactu raţiunile de curăţire“ întreprin Unite“. Din partea S.U.A. vor parti nifestată recent“ în sînul organizaţiei lam entează cercurile americane, ..tre
Lib’ănul, al cărui refuz de a au încercat să preia puterea. alizarea vechii „semilune ferti se de armata libaneză pentru a cipa la aceste consultări Adiai Ste- mondiale în legătură cu eliberarea te burile nu mai m erg ca înainte". „Ub-
se lăsa remorcat la carul blo „Recentele evenimente din Li le“ preconizată de imperialis descoperi pe toţi participanţii venson, reprezentantul permanent al ritoriului Goa de colonialiştii portu server“ arată că „în cazul cînd ar li
curilor militare nu este pe pla ban, scria ziarul irakian „Al- la rebeliune, despre confiscarea S.U.A. la O .N.U. şi Harlan Gleve- ghezi. In aceeaşi problemă ziarul „New acceptate, aceste reforme ar necesita
cul colonialiştilor, Kuweitul Bilad“, demonstrează elocvent mul englez încă înainte de con unei mari cantităţi de arme, land, secretar de stat adjunct pentru York Times" îşi exprimă îngrijorarea probabil în mai mare măsură bani,
unde mişcarea de unificare cu stituirea C.B.N.T.O. V Arestarea despre începerea anchetării ce relaţiile cu O .N.U. Din delegaţia bri -faţă de poziţia comună a Uniunii So personal şi idei creatoare“, pe care
Irakul se intensifică şi zona că imperialismul a început o printre cei 1.000 de complotişti lor arestaţi, despre întărirea tanică vor face parte Duncan Wilson, vietice şi a celorlalte ţări socialiste S.U .A . se declară gata să le pună
golfului Persic pe ţărmurile că fascişti a fostului preşedinte al pazei la frontiere. Zdrobirea secretar adjunct la Ministerul Aface pe de o parte şi a ţărilor afro-asia- la dispoziţie. In acest sens revista ci
ruia popoarele se ridică împo scrie de comploturi de marc Libanului, Şamun, care a în complotului din Liban a scos rilor Externe, Patrick Dean, repre tice pe de alta în ce priveşte nece tează hotârîrea preşedintelui Kennedy
triva opresiunii colonialiste en cercat fără succes cînd se afla în evidenţă că planurile colo zentantul Marii Britanii la O. N. U. sitatea lichidării totale şi imediate a de a cere la redeschiderea sesiunii
gleze — au fost principalele anvergură împotriva mişcării la putere să includă Libanul în nialiştilor de reinstaurare a do şi Orm sby-Gore, am basadorul brita tuturor vestigiilor colonialismului. Congresului american aprobarea unui
ţinte ale complotiştilor imperia alianţele militare occidentale, minaţiei acolo de unde au fost nic în S.U.A. prqîect de lege autorizînd achiziţio
lişti. „Autorii loviturii de stat naţionale arabe îndeosebi după alungaţi, sînt clădite pe nisip. Revista britanică „Observer", într-o narea de „acţiuni ale O .N .U .” pentru
din Liban, a declarat Jumblatt, confirmă că imperialiştii n-au In actualele condiţii internaţio După cum reiese atît din comenta corespondenţă din Washington, pre finanţarea acestor operaţiuni.
ministrul de Interne al Libanu stabilizarea situaţiei din Siria, renunţat nici la vechile lor pla nale cînd se desăvîrşeşte pră riile agenţiilor de presă cît şi ale zia cum şi agenţia United Press Interna
lui într-un interviu acordat zia nuri, nici la politicienii venali buşirea colonialismului, atenta relor americane, aceste consultări au tional, publică unele amănunte în le După cum se vede, în fond consul
rului „ L ’Orient", au intrat în după adoptarea de către guver dispuşi să le facă jocul. Atră tele la adresa independenţei po- la bază îngrijorarea şi nemulţumirea tările la W ashington au drepl scop
acţiune numai după ce au aflat gând atenţia asupra cîrdăşiei popoarelor sînt invariabil sor puterilor occidentale faţă de orienta gătură cu „ o serie de reforme de să pună la punct aceste planuri me
despre mişcările flotei britanice nul irakian a legii cu privire colonialiştilor englezi cu S.U.A. tite eşecului. Recentele uneltiri rea majorităţii ţărilor membre ale nite să ''reţină în orbita occidentală
în Mediterana. Aceasta dove şi' R.F.G., ziarul libanez „An O .N .U . tnai ales în ce priveşte pro bază“ pe care le elaborează în pre marele număr de noi ţări ce şi-au cu
la petrol şi după călătoriile re N ida“ scria că recentele acţi împotriva păcii în Orientul M ij blema colonială. Faptul că maşina de cerit recent independenţa, • al căror
deşte că evenimentele care au uni în Orientul Mijlociu au fost lociu au demonstrat că primej vot pe care S.U.A. se bizuiau înainte zent guvernul american „pentru a control scapă tot mai mult W ash in g
gelui Iordaniei, Hussein, şi fos întreprinse din ordinul N.A.T.O., dia generată de imperialism tonului şi care, ^după cum recunoaşte
avut loc la 30 şi la 31 decem tului preşedinte al Libanului, a cărei conducere a dat agen există, dar că această primej pentru a trece hotărîrile favorabile lor face din O .N .U . un instrument mai cu toată sinceritatea comentatorul
Şamun, la Londra“. turii sale din Kuweit, Iordania, die poale fi înlăturată prin ac W alter Lippman în .\Nevv -York > He
brie în Liban nu sînt lipsite Liban şi Izracl instrucţiuni dc ţiunea hotărâtă a popoarelor. nu mai funcţionează ca în trecut, a eficient“, bineînţeles în sensul dorit
Pentru opinia publică mon a acţiona împotriva securităţii
dc o legătură cu evenimentele 7. FLOREA de Washington. Se intenţionează crea
dială a apărut lim'pede că mi
Un alte ţări ale Orientului /Mij rea unei „maşini de conciliere care să
cul partid fascist denumit
lociu".
„popular-social“ nu ar fi încer
cat să dea o lovitură de stat
din Liban contînd doar pc pro
•>OOOOOCOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO >OOOOC OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOWOOOOOOOOOOOO OOOOOOO O o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o p rald Tribune", „consideră Uniunea S o
oo _ __ $Q vietică ca singurul lor prieten ade
Noul ţările1962oooc. \ vărat". >
născut „ “ şi păţaniile lui în capitaliste
o OOOOOOOOOOOOOO^OOOOOO^OO
... .....
?|M j K
f i 4'
In S. U. A. : In Anglia: Transmiterea ştafe- In Franţa: I-au ieşit în cale ui- Iu R. F. G . : Herr cancelar, comanda In Portugalia: In Spania (la vamă) : Din S. U. A. — în Republica Do-
~ Mititelule, scutecele ţi le ani tei „Polaris“ . tracolonialiştii... meniul Bundeswelirului vă roagă să-i — Nu vreau Ia Salazar !... — Am întârziat deja şi ei tot minicană.
daţi noului născut numele şefdlui nos
pregătit cíeja. tru, Adolf. mai cotrobăiesc prin geamanta (Desene din „Ogonick' ).
nele mele.
Redacţia şi administraţia z ia ru lu i:' str. 6 .M arile nr. 9. Telefon : Î 88; l.Sţ); 75. Taxa pUfită. iu numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.I.R . nr. 263.320 din 6 noiembrie 1010. — 1‘p a r u l: întreprinderea Poligrafică ,.l M a i" — Deva.
