Page 14 - 1962-01
P. 14
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI.VA ! g p u î a r e De imoasa la
socialismului 9 In amil care a trecut, oa- |
menii muncii din regiunea
noastră au primit aproape
3.1)00 apartamente în blocuri.
0 O mare atenţie a fost a-
cordată trimiterii oamenilor
muncii la odihnă şi tratament
în diferite staţiuni din ţară.
Astfel, în anul 1961, şi-au pe
trecut concediul de odihnă în
staţiun; balneo climaterice a. |
proape 22.000 oameni ai mun
cii.
1962 4 pagini 20 bani ® Prin contribuţia volunta- |
ră a cetăţenilor şi munca pa
triotică desfăşurată în anul
trecut, au fost construite 26
Eveniment însemnat Din primele zile —cu planul şcoli, 22 cămine culturale, au
« fost radioficate 6 sate etc. La
în viaţa regiunii acţiunea dc înfrumuseţare a
îndeplinit ta toţi indicii satelor şi oraşelor au partici
pat mii dc cetăţeni care au
efectuat 6.947.765 ore de mun
L a Hunedoara işi începe astăzi lu mai multă competenţă problemele com M in ereu m u lt remorcat trenuri cu tonaj spo că patriotică realizînd lucrări
crările Conferinţa regională de partid. plexe ce le ridică procesul de desăvâr în valoare de 17 milioane lei.
şire a construcţiei socialiste. şi d e c a lita te
Oraşul siderurgiştilor, „Cetatea de rit. 8 Creşterea nivelului de
metal a ţării“, îşi primeşte cu braţele Pretutindeni, comuniştii se găsesc în Cu toate că planul de produc
deschise oaspeţii dragi — reprezentan fruntea acţiunilor, însufleţind prin ţie este mult sporit în acest an Răcind cursa între staţiile viaţă a! oamenilor muncii din
ţii comuniştilor din regiune — care exemplul lor masele largi de oameni ai faţă de anul 1961, minerii din Peştiş-Simeria şi Simeria Triaj, regiunea noastră este ilustrat
timp de două zile vor dezbate proble muncii în lupta pentru traducerea în Ghelar au dovedit în primele zi el a remorcat 3 trenuri supra şi din faptul că în anul tre
mele cele mai importante ale economiei viaţă a Directivelor celui de-al IlI-lea le de muncă ale lunii ianuarie încărcate cu 1.446 tone. cut, volumul mărfurilor des
şi culturii. Congres al P.M.R. că ele pot fi nu numai îndepli făcute de către comerţul de
nite, ci şi depăşite. Pînă în ziua Exemplul lui a fost urmat şi stat a fost mai mare cu 14,5
Desfăşurîudu-şi lucrările în atmosfera Realizările obţinute sub conducerea de 5 ianuarie a.c., din abataje de Ion Ivaşcu. mecanic pe loco la sută faţă de anul 1960, iar
însufleţitoare a primelor zile din noul organizaţiilor de partid în industrie, le întreprinderii miniere Ghe
an, Conferinţa va face bilanţul reali agricultură, pe tărîm social-cultural, lar au fost extrase, în afara pla motiva 50.474. care tot în prima valoarea mărfurilor desfăcute
zărilor obţinute în cei 2 ani de muncă trezesc un sentiment de legitimă mîn- nului de producţie, 719 tone mi
rodnică din planul şescnal, pentru în drie în inimile tuturor oam enilor m un nereuri de fier. zi a anului a remorcat spre de cooperaţia de consum la. Primele zile ale noului an sînt cit se poate de rodnice:
făptuirea sarcinilor măreţe trasate de cii din regiune. Com uniştilor nu le stă Peştiş un tren încărcat cu fier toate exploatările carbonifere au depăşit planul de producţie,
cel de-al 111-lea Congres al Partidului însă în fire să se mulţumească cu ceea Succesul se datoreşte în mare sate, se ridică la 706.127.000
Muncitoresc Romîn. ce au realizat. Avînd în faţă măreţele măsură bunei organizări a tran lei.
sarcini trasate de Congresul,al IlI-lea sportului minereului, precum şi
Pentru comunişti şi pentru toţi oa al P.M .R . şi luminoasele perspective ce aprovizionării la timp cu vago- vechi cu 353 tone supratonaj. • In scopul mecanizării a- Numai în primele două zile lu crătoare, planul de producţie pe
menii muncii din regiune este un pri se deschid în faţa poporului nostru, co nete goale şi materiale a echi gricuîturii pe o scară cît mai combinat a fost depăşit cu 8.1 66 tone de cărbune, dintre care
lej de nespusă bucurie faptul că muniştii militează pentru consolidarea pelor de mineri. Contribuţia cea E. CREŢU largă, an de an S. M. T.-urile 2.100 tone au fost extrase de m inerţi din Lupeni.
bilanţul realizărilor obţinute este de la şi dezvoltarea acestor succese strădu- mai substanţială au adus-o mi corespondent au fost dotate cu tot mai
o conferinţă de partid la alta mai bo indu-se să găsească noi şi noi căi care nerii de Ia orizontul I I — care IN FOTOGRAFIE : Funicul arul Aninoasa—Petrila, care
gat, că economia şi cultura regiunii să ducă la un avînt continuu al eco au depăşit planul cu 302 tone — D e p ă ş e s c sarcin ile multe tractoare şi maşini a- transportă cărbunele extras de minerii aninoseni la prepuraţia
cunosc o rapidă şi permanentă înflo nomiei şi culturii. minerii de la Vadul Dobrii şi dc d e plan grieole dintre cele mai mo ¦Petrila. Zilele acestea de încep ut de an, corfele lui au alergat
rire. la Mina vest. derne. In prezent S.M.T.-urile într-una pe cablul metalic. Vr ednicii mineri nu le-au dat nici
Trecînd în revistă rezultatele obţi Colectivul secţiei turnătoria vecbe din regiunea noastră dispun o clipă de răgaz.
Prin aplicarea în viaţă a politicii le nute, Conferinţa regională de partid va 2 5 0 m aşin i d e cu su t dc la Uzina „Victoria“ Gălan a început de 542 tractoare fizice, 413
niniste a partidului de industrializare analiza şi dezvălui cu curaj deficien noul au cu rezultate frumoase. Piuă la semănători pentru păioase, Zile de v a c a n tă
socialistă a ţării, industria grea a re ţele ce mai există în diferite sectoare p e s te plan data de 4 ianuarie, planul de turnare Ia
giunii a continuat să se dezvolte în de. activitate, cauzele care le generea majoritatea sortimentelor a fost depă 123 combine cerealiere şi alte Curtea şcolii de şapte ani din clopoţelului care îi cheamă de
ritm susţinut. De la ultima Conferinţă ză, şi va indica mijloacele şi căile de Maşinile dc cusut „Ileana“ fabricate şit. Astfel, la cazanele de încălzire cen maşini agricole. Petreşti, raionul Sebeş, freamă obicei la lecţii. Este zi de va
regională au fost construite şi puse în înlăturare a acestora.. la LI. M. G ugir şi-au ciştigat un bine trală. planul a fost depăşit cu G3,6 la tă de veselie. Peste tot, copiii canţă. Ce caută copiii la şcoa
funcţiune noi unităţi de producţie mo meritat renume atît în ţară cît şi în sută. la radiatoare cu 28,6 la sută, la Anul acesta, ele vor fi do s-au încins la joacă fără grija lă ? Dacă stai de vorbă cu ei,
derne şi de mare capacitate ca bate Dezbaterile şi măsurile, pe care le va străinătate. Muncitorii din mîinile căro vane pentru băi cu 27 la sută. tate cu încă 29S tractoare,
ria tir. 4 de cocs, cuptoarele M artin stabili Conferinţa regională, in lumina 160 semănători şi 100 combine
nr. 4 şi 5 de cîte 400 tone, turnătoria sarcinilor trasate de Congresul al 111- ra ies aceste maşini se străduiesc ca pentru cereale.
de Iingotiere, s-au deschis noi ex lea al P.M.R., vor constitui pentru o r
ploatări miniere şi se desfăşoară din ganizaţiile de partid un puternic spri m arca fabricii lor să fie din ce în ce fiecare e gata să-ţi spună : —
plin lucrările de construcţie a noilor jin iu m obilizarea oam enilor muncii la
linii de lam inoare a furnalului de 1.000 sporirea continuă a producţiei siderur mai preţuită. In acelaşi timp, harnicul vAV'vvV’‘VVV'N/vV P A N O U D E O N O A R E ,,Noi, cei din clasa a Vil-a, vi
m.c.. a noii preparaţii de cărbune din gice, miniere, metalurgice ş i.a bunuri zităm azi laboratorul de chimie
Valea Jiului şi a altor obiective. lor de larg consum, la folosirea mai colectiv luptă pentru depăşirea sistema al fabricii de hîrtie ,,1 Mai“ , —
eficientă a investiţiilor, la ridicarea
Desfăşurind o muncă plină de abne continuă a nivelului tehnic, la creşte tică a planului de producţie. Rezulta noi, cei din clasa a Vl-a, secto
gaţie, sub conducerea organizaţiilor' de rea neîntreruptă a productivităţii mun rul de păsări al gospodăriei Ide
partid, minerii şi ' siderurgiştii din re cii, reducerea preţului de cost şi îmbu tele, din - primele zile ale anului aces stat, — noi, cei din clasa VLa,
giune au dat patriei'peste plan, în pe nătăţirea calităţii produselor, la spori mergem la G.A.C. să vizităm
rioada care a trecut de la ultima Con rea producţiei agricole vegetale şi ani ta dovedesc hotărirea muncitorilor de fermele de animale“ , şi asa mai
male, la întărirea economico-organiza- départe, fiecare clasă îşi are
ferinţă regională, 252.000 tone cărbune torică a gospodăriilor colective. a da patriei cit m ai multe produse pes azi obiectivul său de vizitat.
brut, 33.000 tone minereu de fier, 85.000 Conferinţa regională îşi desfăşoară te plan. Num ai în zilele de 3 şi 4 ia Dar pionierii şi şcolarii din
lucrările la scurt timp după Congresul Petreşti nu fac numai azi ase
tone fontă, 91.000 tone oţel, 113.000 tone al XX lf-lea al P.G.U.S. şi după recenta nuarie 1962, au fost produse 250 m a menea vizite. Sub îndrumarea
jaminşte. Plenară a G.C. al P.M .R. Acest fapt învăţătorilor şi profesorilor, a
constituie un prilej de profundă ana şini dc cusut „Ileana" peste prevederile
Nfli paşi importanţi au fost făcuţi pe liza a diverselor promerne aţe con
planului pe aceste zile. diriginţilor, ei au făcut
calea dezvoltării socialiste a agriculturii. strucţiei de partid. Trăgînd preţioase
învăţăminte din Docum entele'elaborate In obţinerea acesiui succes* s-a evi excursii şi vor mai face. De
Sectorul colectivizat cuprinde peste 88 Ia de Congresul constructorilor comunis
mului, cît şi din cele ale Plenarei G.C. denţiat în mod deosebit brigada dc exemplu, o parte din ei vqr
sută din suprafaţa cofectivizabilă a re al P.M.R., Conferinţa va stabili mă
suri menite să ducă la ridicarea pe o monlori condusă de comunistul Crişan merge mîine -intr-o excursie la
giunii; puterea economică a G.A.C. s-a treaptă tot mai înaltă a activităţii or
ganizaţiilor de partid, la întărirea rîu- Gligor, frezorul Constantin Ioncscu, lă Brigada condusă de comu Printre fruntaşii secţiei Comunistul NICOLAE RUT- Sebeş. 'Aici vor vizita fabrica
întărit simţitor; fondul de bază a cres durilor lor, la respectarea cu cea m ai cătuşul Petru Năstii, maistrul Teodor nistul SABIN GHIOANCA de marochinărie de la fabrica KOVSKI lucrează ca maistru „Sebeşul“ şi Muzeul raional, se
mare stricteţe a normelor leniniste ale Crişan şi alţii. la sectorul III al minei. Lu „Simion Bărnuţiu“ -Sebeş, se în sectorul turnătorie de la vor întîlni cu pionierii din
cut cu 60 la sută; numărul bovinelor vieţii interne de partid, la asigurarea peni se menţine de luni de numără şi comunista MARIA Uzinele metalurgice Cugir. Sebeş.
purităţii rîndurilor partidului nostru. P rim e le trenuri zile fruntaşă iii îndeplinirea KLETT. Ea îşi depăşeşte sar Pentru meritele sale. el este
proprietate obştească este de peşte trei cu su p rato n aj şi depăşirea sarcinilor de cinile de plan şi realizează apreciat de întregul colectiv. Acţiunile întreprinse în vacan
Conferinţa organizaţiei regionale de producţie. o producţie de .bună calitate. ţa de iarnă la şcoala din Pe
ori m ai m are decît în 1959. partid se desfăşoară în condiţiile chiti, Comunistul ştefan Lula, me treşti sînt multe şi variate, in •
mai mult ca oricind comuniştii, toţi oa canic pe locomotiva nr. 50.109 afară de excursii, copiii au or
S-au îmbunătăţit în permanenţă con menii muncii din regiune, strinşi uniţi de la Depoul C. F. R. Simeria ganizat programe artistice, au
încă din prima si a anului a vizionat filme documentare, au
diţiile de trai. In folosinţa oamenilor in jurul Comitetului Central al parti fost la săniuş, la schi, patinaj...
muncii s-au dat peste 5.500 aparta
dului, in frunte cu tovarăşul Gheorghe M ia bî « îi im €*&î e l «8.9B Ia s p o r ir e a 3-n numele, tutuma*#• *»••«..*•••¦
mente, 41 cămine culturale. 48 şcoli
Gheorghiu-Dej, sînt hotărîţi să nu-şi p r o d a te ţie l d e e e e e a le iit „ I u rînd'uriie noastre sînt tovarăşi care iu situaţii grele ţie, o mişcare pripită, putea
cu 190 săli de clasă etc. Volum ul m ăr
precupeţească eforturile pentru a tra Munca de cercetare ştiinţifică cele 23 soiuri de grîu şi orz care f pentru întreprindere şi-au pus la contribuţie toată priceperea, provoca scurt circuit. Şi atunci
furilor desfăcute prin unităţile comer este considerată pe drept cuvînt
duce în viaţă sarcinile trasate de o artă a celor care o practică. se cultivă în cadrul staţiunii ţ capacitatea, dînd dovadă de ab negaţie, curaj şi eroism. Numai viaţa maistrului ar fi fost pusă
ciale a crescut cu peste 33 la sută. Grea şi migăloasă, ea dă însă noastre să mai încercăm încă 2 f
partid. satisfacţii depline cercetătorilor soiuri de griu şi încă 9 soiuri aşa se poate explica executarea lucrărilor de rectificare a ine în primejdie. Spaţiul de mun
De la un au la altul tot mai mulţi atunci cînd rezultatele dobîndite de orz de toamnă.
oameni ai muncii din regiunea noastră Fiecare comunist, fiecare om al mun uşurează procesul producţiei. ţ lelor generatorului nr. 3 cu generatorul în funcţie şi sub că era mic, condiţiile de lucru
Cercetătorii de la Centrul expe Munca noastră are drept scop deosebit de grele. Rotorul con
îşi petrec concediul de odihnă la munte cii din regiune este încredinţat că la rimental de încercare a soiuri să adapteze la condiţiile pedo t tensiune de către comunistul loan Cădaru“ .
lor din Gurasada se străduiesc climatice specifice regiunii noa .f; tinua să se învîrtească cu o
sau la mare. Numai în cursul anului Conferinţă se vor dezbate cele mai im zi de zi să amelioreze şi să ofere stre, cele mai productive soiuri i (D in referatul prezentat la adunarea de dezbatere a turaţie de 3.000 ture pe m i
producţiei agricole soiuri de ce de grîu, porumb, floarea-soare-
trecut, aproape 22.000 siderurgişti şi portante probleme pe care le ridică reale şi alte plante agricole de lui, orz şi ovăz. Pe diferite sole, « cifrelor de plan pe anul 1962 la term ocentrala Paroşcni). nut. Curenţii de aer. cald ii bi-
mineri, metalurgişti şi constructori, mare productivitate. noi experimentăm comportarea
viaţa de zi cu zi. Însufleţiţi de cele mai soiurilor la agrofonduri diferite, * ciuiau ca o ploaie fierbinte
muncitori din S.M.T. şi G.A.S., au fost Consfătuirea pe ţară a ţăra la epoci de însămînţare şi den
profunde sentimente de dragoste şi ata nilor colectivişti ne-a dat un sităţi diferite. Soiul care s-a do /-T\entru colectivul de mun- prejudicii. Ce se putea face ? obrajii. *.
trimişi la odihnă în cele m ai pitoreşti nou imbold în muncă. Recoman vedit a fi cel mai productiv îl
staţiuni balueo-climaterice. şament faţă de partid, ei urează suc dările privind menirea noastră, recomandăm în producţie. j y citori. tehnicieni şi in In acele momente grele, co s y y e m e de 5 ore, comunistul
a cercetătorilor, care trebuie să
Succesele dobîndite în toate domeni ces deplin Conferinţei şi-şi exprimă ho- ne spunem cuvintul la alegerea Experienţa anului trecut ne-a gineri de La Termocentrala munistul loan Cădaru, mai ' i y Cădaru a executat cu
soiurilor de plante agricole pen dovedit că de un real folos sint
ile de activitate ale regiunii sîpt rodul tărirea de a lupta fără preget pentru tru cultura mare a gospodării punctele de sprijin din gospodă Paroşeni. aceste citeva rin.- stru. a cerut directorului şi migală operaţie după opera
lor colective şi de stat, ne sînt riile colective din Stretea şi
muncii neobosite desfăşurate de către aplicarea în viaţă a m ăsurilor ce le extrem de folositoare. In acest Lăsau. La Stretea, noi am expe duri, lapidare, au fost sufi şefului secţiei electrice, ingi ţie. Inelele au fost şlefuite, • ţ
an, noi vom căuta ca .pe lingă rimentat soiurile de grîu Harach ciente să evoce momente de nerul Gheorghe Pătraşcu, periile au fost ajustate şi ?
organele şi organizaţiile de partid, care va adopta. şi Jubiliar 3, care s-au dovedit „înaltă tensiune“ trăite în aprobarea de a interveni din
superioare martorului cu aproa urmă cu citva timp. Ele nu mers pentru prevenirea ava schimbate. In tot acest timp, <?k
în mod neîncetat au luptat cu perseve Pentru comunişti, pentru fiecare om pe 1.000 kg. Ia hectar. „vorbesc“ însă deajuns despre riei. Cei care erau dc faţă au
fapta acelui om care fiind schimbat priviri. Ştiau că ho- zeci de ochi care se găseau in <%
renţă pentru a-şi perfecţiona metodele al muncii, nu este satisfacţie tnai mare In acest an vom extinde nu ?
mărul punctelor de sprijin şi in apropiere i-au urmărit fiecare ?
şi stilul lor de muncă, pentru o mai decit să lupte cu însufleţire pentru a
mişcare. N u -i puteau veni în
bună repartizare a forjelor în diferite face să înflorească viaţa nouă, să spo
atunci la postul ccl mai im ţăritoare în acele clipe nu erau ajutor. şi Cădaru înţelegea ?
sectoare de activitate. A crescut conti rească belşugul şi fericirea pe melea portant de muncă din uzină forţa de uriaş, curajul. Numai f
şi-a făcut pe deplin datoria, judecata sănătoasă a omului, bine acest lucru. El mai înţe ?
nuu rolul de conducător al organizaţi gurile regiunii noastre. aşa cum numai un om nou, felul în care el îşi stăpineşte
cu o înaltă conştiinţă, un co pînă in cele mai mici amă legea însă că la locul lui -de t
ilor de partid în economia şi cultura lili"'
muncă ii reprezintă pe toţi, că
regiunii, capacitatea lor de organizare trebuie să. se străduiască să . i
şi mobilizare a maselor la înfăptuirea
sarcinilor trasate de partid. O rganiza
ţiile de partid rezolvă operativ şi cu tot
munist. o poate face. nunte tainele meseriei, îi dă muncească mai bine de cit ori
n e fu l de tură de la camera deau acestuia puteri de uriaş. care altul, înţelegea •că el
de comandă ridică re Şi. Cădaru le făcuse de atîtea munceşte in numele tuturor.
alte gospodării colective pentru ceptorul telefonului. De la ce ori dovada unui maistru pri Şi această înţelegere ii da pu
culturile de porumb, floarea- lălalt capăt al firului, meca ceput, cu o înaltă calificare teri, îl înaripa, îi. lua parcă
soarelui şi ovăz, punind mai nicul principal al 'turbinelor profesională şi o experienţă cu mina oboseala pe care n-a
mult ca oricind toate cunoştin ii comunică în grijora t: bogată. avut vreme s-o simtă.
ţele noastre în slujba produc
— S-au supraîncălzit supor- Lui Cădaru i-a fost îndepli După 5 ore de muncă încor
ţiei. ţii metalici ai periilor colec nită dorinţa. Dar, ia-l pe mai dată, cînd primejdia avariei a
Ingr. I. FLOREA toare de la generator. Pe par stru de unde n u -i! 'A intrat trecut, Cădaru îşi şterse bro
tea inferioară a inelelor picu parcă în- păimînt! In timp ce boanele de sudoare de pe
directorul Centrului experimental ră stropi de aluminiu topit. Eu unii îl căutau de zor, maistrul frunte cu mînecă ‘ salopetei.
dc încercare a soiurilor cer oprirea turbinei. îşi pregătea cu grijă sculele Răsuflă uşurat. Odată cu el
Gurasada trebuincioase şi echipamentul au răsuflat uşuraţi toţi mar
Vestea aceasta neaşteptată de protecţie. torii oculari ai înaltei sale fap
-O — — prevestitoare a unei avarii te. In locul broboanelor, faţa-i
— a ridicat in picioare întrea Executarea lucrărilor de rec apăru acoperită de lumina
!n 4 zile, 25 de inovaţii ga centrală. Oprirea generato tificare a inelelor la genera zimbetului. Cădaru era fericit.
rului nr. 3 de 50.000 KW:, ar torul în funcţie şi sub tensiu Fericirea lui se revărsa in in i
Inovatorii" Combinatului siderurgic fi. însemnat o mare pierdere ne a pus în faţa maistrului nu mile tuturor.
din . H un edoara: au încheiat anul 1961 de curent pentru sistemul numai probleme tehnice com
c u : un bilanţ bogat. Colectivele de ino energetic naţional. plexe. Această intervenţie i-a fin in d prin muncă te-ai de-
vatori din secţiile şi sectoarele combi cerut lui Cădaru multă sigu păşit pe tine şi te-ai
natului au depus la cabinetul tehnic De urgenţă a fost convocat
531 propuneri de inovaţii, din care 366
Munca de reparaţie a tra ctoarelor şi maşinilor agricole se desfăşoară în aceste zile cu an fost-aplicate. Acestea aduc combi consiliul tehnic. Faptul nu mai ranţă, stăpînire de sine, un înălţat, cînd ea este cit mai
succes la S.M.T. din Orăştie. Mecanizatorii de aici depun ef orturi sporite pentru a face nu- natului economii pbstcalculafc dc trebuia explicat. Cuvintele calm ăesăvîrşit şi o atenţie folositoare poporului. atunci
1S.550.000 lei. erau de prisos. Era limpede deosebită. poţi fi cu adevărat fericit.
mai reparaţii de calitate. pentru fiecare tehnician şi in
IN. CLIŞEU : noi tractoa re reparate iau calea rodajului. însufleţiţi dc aceste rezuliale ci şi-nu giner-că avaria ar, fi adus mari Minutele s-au oprit parcă Cădaru era f e ric it!
intensificat activitatea, reuşind ca în în loc. rO cit de mică neaten
primele 4 zile din- noul an să propună G. MUGUR
încă 25 dc inovaţii.
* " I > I t - » * « 4h - r t * » • * !• < »+ ' i-f* t f t t-ft-T -ffr *»» 4 + r f » t f r i t * - * rffo C ti f* ¦ î - f » V **•#¦-» f i « * ¦ » € ¦ » * a » - « » »-#**
