Page 15 - 1962-01

pagr,
Ce şi-au prepus
colectiviştii din satul
Aure! Viaicu, în planul
de producţie pe 1062
Recent, colectiviştii din satul Aurel
Vlaicu, raionul Orăştic, au discutat şi
aprobat în adunarea generală planul de
producţie pentru acest an. La întocmi­
rea lui, ci au avut în vedere sarcinile
reieşite din Directivele celui dc al III- ne despre creşterea considerabilă a
lea Congres al partidului şi din lucră­
rile recentei Consfătuiri pe ţară a ţă­
ranilor colectivişti. Iată cîteva din o-
biectivele pe care şi-au propus să Ic
realizeze:
© De pe cele 240 ha. semănate cu
griu, se va obţine in 1002 cu cel puţin
72.000 kg, m ai mult decît în 1001, îu-
regisirînriu-se iu medie Ia ha. o creş-
tere de 000 kg. faţă de aceiaşi perioadă. gomir, se hoiărîseră să păşească şi ci
o O creştere considerabilă se va în­
registra şi la producţia de orz şi
cartofi. In anul acesta sc v a obţine
cu peste ISO kg. orz şl cu peste 3.000
kg. cartofi la ha. mai mult decît în
anul 1961.
© Producţia de porumb va spori a-
uul acesta in medie cil 400 kg. boabe
la ha., iar pe lotul demonstrativ (20
h a.) producţia la ha. va ajunge la cel
puţin 5.000 kg.
® Efectivul de animale proprietate
obştească va număra ia sîîrşitul aces­
tui a n : 253 capete bovine (d in care
120 vaci, 24 junincl şi 81 viţele), 140
capete porcine, 324 ovine etc. Se va
înfiinţa şi o fermă de păsări care va
cuprinde, pentru început, 300 găini.
o Producţia de lapte pe cap de vacă
furajată va creşte în acest an, faţă de
1961, cu aproape 850 litri, iar cea de
oaie va ajunge la cel puţin 40 litri pe
cap de oaie.
© H rana animalelor v a fi asigura­
tă, în afară de păşune şi concentrate,
din recolta ce se va obţine de pe cele
60 ha. cu trifoi, 17 ha. cu lucerna, 14
ha. cu borceag, 58 ha. cu porumb pen­
tru siloz, 18 ha. cu fineţe şi 10 ha. cu
secară furajeră.
© In scopul sporirii veniturilor bă­
neşti, gospodăria colectivă a contrac­
tat cu statul pentru acest an : 55.000
kg. grîu, 48.000 kg. porumb, 50.000 kg.
cartofi ele.
<3Iad Rea lum inoasă a noii şcoli dc S ani din Uricani, este o nouă mărturie a grijii partidului şi guver­
nului faţă de asigurarea celor mai bune condiţii pentru dezvoltarea învăţămîntului. Fiii bravilor mineri din
Uricani au înţeles cum nu sc poate mai bine acest lucru. De aceea răspund acestei griji prin strădanii la în-
văţătură.
Zilele trecute, biroul Comitetului
raional .de partid Alba a organizat
la căminul cultural din comuna Stremţ
un schimb de experienţă cu scopul de
a extinde metodele bune de muncă
folosite în activitatea cultural-cduca-
tivă de masă.
L a schimbul de experienţă au parti­
cipat instructorii Comitetului raional
de partid, secretarii comitetelor co­
munale dc partid, preşedinţii sfaturi­
lor populare comunale, directorii de
cămine culturale, bibliotecarii comu­
nali şi alţi activişti care lucrează în
domeniul muncii cultural-educative de
masă. De asemenea, au participat
tovarăşii Ştefan Boureanu, prim-sccrc-
tar al Comitetului raional de partid,
\T.sile Farcaş şi Gheorghe Grişan,
secretari ai Comitetului raional dc
partid, precum şi alţi membri ai bi­
roului Comitetului raional de partid.
De ce a fo st ales tocmai
căminul cultural
din Stremţ ?
Cu o lună şi ceva în urmă, cămi­
nul cultural din Stremţ, chemînd ce­
lelalte unităţi culturale din raion la o
muncă mai rodnică şi permanentă
in Umile dc iarnă, s-a angajat ca,
folosind cele mai bune metode de
muncă, să desfăşoare o activitate bo­
gată, zi de zi, cuprinzînd o largă
m asă de ţărani colectivişti.
Biroul Comitetului raional dc partid
Alba, studiind experienţa bună a că­
minului cultural din Stremt, a extins
metodele sale de muncă, folosind în
acest scop, în primul rînd, organul
său de presă, „Steaua roşie“,:
Răspunzînd chemării căminului cul­
tural din Stremţ, un număr de 17 că­
mine culturale din raion s-au anga­
jat ca pe întreaga perioadă de iarnă
Comuniştii, în fruntea luptei
pentru dezvoltarea G.A.C.
Cercetind istoria gospodăriei colec­
tive din Apoldul de Jos poţi să te
convingi uşor de paşii uriaşi pe care
această mlădiţă a socialismului i-a fă­
cut pe calea dezvoltării ei şi a bună­
stării colectiviştilor, lată numai cîteva
cifre, cîteva fapte care grăiesc de la si­
acestei unităţi, despre faptul că singu­
ra cale spre belşug şi bunăstare este
gospodăria colectivă.
Puterea muncii unite
Era prin vara lui '50. Giţiva ţărani
muncitori din sat în frunte cu comu­
niştii Dumitru Beju, llie Raţiu, Cornel
M oldovan, M oise Dom nar şi Ioan D ra-
pe o cale nouă, pe calea arătată de
partid, înfiinţînd o gospodărie colec­
tivă căreia i.au dat numele „Partiza­
nul Roşu".
Avuţia obştească era la început des­
tul de mică. Tot ce au adus cu ei co­
lectiviştii se cifra la cel mult 40.000 lei. nul acordat de stat, strădania colec-
După cum se vede, un început mo­
dest. Modest era însă şi numărul ace­
lora care îşi uniseră puterile alcătuind
gospodăria colectivă. D ar oamenii au
privit cu încredere viitorul, au muncit
din zori şi pînă-n noapte pentru a ob­
ţine rezultate mai bune decît acei ră­
maşi în afara colectivei. Erau convinşi
că recoltele pe care le vor obţine chiar
din primul an de m uncă in comun vor
constitui un puternic stimulent pentru
atragerea altor ţărani muncitori spre
marea familie. Şi munca lor n-a fost
zadarnică. In anul 1051 realizaseră la
ha. cu peste 500 kg. griu, cu aproape
700 kg. porum b şi cu 3.500 kg. cartofi
mai mult decît ţăranii muncitori cu
gospodării individuale. Colectiviştilor
le-au putut fi astfel repartizate canti­
tăţi mult mai mari de cereale decît
cele pe care le obţinuseră individualii.
Rezultate tot atît de bune s-au obţinut
şi în anii următori. Din veniturile rea­
lizate în gospodărie, colectiviştii llie
Raţiu, Ioan Dragom ir, Gheorghe Bra-
tu şi mulţi alţii şi-au construit case
noi, arătoase, şi-au cumpărat mobilă,
aparate de radio etc.
Avînd la îndemînă aceste argum en­
Să învăţăm de la căminele culturale fruntaşe!
să muncească în aşa fel îneît să nu
existe zi din săptămînă în care la că­
minul cultural să nu se desfăşoare
activitate cultural-educativă de masă.
De Ia data chemării, căminul cul­
tural din Stremţ, pe baza unui plan
de muncă judicios întocmit; a reuşit
sa-şi îndeplinească întocmai angajam en­
tul luat. Tim p de m ai bine de o lună,
la căminul cultural de aici a existat
în fiecare zi activitate cultural-educa­
tivă. Iată de ce schimbul de expe­
rienţă a fost organizat tocmai la
Strem ţ: pentru a se vedea practic
cum acest cămin cultural, care are
posibilităţi mediocre de desfăşurare a ac­
tivităţii culturale, a reuşit să asigure
în fiecare zi diferite activităţi cultu­
ral-educative de masă.
Asistind la demonstraţiile
practice
Participanţii la schimbul de expe­
rienţă au asistat în primul rînd la
o lecţie de cerc agrozootehnic. Era cea
de-a 5-a lecţie. Subieotul: „Cum se
îmbolnăvesc anim alele de gălbează şi
echinococoză“. De remarcat că, dato­
rită expunerilor interesante, atracti­
ve, pe care medicul veterinar dc cir­
cumscripţie şi tehnicianul agronom al
gospodăriei colective le fac, aproape
întotdeauna, numărul colectiviştilor
participanţi la lecţii, depăşeşte pe cel
înscris. Aşa s-a întîmplat şi de data
aceasta. Pentru a face lecţiile plăcute
şi accesibile, lectorii acestui cerc fo­
losesc de fiecare dată material didac­
tic, explicînd pe înţelesul colectivişti­
lor cunoştinţele predate. La lecţia pre­
zentată, de exemplu, pe lingă cele
DRUMUL1 SOCIALISMULUI Mr. 2187
te convingătoare, comuniştii din gos­ organizaţiei de partid din gospodărie,
podăria colectivă au început să desfă­
şoare o largă muncă politică de masă au fost luate însă măsuri pentru dez­
demonstrînd prin fapte concrete că voltarea acestui sector. Gu ajutorul
munca în gospodăria colectivă este
mai spornică, mai plină de belşug. creditelor primite de la stat şi din
Treptat, treptat, de acest adevăr, s-au
convins şi familiile lui Dumitru Popa, fondurile gospodăriei, au fost cumpă­
vasn e iJopa, iMicofae uopa, Nicolae rate. zeci de viţele, juninci şi în spe­
Neder, Nicolae Opreau, llie Topîrcean, cial vaci de lapte. A şa se face că in
ale tuturor ţăranilor muncitori din sat.
care pînă la urmă, au păşit şi ele cu prezent gospodăria deţine 307 capete
botărire şi încredere pe noua cale, a bovine (d in care 117 vaci şi juninci),
belşugului. Acum, gospodăria colectivă 627 oi (toate cu lină sem îfină) şi 147
deţine o suprafaţă de peste l.GOO ha.,
teren agricol, 128 ha. de vie, 9 ha. de capete porcine, important este apoi şi
grădină, un sector zootehnic puternic
dezvoltat, iar fondul de bază însumea­ faptul că animalele gospodăriei au
ză aproape două m ilioane lei.
lost date pe seama unor oameni pri­
înfăptuirile colectiviştilor din Apol-
dul de Jos nu ascund nici un secret. cepuţi, pc seam a comuniştilor llie A n ­
La baza lor stau îndrumarea organi­ tonie, Dumitru Opreau şi Nicolae
zaţiei de partid, munca unită şi cu
ajutorul mijloacelor mecanizate, spriji­ Preda care. apiicind o îngrijire şi hră-
tivişiilor, a comuniştilor în primul rînd, nire raţională animalelor, au reuşit să
de a spori şi dezvolta neîncetat avu­ ridice în ultimul au producţia de lapte
ţia obştească. Succesele dobîndite sînt
şi urmarea firească a faptului că la pe cap de vacă furajată cu 400 litri
fiecare Ioc de muncă, comuniştii cons­ faţă de cea din anul 1960 şi cu 750
tituie exemplu demn de urmat, con­
duc cu pricepere munca în diferitele litri faţă de cea din anii 1958-1959.
sectoare de activitate, m obilizează pe
colectivişti la obţinerea unor productii Producţiile mari obţinute din acest sec­
sporite.
tor şi vîndute statului pe bază de
Sectorul zootehnic —-
contract au adus gospodăriei venituri Formule lungi de chimie, unele mai Actîvitaîi culturale corespunzătoare
izvor nesecat de venifuri în valoare de peste 400.000 Iei, putîn- simple altele mai complicate, nu au satului nou
du-se astfel repartiza colectiviştilor la taine pentru elevii clasei a X I-a B do
In primii ani, de după înfiinţarea ziua muncă sume de bani cu mult mai ia Şcoala medie „Avram laucu" din
G. A. G. colectiviştii au neglijat dez­ mari decît în anii trecuţi. Acest lucru Brad- Atît la probele teoretice cît şi
voltarea unor ramuri de producţie care i-a determinat pe colectivişti ţa pentru la lucrările de laborator, elevii dove­
puteau să le aducă mari venituri bă­ anul 1002, în spiritul sarcinilor reieşite desc să şi-au însuşit cunoştinţe
neşti, a cord înd atenţie doar sectoare­ din Directivele Congresului al IlI-lea
lor cerealier şi legumicol. Sectorul zoo­ şi a recentei Consfătuiri pe ţară a ţă­ temeinice.
tehnic, bunăoară, răm ăsese mult în
urmă. Anim alelor nu li se aplica o 5n • ranilor colectivişti să prevadă iu pla­ A u d iţie c o lec tiv ă Congresul al ni-lea ai P.M.R. le „Cel din urmă", „Bărbatul
grijire şi hrănire ştiinţifică, lucru pen­ nul dc producţie sporirea şeptelului la
tru care şi producţiile erau scăzute.
Din această cauză, unii colectivişti nici 580 capete bovine, 1.200 oi, 160 porci la ra d io a subliniat că în perioada ac­ fără opinci", şi pregăteşte in
nu vroiau să audă despre sporirea şi să înfiinţeze o crescătorie cu 1.500 tuală, cind procesul de transfor­ prezent „Baba Dochia şi briga­
păsări, iar pentru adăpostirea lor să La indicaţia Comitetului ra­ mare socialistă a agriculturii a dierul“ . Brigada artistică de a-
şeptelului. căutînd să demonstreze în construiască încă 2 grajduri, un sai­ ional de partid Sebeş, in ziua cuprins aproape întreaga ţără­ gitaţie — atît de mult îndrăgi­
van pentru 700 oi, o îngrăşătorie pen­ de 4 ianuarie, la G.A.C. din Cil- nime. trebuie acordată o mare tă de colectivişti şi de ceilalţi
fel şi chip că la Apoldul de Jos aceas­ nic a fost organizată o audiţie atenţie îmbunătăţirii muncii po­ ţărani muncitori din sat — a
tru 100 porci şi cotele pentru păsări. prezentat textele: „In gospodă­
tă îndeletnicire nu ar fi rentabilă. colectivă la radio. Cu acest litico-educative la sate. Trebuie ria noastră“ , „Adevărul e în
Înfăptuind aceste prevederi, ei vor rea­ ştiinţă“ , pregătind acum textul
Incepînd din anul 1058, la indicaţia liza în anul 1962, din sectorul zooteh­ prilej, colectiviştii au ascultat stimulat — se arată în raportul „Din toată inima".
nic, veniluri în valoare de peste
600.000 Iei. emisiunea pentru sate la care la Congres — procesul de dez­ Acţiunile culturale întreprin­
se nu se rezumă aici. In annl
Realizările de piuă acum ale colec­ s-au transmis materiale despre voltare a conştiinţei socialiste, trecut, colectivul de conferen­
tiviştilor din Apoldul de Jos dovedesc de formare a spiritului colecti- ţiari a prezentat de exemplu 48
lucrările Consfătuirii pe ţară a vist la oamenii muncii de la sa­ de conferinţe, de la care ţăranii
că de aici înainte ci vor dobîndi suc­ ţăranilor colectivişti. Tot cu te, intensificată activitatea de muncitori au învăţat cum să-şi
cese şi mai de seamă în lupta pentru acest prilej, îngrijitorul-mulgă- lucreze pămîntul, cum să-şi în­
tor Uskat Simion. care a fost răspîndire a culturii, corespun­ grijească animalele, cum pot
creşterea şi dezvoltarea gospodăriei co­ delegat la Consfătuire, a îm­ zător cerinţelor şi necesităţilor întări gospodăria colectivă, au
satului nou, socialist.
lective, pentru continuă ridicare a bu­ părtăşit celor prezenţi învăţă- j Sub îndrumarea organizaţii­
năstării lor. mintele ce le-a desprins din în­ lor de partid, sarcini de răspun­
tâlnirile cu alţi colectivişti frun­ dere revin în această direcţie şi
V. PÎŢAN taşi din ţară. unităţilor culturale de la sate. aflat ce perspective minunate
Prevăzindu-şi în programele lor se deschid agriculturii etc. De
de activitate acţiuni variate şi asemenea, în jurnale vorbite. în
Scrisoarea lui Duţă multilaterale, care să răspundă diferite concursuri organizate,
necesităţilor şi condiţiilor noi prin informări politice, ei an
Ooooooooooo oooOOOOOOOO create la sate, instituţiile cul­ luat cunoştinţă de sarcinile mari
6 Petru Duţă citi adresa ex- turale şi-au adus o contribuţie puse de Congresul al ni-lea al
8apartament în blocurile noi. însemnată la formarea conştiin­ P- M. R. în faţa agriculturii
<s peditorului, apoi exclamă: Ne-am luat o garnitură de o ţei socialiste a oamenilor muncii. noastre socialiste, ce probleme
frămîntă azi omenirea, ce rol
x „In sfirşit ne scrie şi fratele mobilă cu 5.500 lei şi una cu o Manifestînd grijă faţă de ce­ nefast au prejudecăţile şi su­
2.000 lei. Avem un . radio $ rinţele ţăranului colectivist care perstiţiile etc;
g Ion“... In aceeaşi seară, el ho- „Concert“. Atît eu cit şi ne- g are nevoie de cunoştinţe mereu
vasta şi copilul sîntem bine g proaspete, care doreşte să vadă Biblioteca, care numără sute
o ţări să scrie scrisoarea de răs- îmbrăcaţi. Nu lipsim .de la O Ia căminul cultural lucruri noi de volume,- cinematograful, cer
teatru şi de la cinematograf o şi interesante, care să-l ajute in curile de citit, cercurile agrozoo
3 puns. Gîndurtle dădeau nă- cu toate că ne place mult să g munca sa practică, comitetul tehnice, toate au venit în..spri
comunal de partid din Hărău, jinul ţăranului colectivist;' con
3 vală şi umpleau pagini în-
L tregi.
g De cum s-au căsătorit, so-
o ţii Maria şi Petru Duţă s-au stăm acasă să citim. Ai drep­ raionul Ilia, a îndrumat cu a- tribuind la dezvoltarea unei no
o stabilit in Petroşani. El s-a tate frate cînd spui că viaţa tenţie activitatea cultural edu­ atitudini faţă de muncă, faţă de
^ calificat topitor la tnrnăto- are azi alt rost ca înainte. cativă în această direcţie. în ­ bunurile obşteşti, ta creşterea
g ria de oţel iar ea. rniezuitoa- Şi. să ştii cu pentru rostul drumarea şi orientarea acestei conştiinţei socialiste a acestuia.
g re. Nu a trecut prea mult ăsta lupt şi eu. Acum, de cu- activităţi s-a făcut nu numai
o timp şi fotografiile lor au rînd, Maria şi cu mine am g I. C.
o fost afişate la panoul de lrăit. cea mai fericită zi din g prin analize şi sfaturi practice,
g onoare. Lună de lună ei îşi viaţa noastră: Comuniştii din o nu numai prin verificarea con­ Ştiri culturale
ţinutului de idei al manifestă­
rilor culturale, dar şi prin aju­
g depăşeau norma in medie cu uzină ne-au primit în rîndu- o torul direct dat la întocmirea
g 30 la sută, cit despre cali- rile lor. Fii mîndru de noi. g repertoriilor, prin participarea Expoziţie de caricaturi
0 tate. numai cuvinte de laudă. frate şi luptă şi tu acolo pe g activă a membrilor comitetului
§ Zi de zi, soţii Duţă caută sa ogoarele gospodăriei colective g la viaţa culturală a satului. Cercul artiştilor plastici de
g pătrundă mai mult tainele ca să ne mindrim şi noi cu O Inspirîndu-se din problemele amatori ce îşi desfăşoară acti­
¦\ meseriei. De aceea învaţă. tine şi pe mai departe.“ oO ridicate de viaţă, din realităţile vitatea la clubul din Lupeni a
satului, căminul cultural a pre­ organizat zilele acestea in holul
o ...Rindurile se aştern gră- O scrisoare simplă, ca mul- zentat asemenea manifestări clubului o expoziţie de carica­
cultural-educative îneît ele au turi. Prezentată sub o formă
¦mm'M g bite pe h îrtie : „Şi eu o duc te alte scrisori. Ea poartă g stîrnit interesul şi simpatia ţă­ atrăgătoare, expoziţia trezeşte
g bine, dragă frate. Ciştigăm insă cu ea o filă de istorie. o ranilor muncitori. Astfel, echi- un viu interes in rîndul vizita­
pa de teatru a prezentat piese- torilor. Lazăr Hegheduş, ioan
o în medie fiecare cite 1.000 Istoria unei vieţi noi, lumi­ Tircă, Valeria Petrişor şi Ana
Jimborean, sînt doar cîţiva din­
S lei pe lună. rAvem tot ce noase. R. BĂLŞAN
3 ne-am dorit. Locuim intr-un corespondent
BBaagtniijmagaBKŞţ i
OCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
uuwbmhh awcBB a ^ ggzaagEin
cial cadrele didactice, sub îndrumarea tre cei ai căror lucrări au fost
comitetului comunal de partid, au expuse. Atenţia spectatorului
două planşe, care arătau cum se pro­ în faţa colectiviştilor din localitate, şeşte întotdeauna să prezinte progra­ acordat un - sprijin direct activităţii este reţinută in special de cari­
me plăcute, atractive. Acest lucru a culturale. caturile „La soare da, la calo­
duce boala, lectorul cercului a pre­ ce posibilităţi există pentru întărirea fost demonstrat de program ul artis­ rifer ba“ , „Pe stradă“ , „Veci­
tic prezentat în cadrul schimbului de Pasiune, dragoste şi entuziasm în nii“ , „Cărţi în loc de carte“,
zentat cursanţilor şi diferite organe puterii economice a G.A.G. Exempli­ experienţă. El a reflectat buna orîen- muncă, legătura cu viaţa satului, cu „S-a întîmplat la sectorul IX “
tnrc în alegerea repertoriului, străda­ gospodăria colectivă, acţiuni bine şi altele.
ale unui anim al bolnav. D esigur că ficări cu diferite stări de lucruri din nia colectivului dc artişti amatori dc organizate, atractive, în care colecti­
a sc ridica la nivelul cerinţelor. vistul găseşte întotdeauna lucruri noi EUG. D. POPA
demonstraţia pe viu a stîrnit interes gospodărie, s-a arătat cum poate creş­ — iată ce am văzut la căminul cultu­ corespondent
Ce au scos în evidenţă ral din Stremţ — au spus vorbitorii.
din partea cursanţilor, a făcut ca lec­ te producţia dc lapte a G.A.C., cum discu•ţiile ? Un spectacol reuşit
In concluzie
ţia să fie m ai bine însuşită. pot fi valorificate unele terenuri slab După demonstraţiile practice, par­ Zilele trecute, formaţia tea­
ticipanţii la schimbul dc experienţă au In perioada actuală, unităţilor cul­ trală de amatori a Casei raio­
După lecţie, invitaţii au stat dc productive, ce pomi fructiferi trebuie discutat pe larg, au făăut o profundă turale de la sate le revin sarcini deo­ nale de cultură din Haţeg a
analiză a celor văzute, împărtăşindu-şi sebite. Ele irebuie să desfăşoare o prezentat in faţa spectatorilor
vorbă cu colectiviştii cursanţi, le-au plantaţi pe diferite terenuri etc. din metodele lor de muncă. largă muncă de educare a ţăranilor haţegani piesa intr-un act „Soa­
colectivişti, întovărăşiţi şi individuali, rele a răsărit la miezul nopţii“,
cercetat notiţele din caiete, s-au inte­ Şedinţa cercului de citit s-a înche­ Apreciind iniţiativa organizării aces­ ridicînd neîncetat conştiinţa socialis­ de Victor Birlădeanu.
tui schimb de experienţă de către bi­ tă a acestora. Folosind cele mai efica­
resat îndeaproape de bunul mers al iat, conform obiceiului statornicit, la roul Comitetului raional dc partid, ce şi mai atractive mijloace, ele tre­ Cei prezenţi au apreciat in­
participanţii la discuţii au subliniat că buie să popularizeze în masa largă terpretarea artiştilor amatori:
învăţăm?ntului agrozootehnic. acest cerc şi la altele, cu cîntecc popu­ acesta a fost cel mai reuşit schimb a ţăranilor muncitori politica partidu­ Sanda Dragu, Carmen Gherman,
dc experienţă organizat în problemele lui, să răspîndească cunoştinţele ştiin­ Antoaneta Petrescu, Alexandru
Demonstraţiile practice au continuat lare. muncii cultural-educative dc masă. ţifice despre natură şi societate, să-i Negrea, Aristică Spătaru, Emil
ajute pe colectivişti la însuşirea agro­ Bîrlea, Constantin Sălăjan şi
apoi, după o scur- ____ _______ __ După şedinţa Vorbind despre activitatea căminu­ tehnicii înaintate, la aplicarea acesteia Constantin Guran.
lui cultural din Stremţ, ei au scos în pentru dezvoltarea multilaterală a pro­
tă vizită la biblio­ cercului de’ citit, evidenţă competenţa cu care comite­ ducţiei agricole. NICU SBUCHEA
tul comunal de partid a îndrumat ac­ corespondent
teca . comunală şi Re m arg inea schim bului directorul căminului tivitatea cultural-educativă de pe raza Iată de ce, schimbul de experienţă
comunei, felul cum a ştiut s-o orien­ organizat de biroul Comitetului raio­ Program artistic prezentai
la expoziţiile de de experienţă o rg a n iza i cultural a prezen­ teze înspre cele mai actuale probleme nal de partid Alba a fost bine venit
lucrări practice ale de biroul Comifetului tat în faţa invita­ al© satului. De asemenea, a fost apre­ şi fructuos. Participarea primului se­ de elevi
elevilor organizate raional de partid Alba ţilor o informare cia1. ajutorul pe care comitetul execu­ cretar şi a secretarilor Comitetului
tiv al sfatului popular comunal l-a raional de partid la acest schimb de De curind, elevii Şcolii tehni­
la . şcoală, cu o şe­ arături cuin a fost dat căminului cultural, grija pe care experienţă, îndrum ările practice pe ce de contabilitate din Sebeş au
acesta a manifestat-o faţă de asigu­ care le-au dat în cuvîntul lor la în­ organizat în cadrul cercului li­
dinţă la un-cerc de 1— — ,.,..,<..,1.,.. .......... . organizată munca rarea condiţiilor materiale ale unită­ cheiere, reflectă atenţia cu care bi­ terar un frumos program artis­
ţilor culturale respective. roul Comitetului raional de partid tic. Cu acest prilej, profesoara
citit. pentru a se asigura în fiecare zi ac­ Alba îndrumă activitatea cultural-edu­ Elena Cărpinişan a vorbit par­
Un factor care a contribuit Ia buna cativă de masă. ticipanţilor despre zborurile în
Tovarăşa Doina Borza, responsabila tivităţi culturale l a , căminul cultural. desfăşurare a muncii cultural-educa­ cosmos, după care elevii anului
tive — au arătat vorbitorii — a fost Cu siguranţă că acest schimb de III au prezentat piesa „Un mu­
cercului respectiv, a arătat practic Numeroasele întrebări, puse au reflec­ şi faptul că în comuna Stremţ organi­ experienţă va da un nou impuls îm ­ safir neaşteptat“ de Ludovic
zaţiile de masă, intelectualii şi în spe- bunătăţirii activităţii cultural-educativc Burckştein.
cum îşi desfăşoară activitatea, ce pro­ tat interest'll participanţilor faţă de de masă în raionul Aibă.
La programul artistic au fost
bleme se discută la cerc şi care a metodele folosite, faţă dc organizarea I. GIOBOTA invitaţi şi elevi ai Şcolii me­
dii din localitate.
fost eficacitatea acestora în ridicarea muncii şi eficacitatea activităţii cul­
CONSTANTIN BÎSCA
conştiinţei socialiste a membrilor cer­ tural-educative în întărirea eeonomico- corespondent
cului, în întărirea cconomico-organiza- organizatorică a G.A.G.
tcrică a G.A.C. Demonstraţiile practice au continuat
Şedinţa cercului a început prinfr-o apoi cu o seară de calcul. In sală,
informare politică în care responsabila pe lîngă invitaţi, air fost prezenţi
cercului a frecut în revistă principa­ numeroşi colectivişti. Prin calcule
lele probleme ale politicii interne şi matematice, făcu te: la tablă de teh­
internaţionale. Apoi, vorbind despre nicianul agronom al gospodăriei, a
consfătuirea pe ţară a ţăranilor co­ fost demonstrată însemnătatea porum­
lectivişti, a dat citire' unor fragm en­ b u lu i1'siloz în hrana animalelor.
te de Guvîntilrea tovarăşului Glieor-
ghe G beorghiu-D cj ţintită la aceasta Dispunînd de puternice formaţii ar­
•consfătuire. Referindu-se la probleme tistice — o echipă' de cor, o echipă
specifice gospodăriei colective din
Stremţ, responsabila cercului d ară­ dc teatru, o brigadă artistică dc agi-
taţie, o echipă de danşurf. şi un tarat
tat ce sarcini stau pentru anul 1962 — căminul cultural; din Stremţ reu­