Page 16 - 1962-01

Nr. 2187
BggaBBeBEg BnBlBM
SCRISORI DE LA MEMBRI DE PARTID
Îmbunătăţirea caliSăfli ©felului —
In aienfia organizaţiei de baia
Cei de al IlI-lea Congres al parti­
dului a pus în faţa noastră, a oţelari-
ler sarcina de a îmbunătăţi calitatea
oţelului elaborat. Organizaţia noastră
de partid a privit cu toată răspunderea
această sarcină, cu atît mai mult cu
cit rebutul în secţie era destul de ridi­ fruntaşilor calităţii şi am combătut ne­
cat. In primele trei luni ale anului
trecut, secţia noastră a rebutat peste
5 la sută din cantitatea de oţel ela­
borată. c.u toate acestea anul a fost
încheiat cu rebutul sub procentul ad­
mis (3,80 faţă de 4 la sută cît a fost
ad m isu l).
Vreau să arăt în cele ce urmează
cîteva din metodele folosite de orga­
nizaţia noastră de bază pentru mo­
bilizarea colectivului secţiei la înfăp­
tuirea sarcinii de îmbunătăţire a ca­
lităţii oţelului.
Este ştiut că succesul unei acţiuni
e determinat de felul în care sînt an­
trenaţi în desfăşurarea ei oamenii
muncii. Urm înd această cale, birou!
organizaţiei de bază, toţi comuniştii au
creat în secţie o largă opinie de masă
în favoarea luptei pentru calitate. In
acest sens am trecut la instruirea agi­
tatorilor cu principalele probleme care
influenţează direct calitatea producţiei. filor de echipe, organelor C.T.G., în
La rîndul lor, agitatorii, fiecare la
locul său de muncă, atît prin exem­
plul personal, cît mai ales prin munca
de la om Ia om, au arătat concret, o-
peraliv, ce anume înseamnă rebuta-
rea unei cantităţi cît de mici de oţel.
Nu de puţine ori tovarăşii Vasile Sol­
eau, Virgil Ciortan, Nicos Trocas, au
stat de vorbă cu oamenii, ex-
plicîndu-le cu răbdare, tovărăşeş-
te, ce anum e înseam nă nerespecta-
rea tehnologiei, încălcarea disciplinei,
lipsa cunoştinţelor profesionale.
Locuinţe ieftine, hune şi în termen scurt
Nouă constructorilor de locu­
inţe ne-au fost trasate de că­
tre cel de-al IlI-lea Congres al
P.M.R. sarcini deosebit de im­
portante privind scurtarea ter­
menelor de dare în folosinţă,
îmbunătăţirea continuă a cali­
tăţii şi reducerea preţului de
cost la locuinţe. Pentru tradu­
cerea în viaţă a acestor sarcini,
noi am luat unele măsuri. Ca
urmare, în comparaţie cu anii
anteriori, in 1961 am obţinut
unele succese. Astfel, în oraşul
Deva au fost date în folosinţă
178 de apartamente.
Rezultatele sint însă pe de­
parte de a ne mulţumi. Şan-
¦^driiT,riii a predat, aşa cum
prevedea planul 60 de aparta­
mente, iar la preţul de cost
s-au înregistrat depăşiri. Una
din cauzele nerealizării a con­
stat in slaba organizare a
muncii, a lucrului în asalt.
Nerealizarea sarcinilor planu­
lui fizic a fost influenţată şi de
faptul că planurile operative
nu au oglindit întotdeauna po­
sibilităţile reale de la punctele
de lucru. La aceasta a contri­
buit şi slaba organizare a în­
trecerii socialiste, faptul că nu
Ne străduim să îmbinăm,
mai bine munca politică
cu cea economică
In anul care a trecut, colectivul uzi­ organizat schimburi de experienţă în­
nei noastre a obţinut noi realizări în
munca desfăşurată pentru înfăptui­
rea sarcinilor ce izvorăsc din Docu­
mentele celui de-al 111-lea Gongres al
P.M.R. In această perioadă, planul
producţiei marfă a fost realizat în
proporţie de 107,4-1 la sută, iar pla­
nul valoric în proporţie de 105,98 la
sută.
In vederea obţinerii unor asemenea
succese, noi am depus strădanie pen­
tru a îm bina cît mai bine munca po­
litică cu cea economică. Organizaţiile
de partid au analizat în repetate rai­
duri activitatea economică stabilind
de fiecare dală măsuri concrete care
să ducă la îmbunătăţirea organizării
şi desfăşurării muncii. In uzina noa­
stră nu există nici un membru sau
candidat de partid care să nu aibă
sarcini concrete. Asupra felului în
care şi le îndeplinesc, aceştia prezin­
tă în faţa organizaţiilor de partid,
în mod periodic, informări. Aceasla
a dus ia creşterea spiritului de răs­
pundere al tuturor comuniştilor pen­
tru înfăptuirea sarcinilor de plan,
pentru traducerea în viaţă a direc­
tivelor celui dc-al ill-lc a Congres al
P.M.R.
De marc eficacitate s-a bucurat
munca politică, de masă. Noi am or­
ganizat pe scară largă învăţămîntul
de parlid şi politic U.T.M . Toţi mem­
brii şi candidaţii de partid cît şi un
marc număr de tovarăşi din activul
fără de partid sînt încadraţi în
cercuri şi cursuri. M ulţi dintre aceştia nomică, noi vom continua să dăm toa­
cum sînt tov. Nicolae Lungu, Cornel
Berian, Gheorghe Filiinon, Nicolae
Hluşcu şi alţii, îm binînd cele învăţate
cu munca practică, sint lună de lună
fruntaşi în producţie.
O alenţie mai mare am dat acti­
vităţii ce-o desfăşoară în rîndul m a­
selor, agitatorii. In acest scop am
A fost confecţionat apoi un panou,
în care, la perioade scurte de timp, se
arăta, pe cuptoare şi echipe, atît rea­
lizarea planului cît şi situaţia rebu­
tului. Totodată, folosind unele panouri
speciale, am popularizat realizările
glijenţa, actele de indisciplină tehno­
logică săvîrşite de unii topitori şi care
au dus la rebut.
Pentru a avea mereu în faţă situaţia
calităţii am intensificat controlul asu­
pra conducerii tehnico-administrative
Trimestrial, conducerea secţiei a pre­
zentat în faţa adunării generale un
referai, în care. la loc de frunte, figu ­
ra această problemă. Am avut şi cî­
teva adunări generale lărgite în care
am dezbătut pe larg situaţia rebutu­
lui, măsurile ce trebuie luate în con­
tinuare pentru reducerea lui. Adunări
similare au avut loc şî pe schimburi.
O preocupare permanentă a manifes­
tat-o biroul organizaţiei de bază pen­
tru urmărirea situaţiei calităţii. In acest de muncă. Sarcinile care ne stau în
sens iu fiecare sîmbătă s-au ţinut
scurte şedinţe operative cu participa­
rea şefilor de schimb, a maiştrilor, şe­
care se analizau abaterile de la tehno­
logie în săptămîna respectivă şi se ho­
tărau pe loc măsurile necesare a se lua.
De altfel, controlul asupra calităţii
s-a efectuat şi prin faptul că la fie­
care loc hotâritor al producţiei a foşt
repartizat un membru sau un candidat
de partid. De asemenea, aproape fie­
care comunist din secţie a primit sar­
cini concrete în acest sens, De exemplu,
în vederea eliminării rebuturilor prin
crăpături transversale, tovarăşii loan
Herbecaru, Constantin lancu, loan
Cocuz, Gheorghe Vîrciu, au primit
au fost stimulate iniţiativele
muncitorilor,
Cu toate că a cunoscut aces­
te lucruri, biroul organizaţiei
de bază nu a căutat să pătrun­
dă în miezul lor, să ia cele mai
eficace măsuri.
Pe rentier sînt posibilităţi
să se facă mult mai mult. Acea­
sta o demonstrează şi rezulta­
tele obţinute de unii comunişti
ca Walter Giindisch, loan Roşi-
toru, Francisc Mod.v şi Petru
Kertes.
Acum am început un nou an
de muncă. Sarcinile ce ne revin
sînt cu mult sporite. Astfel sînt
planificate să fie date în folo­
sinţă 287 apartamente, un că­
min muncitoresc, 2 cinemato­
grafe şi altele. Planul valoric
pe 1962 este cu 15 la sută mai
mare ca în anul trecut. Pentru
realizarea lui sînt necesare lua­
rea celor mai exigente măsuri.
In această direcţie primii paşi
s-au şi făcut. Cu prilejul dez­
baterii cifrelor de plan pe 1962,
constructorii au făcut propu­
neri preţioase pentru îmbună­
tăţirea activităţii de viitor.
Pornind de la aceste propuneri,
biroul organizaţiei de bază îm­
preună cu conducerea şantie­
rului a întocmit un plan amplu
tre agitatori, i-am instruit operativ
şi i-am ajutat să-.şi organizeze munca.
In curînd vom deschide un centru de
documentare al agitatorilor.
Propaganda prin conferinţe a luat
o mai mare dezvoltare. In ultimul an,
pentru muncitorii uzinei s-au ţinut
peste 150 de conferinţe, expuneri pe
diferite teme ale politicii partidului
şi cu privire Ia situaţia internaţională.
S-a îmbunătăţit de asemenea agita­
ţia vizuală. In secloarele maşini unel­
te, forje, secţia montaj etc., există
grafice cu privire la desfăşurarea în­
trecerii socialiste. Acestea se comple­
tează zilnic. La poarta principală a
uzinei s-a afişat un mare panou în
cadrul căruia se popularizează rezul­
tatele obţinute în îndeplinirea planu­
lui de producţie. In secţii există pa­
nouri de onoare ale fruntaşilor în
producţie, lozinci legate de sarcinile
concrete ale întreprinderii. In secţia
maşini de cusut am afişat lozinci ca :
„Prin reducerea cu I la sută a pre­
ţului de cost, vom putea rcahza în
anul 1962, peste plan 620 maşini de
cusut“ şî altele. Gazetele de perete
„Timpuri noi“, din sectorul maşini
unelte, „înainte“, din sectorul s c u lă -'
rie şi altele, au o mare influenţă asu­
pra desfăşurării muncii, publicînd ope­
rativ materiale în care se oglindesc
aspecte concrete din activitatea oame­
nilor.
Pentru ca şi pc viitor să obţinem
noi succese în munca politică şi eco­
tă atenţia îm bunătăţirii activităţii de
partid, -creşterii rolului de conducător
al organizaţiilor de partid la fiecare
loc de muncă.
ANTON BISTRIAN
secretar al Comitetului de partid
BJ.IY1. Gugir
sarcina să urmărească corectitudinea
montării maselotelor, dacă la turnare
se folosesc numai lingotiere bune, da­
că niasclotele sînt représate cum tre­
buie.
O atenţie deosebită am acordaţ-o în­
făptuirii planului de măsuri tehnico-
organjzaforice. Se poate spune că re­
zultatele bune obţinute de noi s-atţ da­
torat în bună măsură şi aplicării unor
măsuri de mare eficacitate. Amintesc
doar citeva din acestea : şcolarizarea
tuturor muncitorilor în vederea ridi­
cării calificării, studierea vitezei de tur­
nare pe grupe de oţeluri pentru obţi­
nerea unor lingouri cu cît mai puţine
defecte de suprafaţă, menţinerea ve­
trei la profilul normal pentru uşurarea
lucrului pc şarjă, îmbunătăţirea muncii
pistolarilor pentru curăţirea rit mai bu­
nă a lingourilor, evacuarea şi tnjna-
rca şarjelor numai cu aprobarea Şefu­
lui de schimb.
Ne aflăm la începutul unui nou an
faţă sînt mai mari decît în 1901, dar
realizabile. Va trebui ca pc lingă spori­
rea producţiei să reducem în continu­
are rebutul, sa eiaooram noi mărci
de oţeluri. Aceste sarcini vor fi înde­
plinite. Folosind experienţa acumulată
anul trecut, hiînd noi m ăsuri — şi o
vorba îndeosebi de respectarea teiino-
logiei şi ridicarea calificării — colec­
tivul secţiei noastre, mobilizat de or­
ganizaţia de bază, va raporta noi şi
noi succese pe frontul luptei pentru
îmbunătăţirea pe mai departe a cali­
tăţii oţelului.
MATEI OBVIAN
secretarul organizaţiei de bază
P.M.R. de la oţelăria electrică
G.S. Hunedoara
de măsuri tehnico-organizato-
rice. Astfel, pentru fiecare punct
de lucru s-a întocmit grafic ca­
lendaristic şi cantitativ în care
au fost trecute termenele de
execuţie a blocurilor şi necesa­
rul de efective şi materiale.
Tot odată s-au luat măsuri de
stabilizare a formaţiilor de lu­
cru. Pentru urmărirea operati­
vă a planului, săptăminal se
vor organiza şedinţe de analize
cu meşterii, şefii de iot şi con­
ducerea şantierului.
Pentru a evita risipa de ma­
terial, la fiecare punct de lu­
cru s-a introdus fişa limită. In
vederea reducerii preţului de
cost s-a preconizat organizarea
unei staţii centrale de betoane;
a unei staţii de îndreptat şi
izolat ţevi cit şi a unei staţii
de pompe de mortar.
In scopul îmbunătăţirii conti­
nue a muncii politice de masă.
biroul organizaţiei de partid a
luat măsura ca în fiecare echi­
pă să fie repartizat cîte un
membru de partid sau candidat.
O atenţie deosebită o vom
acorda şi întăririi răspunderii
personale a fiecărui muncitor
in parte. De asemenea, pentru
ridicarea calificării profesiona­
le, din luna februarie vom or­
ganiza un curs de minim teh­
nic.
O hună parte din aceste mă­
suri au şi început să prindă
viaţă. Ele se reflectă în primele
rezultate care sînt destul de
frumoase. Sîntem siguri că
avînd în faţă exemplul comu­
niştilor, întreg colectivul de
muncă va obţine în acest an
rezultate la nivelul sarcinilor.
VASILE ARAMA
secretarul organizaţiei de partid
şantierul nr. 1 — T.R.S.1L Deva
Şublerul indi­
că şi de astă da­
tă înalta preci­
zie a piesei exe­
cutate. Contro­
lorul calităţii
n-are ce obiec­
ta.
AftliMUL1 SOCIALISMULUI
-rma-Ar/r?> TTT^~-rrriroTpryra^iiin^ asxx^JSzmLSBZi!2ttvr&z:itt.7?&
Comunistul luliu Moise este strungar în secţia mecanică a lor, organizaţiile de partid primesc pe siderurgişti.
Atelierelor R.M.It. din Simeria. El depăşeşte lunar planul de
producţie în medie cu 35 la sută şi dă numai piese de bună
calitate.
Exemplul însufleţîtor
ol comuniştilor
Pentru cine a urmărit îndea­
proape situaţia întrecerii socia­ nereul ce-l vom da furnaliştilor.
liste la I. M. Teliuct i-a fost
dat să vadă că multă vreme,
lună de lună, realizările cele minereu, ci in tone de metal.
mai frumoase le-a înregistrat Eu de exemplu, mă angajez ca
sectorul II. Faptul se explică împreună cu brigada pe care o
intr-un singur fel. Aici lucrea­ conduc să dăm in anul viilor nifestată de organizaţia de partid daţi de partid. Cei primiţi sînt mun­
ză un colectiv entuziast şi plin 500 tone de metal peste plan. fală de creşterea şi educarea uteiniş- citori de nădejde, inovatori, ingineri,
de elan.
...Era prin luna august 1959.
La I. M. Teltuc lucrau multe
brigăzi sub plan. Din această
cauză, suferea producţia de m i­
nereu şi implicit aprovizionarea
furnalelor din Hunedoara Şi
Că.lan. Pentru remedierea situa­
ţiei, organizaţia de partid a ce­
rut părerea comuniştilor. Cu
ocazia unei adunări pe această
temă, minerul loan Enăşcău,
şeful unei brigăzi cu rezultate
frumoase, c-a angajat să preia
conducerea unei brigăzi rămase
în urmă şî să o ridice la nive­
lul celor fruntaşe. Exemplul lui
a fost urmat şi de alţi şefi de
brigadă.
A fost pentru prima dală
cind s-a aplicat această iniţia­
tivă în regiunea Hunedoara.
...Spre sfîrşitul anului 1960,
furnaliştii de la Hunedoara au
făcut un apel călduros către
minerii din Teliuc şi Ghelar,
pentru a le trimite numai m i­
nereu de bună calitate. Acea­
stă dorinţă a lor putea fi în­
deplinită numai printr-o triere
cit mai atentă a sterilului, în
abataje. Minerul şef de brigadă
loan M. Popa a pornit atunci
o iniţiativă plină de cu ra j:
„Nici un vagonet de minereu
rebutat“. Ea a fost îmbrăţişată
cu multă căldură de toate bri­
găzile de mineri de la Teliuc,
GRelar şi din alte întreprinderi
şi exploatări miniere din regiu­
nea Hunedoara.
..iCu cîteva săptămîni în ur­
mă, la sectorul 11, s-au dezbă­
tut cifrele de plan pentru anul
în curs. Minerilor li s-a arătat
atunci că vor trebui să dea fur-
naliştilor minereu mai mult de­
cît în anul trecut şi cu un con­
ţinut de metal mult mai ridi­
cat. Inscriindu-se la cuvînt, şe­
ful de brigadă Emilian Bălan a
spus :
— In 1962, va trebui să spo­
:tir.-ntswa»
rim conţinutul de metal in mi­
De aceea propun să nu ne mai
luăm angajamente in tone de
Asemenea lui, s-au angajat
toţi şefii de brigadă: loan M.
Popa cu o depăşire de 1.000
tone,' Gheorghe loniţă cu 1.000
tone, loan Enăşcău cu 300 tone
metal... Di total, pe sector, an­
gajamentul se rţăică la peste
3.700 tone metal peste plan.
...Exemplul însufleţîtor al co­
muniştilor loan Enăşcău, Emi-
lian Bălan, loan M. Popa şi al
celorlalţi, care au îmbrăţişat cu
curaj iniţiativele noi, a făcut
ca anul 1961 să se încheie cu
un bilanţ cit se poate de rod­
nic. îndeplinirea planului anual
cu 15 zile mai devreme, 2.500
tone minereu extras peste plan,
'184.000 lei econ'omii ¦suplimen­
tare la preţul de cost — iată
numai citeva din realizările co­
lecti¦vului sectorului II în anul
trecut.
GH. COMŞUŢA
Gu citeva luni în urmă, comunis­
tul David Liuba de la Uzina „V ic­
toria“ Oâlan a fost invitat la co­
mitetul de partid.
— Tovarăşe Liuba, i s-a adresat
loan Popa, secretarul comitetului de
partid. împreună cu biroul organ i­
zaţiei de bază din secţia electrică,
unde lucrezi, am socotit că este bi­
ne să conduci cercul de economie
concretă...
David Liuba se simţea mîndru
de sarcina primită. Ştia că nu e
uşor să fi propagandist, mai ales
la un cerc de economie concretă, dar
tocmai aceasta îl atrăgea. După ce
s-a gîndit puţin, a răspuns hotă-
rit:
— Vă mulţumesc pentru încrede­
re ! N -o să fie uşor, însă mă voi
strădui să fiu la nivelul cerinţe­
lor. Şi, atunci cind va fi nevoie,
o să vă cer ajutorul.
M,A «
m&sm&a«^/tt!tffiBS9S98tt»^^ pa?. 3
(HXHBflnBMUMBnRnBBBI
Cresc şi se întăresc
FAineturile pur c lu !
Iii luminii sarcinilor oc izvorăsc din Documentele celui de-ai IIL-lea
Congres al P.M.R,, organizaţiile de de partid din regiunea noastră
acordă o grija tot mai mare întări rii partidului prin primirea iri rîndurile
sale, a celor mai buni dintre cei mai buni oameni ai muncii, care prin
întreaga lor activitate şi comportare, se dovedesc demni de acest înalt titlu.
in majoritatea întreprinderilor, uzinelor, fabricilor, minelor, la sate etc,,'
;11- fost primiţi în ultima vreme, în rîndurile partidului, numeroşi oameni
de nădejde, luptători de frunte pentru traducerea în viaţa a politicii
partidului şi guvernului.
Iia C» ŞL IIniBecteara,
Crescuţi şi educaţi de partid siderurgiş- cei mai buni în rîndurile membrilor
tii huuedorem spureşc an c!e an producţia şi candidaţilor de partid.
de metal, afirmîndu-şi astfel iniţia­ Num ai in ultimele trei luni au fost
tiva lor creatoare, dragostea şi ata­
şamentul faţă de partid. Din rîndurile primiţi 180 membri şi' 71 candidaţi
de partid, cei mai buni din cei mai
buni muncitori, tehnicieni şi ingineri
o raşu Cugi
In acest an, organizaţiile de partid ţilor de partid. Toţi candidaţii de
din oraşul Gugir s-au preocupat cu partid sînt acum încadraţi în invă-
mai multă grijă de creşterea şi edu­ ţămîntul de partid. Pentru aceştia
carea activului fără de partid, pentru s-au ţinut de asemenea conferinţe pe
ca din rîndul acestuia să fie primiţi teme c a : „înaltul titlu de membru
în partid noi candidaţi. Mulţi dintre de partid“, „Despre drepturile şi în­
muncitorii fruntaşi, tehnicienii şi in­ datoririle membrilor de partid" şi al­
ginerii care formează activul fără de tele.
partid, au primit sarcini concrete in
In ultimele 10 luni, organizaţiile de.
a căror realizare au fost ajutaţi de partid din oraşul Gugir, îmbunătâţin-
comunişti. Organizaţiile de partid au du-şi munca în această privinţă, au
manifestat mai multă preocupare ş' primit 172 membri şi 108 candidaţi
pentru creşterea şi educarea candida- de partid.
F a lş i s)9§ ) © á D 0 !|>fll 166
Munca atentă cu oamenii, grija ma­ fost primiţi 23 membri şi 53 candi­
tilor şi a celor din activul fără de tehnicieni şi maiştri, care au dovedit
partid, exemplul personal al comu­ prin , muncă că sînt demni să tacă
niştilor, i-a apropiat pe oameni de parte din m area fam ilie a comunişti­
organizaţia de partid. Aceasta a tăcut lor. Printre aceştia se num ără şi tov.
să fie tot mai m are numărul acelora Alaria Huţu, Aurelia Morar, Paras-
ce îşi exprimă dorinţa de a intra în
rîndurile partidului. chiva Apostol, loan Precup, Simion
Ordeanu, Constantin Ghcboiaiui, Ku-
La fabrica de ciorapi şi tricotaje sanda Rusii, Virginia Paştiu, Floarea
din Sebeş, datorită muncii de edu­
care desfăşurată de organizaţia de Munteanu, M aria Vintilă, Elena (iol-
partid, în anul trecut au cerut şi au
dea şi loan Cărpinişan.
€r*Â*!§o Apoldufl de Sus
Continua întărire a rindurilor parti­ parte din detaşamentul de avangardă
dului constituie o preocupare de sea­ a clasei muncitoare. Drept urmare,
mă şi pentru organizaţia de bază de numai în anul trecut, organizaţia de
la G.A.S, din Apoldul de Sus. bază a primit în rîndul membrilor si
Ocupîndu-se cu deosebită grijă de al candidaţilor de parlid încă 20 de
creşterea şi educarea celor mai bum muncitori şi cadre tehnico-inginereşti-
muncitori, tehnicieni şi ingineri, or­ Printre cei primiţi recent se num ără
ganizaţia de bază de aici a reuşit tractoristul Gheorghe Zidii, şoferul
să-i facă pe mulţi dintre ei să se loan Nedelea, muncitorul Kirr Andrei,
simtă m ai strîns legaţi de activitatea inginerii Constantin Olarii; Gheorghe
comuniştilor, să ceară a face şi ei Mihăilescu şi alţii.
e de propagandist
De atunci, comunistul David Liu­ tunci cînd cursanţii discută probleme
ba a început să m eargă tot mai des economice sau dau exemple de la
pt la comitetul de partid. Participa locul de muncă, el intervine cu în­
cu regularitate la instruirea propa­ trebări ajutătoare, în aşa fel. ca
gandiştilor, unde nota cu sirguinţă fiecare cursant să arate şi ce pre­
tot ceea ce li se spunea. Apoi, stu­ văd documentele de partid in pro­
dia atent materialele indicate pen­ blem a respectivă. Nici o lecţie nu
tru lecţia ce o avea de predat. Do­ are partea teoretică ruptă de cea
rinţa lui era de a se pregăti în aşa practică. Ele sînt armonios împleti­
fel ca fiecare cursant să înţeleagă te in aşa fel ca sem inarul să-şi a -
cit mai bine. De aceea, totdeauna, tingă scopul său : fiecare' problemă
atît pentru predare, cît şi pentru pusă în discuţie să fie bine înţelea­
seminar, îşi întocmeşte un plan a- să de către toţi cursanţii.
mănunţit pe baza căruia studiază şi
recomanda cursanţilor materialul Propagandistul David Liuba a
căutat de la început să cunoască pe
bibliografic. La unele lecţii, cere fiecare cursant rit mai bine. El con­
părerea tovarăşilor din comitelui de trolează felul în care se iau noti­
partid. ţele, dacă fiecare îşi întocmeşte con­
spectul. La discuţii antrenează uu
Lecţia „Productivitatea muncii in număr cit mai mare de tovarăşii
întreprinderile industriale şi căile de Aşa de exemplu, la lecţia amintită,
creştere a ei — condiţie hotărîtoa- tov. Gheorghe Bota a vorbit bine
re pentru ridicarea continuă a nive­ despre căile de creştere a produc­
lului de trai al ceior ce muncesc“ , tivităţii muncii. Dar, propagandistul
a întocmit-o pe baza notiţelor şi a antrenat şi pe ceilalţi la dezvol­
indicaţiilor făcute cu prilejul instru­
irii. Insă după ce a studiat din cla­ tarea acestei probleme. Tov. losif
sicii marxism-ieiiinismuiui, docu­ Nelega vorbind despre căile de creş­
mentele partidului nostru şi în spe­ tere a productivităţii muncii stabi­
cial documentele Congresului al III- lite de Congresul al II 1-lea al P.M .R.,
lea al P.Al.R., a cerut ajutorul to­ Traian Horvath şi Alexandru Deac
varăşilor din comitetul de partid au arătat ce spun clasicii m arxism -
pentru a face lecţia rit mai bogată leriinismului despre productivitatea'
în conţinut, mai interesantă. muncii, legind tezele teoretice de
— Este bine ca atunci cînd ex- problemele practice ale întreprinde­
pui o teză teoretică — i-a spus tov. rii.
I. Pop a — să o exemplifici cu fap­
te din uzina noastră, din oraş. Gînd In munca sa, comunistul D avid
e vorba de creşterea nivelului de Liuba ţine în periţianenţă legătura
trai poţi să exemplifici nu numai cu cu organizaţia de bază din secţie.
creşlerea salariului ci să arăţi că Un cufsant. Mihaî Grăiniceanu, a
prin creşterea productivităţii mun­ lipsit nemotivat de la cursuri. P ro ­
cii, prin economiile făcute de oam e­ pagandistul a sesizat biroul organi­
nii muncii, statul nostru a avut şi zaţiei de partid, care I-a pus în dis­
are posibilitatea să reducă preţurile cuţie arâtineîu-i în mod tovărăşesc că
la diferite articole, să aloce fonduri im procedează bine lipsind de la în-
tot mai mari pentru construcţia de văţămînt. Acum, tov. Grăiniceanu
locuinţe, şi, drept exemplu, iată noul nu numai că frecventează cu regu­
nostru oraş din Gălan... laritate cursurile, dar este sîrguin-
cios şi la învăţătură.
L a întocmirea lecţiei David Liuba Unui propagandist i se cere să
a ţinut seamă de indicaţiile date, fie bine pregătit. Comunistul D avid
folosind cele mai semnificative e-
xcmplc de creştere a productivităţii Liuba studiază în continuu învăţă­
muncii. Bunăoară, în secţia mecani­ tura marxist-iemnista, documentele
că (la acest cerc participă şi tova­
partidului nostru şi cărţile tehnice.
răşi din secţia m ecanică), pînă nu De cîtva timp a terminat studiul
de mult, un strungar fileta cel mult documentelor plenarei C.G. al P.M .R.
500 bucăţi nipluri pentru radiatoa­ din 30 noiembrie — 5 decembrie
re. Necesarul acestor piese nu era 1961. Acum citeşte Cartea tehnică.
satisfăcut. Dar, un colectiv de Automatica şi telemecánica sisteme­
strungari a confecţionat un dispo­ lor energetice. E l se străduieşte să
zitiv de filetat nipluri fapt ce a
făcut ca fiecare strungar să poată înveţe cit mai mult, să poată aju-
fileta 2.000 bucăţi nipluri pe schimb. t.i şi pe alţii, să se achite cu cin­
Productivitatea muncii a crescut ste de sarcina pe care i-a încredin-
deci de 3 ori. Gu astfel de exem­ lal-o organizaţia de partid.
ple, propagandistul a făcut ca lec­
ţia să fie mai bine înţeleasă. Iar a- S. CERBU
V\T.nw **Vv/ve.;