Page 17 - 1962-01
P. 17
DRUMUL' SOCIALISMULUI Nt. 2187
wsrmsM»ww> ireraaaacBfflsaaatca
intre 10—15 ianuarie
Tratative franco-timisiene la Paris ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
TUNIS 5 (Agerpres). — Tunisia va fi reprezentată de
Luînd cuvîntul la o întrunire către Bahi Ladgham, ministrul
a conducătorilor politici care a Apărării şi Saddok Mokaddem,
avat Ioc la 5 ianuarie, preşe ministrul de Externe.
dintele Habib Burghiba a decla Habib Burghiba a declarat că Congresul anual al partidului Vizita cosmonautului LA MOSCOVA :
rat că între 10 şi 15 ianuarie „elemente noi“ survenite în ul Tiîov în indonezia
vor avea loc Ia Paris tratative tima vreme dau speranţa că la de guvernămînt din India O reuniune a prieteniei
tranco-t'unisiene, la nivel minis tratativele de la Paris la care MAKASSAR 5 (Agerpres). — sovieto-rom îne
terial, în legătură cu statutul Franţa a acceptat să ia parte DELHI 5 (Agerpres). — iericiţi, a spus Reddi, că Goa TASS transmite :
bazei de la Bizerta, aflată încă „fără condiţii prealabile“ se va ÎASS transmite : a fost realipită la India şi că MOSCOVA 5 (Agerpres). basadei romîne, studenţi şi
sub dominaţie franceză. rezolva în cele din urmă proble astăzi deasupra străvechiului La 4 ianuarie eroul sovietic aspiranţi care studiază la
ma evacuării bazei navale de la La 4 ianuarie la Paina (sta teritoriu al Indiei flutură dra al Cosmosului, G. S. Titov, pe institutele din Moscova şi tu
în discursul rostit la 5 ianua Bizerta de către trupele france tul Bihar) s-a deschis cel de-al pelul Indiei. care preşedintele Indoneziei, rişti sosiţi în Uniunea Sovie
rie, Habib Burghiba a arătat că 67-lea congres anual al parti !Sukarno, l-a invitat să viziteze tică pentru a sărbători Anul
la tratativele care urmează să ze şi vor fi restabilite şi rela dului de guvernămînt din India Reddi a mulţumit tuturor na împreună cu cl partea de sud a Noii.
înceapă la 10 ianuarie la Paris ţiile diplomatice. -— C o n g re s u l naţional indian. ţiunilor prietene, pentru ajuto insulei Sulavesi, a sosit la Ma-
Preşedintele partidului, Sanjiya rul tehnico-îinanciar acordat în kassar — cel mai mare oraş şi Oamenii sovietici, a spus
Reddi, luînd cuvîntul la cere construirea Indiei noi. centru al Indoneziei de est, unde TASS transmite : prof. Lev Trisviatslci, mem
monia festivă a înălţării stea i s-a făcut o primire cordială. bru al conducerii Asociaţiei
Greva minerilor din Decazeville gului partidului, a declarat că La ceremonia înălţării' stea La 4 ianuarie la Palatul de prietenie sovieto-romîne,
eliberarea teritoriilor Goa, Da- gului partidului au fost de faţă In piaţa centrală a oraşului a se bucură de succesele re- '
man şi Diu de sub dominaţia arat loc un miting de masă. [ de Cultură al uzinei meta- rnarcabile ale R. P. Romîne.
portugheză a conştient una primul ministru Nehru, miniş Preşedintele Sukarno l-a pre
în a treia săpiămînă dintre cele mai mari realizări zentat pe cosmonautul sovietic ( lurgice „Secera şi Ciocanul“, Gheorghe Colţ, al doilea
ale Indiei independente. Sîntem tri ai guvernului central al In participanţilor la miting. Peste secretar al Ambasadei R.P.R.
un milion de oameni l-au aplau L membru colectiv al Asocia- in U.R.S.S., a rostit o ,cuvin-
diei, membri ai corpului diplo dat şi aclamat pe fiul Ţârii So tare de răspuns.
PARIS 5 '(’Agerpres). — ţară se string fonduri pentru vietice. r Hei de prietenie sovieto-ro-
Lupta eroică a minerilor din ajutorarea minerilor din Deca matic. J U u lu
Decazeville a intrat în a treia zeville. ( mine, a avut loc o reuniune
săptămină. De 17 zile minerii
se află în subteran în semn de Intr-o declaraţie dată publi l a prieteniei dintre U.R.S.S.
protest împotrivă hotărîrii gu cităţii de Comisia administrati
vernului de a închide minele vă a C.G.T. se subliniază că ^ şi R.P.R.
acestui bazin carbonifer pentru lupta minerilor din Decazeville
a face pe plac monopolurilor trebuie să se bucure de spriji Muncitori şi funcţionari ai
„Pieţei Comune“. nul activ al întregii clase mun
In aceste zile, populaţia de citoare. Comisia administrativă ( uzinei, studenţi ai institutu-
partamentului 'Aveyron îşi ma arată că organizaţiile sindicale
nifestă solidaritatea frăţească ale C.G.T. vor face tot ce de t lui metalurgic şi elevi ai şco-
cu minerii grevişti, In oraşul pinde de ele pentru a sprijini
Ro'dez a avut loc o întîlnire a materialiceşte pe minerii gre ^ Iii 'medii tehnice, prezenţi în
reprezentanţilor federaţiilor lo vişti şi familiile acestora.
cale ale Partidului Comunist sală. au salutat cu căldură
Francez, Partidului Socialist Condamnînd cu hotărîre poli
Unificat,' Partidului Radicalilor tica guvernului care sacrifică !j pe oaspeţi — membri ai am-
şi Partidului catolic MRP, care interesele naţionale ale ţării de
au adoptat hotărîrea de a par dragul magnaţilor „Micii Eu In Portugalia: F o r ţe le d e m o c r a t ic e c h e a m ă Í —<w,' . I ,—>,—’ >—ri—/ c
ticipa la ziua de lnptă în spri rope“ conducerea C.G.T. chea
jinul revendicărilor minerilor, mă pe oamenii muncii sa-şi în p o p o ru l la ră s c o a lă n a ţio n a lă
ce se organizează la 'Aveyron. tărească unitatea de acţiune în
Intr-o serie de întreprinderi din lupta pentru satisfacerea reven PARIS 5 (A gerpres).— al Portugaliei la Londra. In timpul D in R e p u b lic a D e m o c ra tă G e rm a n ă
dicărilor lor soeial-economice, „U n nou val de represiuni s-a abă campaniei electorale, cir. Monteiro a
S o lid ari c u ero icu l în lupta pentru pace în Alge tut asupra Portugaliei : viaţa patrio figurat pe aceeaşi listă de candidaţi cu L*' jt? < , .<j; i . . . ' "
ria şi pentru drepturi democra ţilor aruncaţi în închisori este în pri căpitanul Varela de Goiriez, conducă
tice in ţară. mejdie“ — scrie „L'humanité“ în nu torul grupului care a asaltat cazarma ifP Ij
din Beja.
mărul său din 5 ianuarie.
După răscoala din oraşul Beja, în Fizicianul M ario Silva, profesorul
Portugalia continuă să fie operate a- Orlando de Garvaljo, poetul Joaquim
restări. Brigăzile poliţiei politice Pide N'amorado, Alberto Vilaca şi fratele
său criticul literar M ario Vilaca, zia
au primit întăriri. Ele arestează patrioţi riştii Rlbeiro Dos Santos şi Râul Rego
de diferite convingeri politice şi îi su
precum şi Pirez .lorge, Octavio Pato şi
pun la torturi. La 4 ianuarie a fost Carlos Costa, conducători ai partidului
arestat avocatul şi scriitorul dr. Luiz comunist şi preotul Jose da Costa sînt
întemniţaţi în celulele Pide, fiind ame
Stau Monteiro fiul fostului am basador
popor cuban O .S A a ridicai sanefiunile economice ninţaţi cu exterminarea. .1 W ' <*>¦• ¦ : » » !
In ciuda desminţirilor oficiate, scrie
HAVANA '4 (Agerpres).-- impuse Republicii Dominicane In prezent sc află -în curs de
Cei 400 de delegaţi ai di „L ’humanité“, s-a confirmat că la 1 construcţie uzina de ciment de
W A S H IN G T O N 5 (Agerpres). — la putere pe Balagucr. De altfel încă ianuarie au avut loc incidente într-o ta Bernburg, raionul Halle din M a n e v re le Isai Chemise
feritelor ţări latino-americane La 4 ianuarie Organizaţia statelor înainte de comunicarea hotărîrii O.S.A., serie de localităţi din Portugalia, S a - R. D. G.
care se află în Cuba cu prilejul americane a anunţat ridicarea sancţiu Gasa Albă s-a grăbit să anunţe trimi lazar a declarat starea de asediu. Se în p arlam en tu l kataiigiiea
sărbătorii celei de-a tr e ia . ani nilor economice şi diplomatice impuse terea unei misiuni americane în Repu fac pregătiri în vederea unor noi lupte IN F O T O : Aspect de. pe şan
versări a victoriei revoluţiei cu- Republicii Dom inicane în august 1960 blica Dom inicană pentru a discuta u- sub conducerea forţelor democratice tierul uzinei. ELISABETHVILLE 5 (Ager ţelegerii de la Kitona cit şi cons
bane, au dat publicităţii o de cînd fostul dictator dominican Trujillo cordnrca dc ajutor regimului Balagucr care cheamă poporul să se pregătească pres). — tituţiei, ele preconizind înlocui
claraţie în care îşi exprimă pro fusese implicat în organizarea unui pe baza faimosului plan „Alianţa pen pentru o răscoală naţională. rea statului centralizat, prin-
funda solidaritate cu eroicul atentat împotriva preşedintelui Vcnc- tru progres“. Tot ca o m ăsură de aju După cc cu o zi înainte îşi tr-un soi de federaţie în care
popor al Cubei şi cu conducăto zuclci. In ultimele luni, Statele Unite, tor, relatează. agenţia France Presse, U lfra c o lo n îa liş tii neezs „ a c t iv e a z ă 1 suspendase lucrările la numai 7 Chombe să-şi poată păstra „au
rii revoluţiei cubane. care se alăturaseră form al hotărîrii de din surse oficiale americane, se anun tonomia“ .- După cuvîntările ce
aplicare a sancţiunilor, au depus toate ţă că Statele Unite vor importa dm şi în B elgia minute de la deschiderea lor, lor doi lideri separatişti, parla
In declaraţie se subliniază că, eforturile pentru a consolida poziţia lui Republica. Dominicană în cursul .prj- parlamentul provincial Katan-
exprimînd sentimentele majori Balagucr urmaşul defunctului dictator nuilui trimestru al aqiilui 1962 o cay- BRUXELLES 5 (Agerpres).-- nifestă simpatia faţă de Algeria ghez s-a întrunit din nou la 4 mentul şi-a continuat HiEi-ăHid
tăţii popoarelor din America La şi a menţine astfel un „regim irujillist titate suplim entară de 421.000 tone za Lâ 4 ianuarie, îa sediul Consu luptătoare. Opinia publică din ianuarie. Au fost prezenţi 35 de
tină ei reafirmă cu toată con- fără Tptjillo“, în ciuda împotrivirii m a hăr, în locul zahărului importat din latului Republicii Tunisia din Bruxelles este neliniştită şi in putaţi din numărul total de 70. cu uşile închise, împărţindu-se
v.ingerea devotamentul lor faţă nifestate de poporul dominican, care Cuba pînă la em bargoul instituit dc Bruxelles a avut Ioc o explozie dignată de această manifestare Luînd cuvîntul, căpetenia sepa
de principiile autodeterminării cere democratizarea reală a vieţii pu S.U.A. asupra importurilor de zahăr care a pricinuit importante dau a ultracolonialiştiior. ratiştilor, Chombe, a retractat pe comisii;
popoarelor şi neamestecului în blice din ţară şi alungarea lui B a la din această ţară. ne materiale şi, cu totul întîm- fără nici o jenă o serie de anga
treburile interne ale altor ţări. gucr. Ridicarea sancţiunilor de cairo plător, nu. s-a soldat cu victime Cum se explică apariţia ultra- jamente pe care şi le asumase In ciuda poziţiei obstrucţio
O.S.A., unealta docilă a W ashingtonu D ar situaţia în Republica Domini omeneşti. colonialiştilor francezi în capita în scris la Kitona. El a cerut mo niste a lui Chombe, consulul
Cei 400 de delegaţi ai ţărilor la lui,. este menită tocmai să-I menţină cană este departe dc a se fi stabilizat. la Belgiei ? Pînă în prezent a- dificarea unor prevederi ale le S.U.A., Hoffacker, care a parti
tino-americane îndeamnă din La locul exploziei poliţia a ceste detaşamente de şoc ale co gii fundamentale (constituţia cipat la dezbateri, s-a declarat
nou toate popoarele din lume să Agenţia U.P.I. anunţă că magazinele găsit obiecte eu inscripţia OAS, provizorie) a Republicii Congo, „extrem de mulţumit“ de cu-
sprijine Cuba eroică şi să inten din oraşul San Francisco de Macon's, lonialiştilor acţionau numai pe avînd în vedere în mod evident vîntarea acestuia.
sifice lupta pentru apărarea în apropiere de Santo Domingo, au aşa-numita „Organizaţie Arma teritoriul Franţei şi Algeriei. abrogarea acelor clauze care
dreptului ei la autodeterminare. fost inchisc în semn de protest împo tă Secretă“ , a fasciştilor fran sînt menite să asigure unitatea Agenţia France Presse, anun
cezi care, după cum se ştie, co Presa democrată franceză răs Republicii Congo. La rîndul său, ţă că primul ministru al guver
triva recentelor violenţe poliţieneşti. mit numeroase atentate împo punde la această întrebare. Ea preşedintele parlamentului Wa- nului central, Adouîa, i-a trimis
In capitală, poliţia a atacat un grup de triva celor ce se pronunţă împo arată că pe teritoriul Belgiei lui Chombe o scrisoare in care
manifestanţi ucigînd un copil. triva războiului colonial din Al s-au stabilit încă de mult nume Dilomba, a anunţat că trebuie insistă din nou asupra propune
geria. Aceste trei litere sinistre roase „filiale“ ale O.A.S. Auto
Partidul de opoziţie „M işcarea 14 au fost scrise cu creta şi pe zi rităţile belgiene ştiu foarte bine să fie luate ca bază de „discuţii“ rii ca adunarea provincială Ka-
iunie" a expus la sediul său din capi durile clădirii consulatului. Ele acest lucru dar îl privesc cu în
tală osemintele a peste 20 dc persoa mentele „ultra“ au vrut „să se găduinţă. Presa menţionează nu rezoluţiile conferinţei de la T a tangheză să-şi ţină lucrările: ia
ne ucise pe ferma fostului preşedinte răzbune“ prin această explozie meroase exemple care ilustrează
al Republicii Dominicane, Hector Tru pe poporul tunisian care îşi ma- activitatea agenturii O. A. S. în nanarive din martie 1961. Se Kamina pentru a se putea per
jillo, fratele Iui R afael Trujillo. Belgia.
ştie că aceste rezoluţii sînt cu mite şi reprezentanţilor parti
totul contrarii atît spiritului în- dului Balubakat, net ostil Iui
Chombe, să-şi spună cuvîntul.
SemicontinentuJ sud-am erican tinde Vechi şi nou în America Latină renunţa Ia apărarea intereselor sale
să devină un adevărat continent, un economice.
Aspecte din cursul demonstraţiilor populare din Santo Do- continent de sine stătător. Este oare Guatemala a fost însă ultima ispravă zilia, Argentina şi Mexicul se abţin în mod vădit caracterul unei demon
mingo, capitala Republicii Dominicane. Un moment de încorda Guba singurul element care condiţio pe care C IA . a reuşit să o ducă ia sau votează împotriva rezoluţiei în straţii a celor două puteri sud-amc- începutul anului 1962 va face sâ
re din timpul unei demonstraţii. Mercenarii au tras asupra nează transformarea America Latine „bun“ sfirşit. Ea se străduieşte în seamnă că scindarea este mult mai ricane împotriva politicii dc interven se vorbească despre Peru, ţara' în
mulţimii, rănind o femeie. într-o entitate nouă, principial deose continuare. Eforturile pe care le-a de mare dccît o arată votul numeric... ţie contra Cubei, preconizate de care 61 la sută din populaţie primeş
bită dc vechea „curte din dos“ a Sta pus pentru pregătirea agresiunii anti- Nu a existat dovadă mai dramatică a S.U.A. te mai puţin dc 75 la sută din mi
R A B A T . — L a "4 ianuarie, Ben luptătorilor împotriva nazismului. P ar telor Unite ? Rolul de catalizator al cubane eşuate pe Flaya Giron au fost divergenţelor dc atitudine dintre nimul dc hrană necesar, iar 50 la
KJiedda, şeful guvernului provizoriu ticipanţii la miting au cerut să fie Cubei noi convertită înlr-un exemplu dintre cele mai sîrguincioase. Şi acum S.U.A. şi elemente importante din Prefacerile politice petrecute în 1961 sută din cetăţenii m ajori nu au drept
al Republicii Algeria a sosit într-o adusă la îndeplinire sentinţa pronun viu, csie enorm, dar să nu (uităm că G IA se agită pentru a distruge Guba, America Latină dccît acest conflict pe continentul sud-american au cauze dc vot pentru că sînt analfabeţi. De
vizitii oficială la Rabat, capitala M a ţată în procesul criminalului nazist însăşi revoluţia cubană este efectul pentru a-1 menţine la putere pe B a- referitor la Guba... Intr-un număr dc şi trăsături comune. Este izbitoare misia primului ministru Pcdro Bel
rocului. Liclimann şi să fie judecaţi şi cei ultim al acţiunii unor forţe care au laguer în Republica Dominicană, pen ţări latino-americane, situaţia politică similitudinea dintre evenimentele care tran este pusă în legătură cu ale
lalţi acoliţi al lui Hitler: Heusingcr, crescut alimentate vreme îndelungată tru a-1 răsturna pe preşedintele Gou- au avut. loc în două ţări atît dc deo gerile care vor avea loc în martie.
LO N D R A . — Gomcntatoru] ştiinţi Speidel, Globkc, Foertsch si alţii. de realităţi focale, înainte de a ţîşni lart al Braziliei, pentru a pune la C o m e n ta riu extern sebite cum sînt Barzilia şi Ecuadorul. El intenţionează sâ candideze pentru
fic al ziarului englez '„Evcning N ew s" la suprafaţă cu vigoarea cunoscută. cale o lovitură de stat împotriva lui In ambele ţări americanii au încercat funcţia dc preşedinte a statului.
anunţă că oameni de ştiinţă englezi GAIRO. — Ziarul „AI Gumhuria“ Frământările, transformările, prin care Aroscinena în Ecuador, pentru a de internă este de aşa natură îneît ar să profite dc o criză politică pentru (Constituţia peruviană prevede că nu
au elaborat o metodă cficacc pentru şi alte ziare anunţă că conducătorii trec astăzi ţările cuprinse între Gapul termina alegerea ca preşedinte al lui fi periculos să sc ia o atitudine fă a aduce la putere un preşedinte dc pot candida dccît persoanele care cel
descoperirea exploziilor nucleare sub loviturii dc stat cârc a eşuat în L i Horn şi frontiera sudică a Statelor Pcdro Beltran în Peru, pentru a... ţişă împotriva Cubei. dreapta (în Brazilia Ranieri Mazzili, puţin şase luni înainte de alegeri nu
terane pe calea măsurării Influenţei ban, Şauki Hairalla şi Fuad Avad, Unite, nu sînt pur şi simplu o reflec Aici se potriveşte însă proverbul în Ecuador, G allegos). Sprijinit dc au avut nici o funcţie în guvern ). D ar
pe .care o exercită ele asupra arapu precum şi Asad Al-Aşkar, fost pre tare sau o repetare a fenomenului francez „Qui trop embrasse, mal Argentina şi Brazilia nu au cedat forţele populare şi de o mare parte aripa stîngă a partidului, Alianţa
lui magnetic al pămîntuluî. şedinte al Partidului naţionalist din cuban. Ele îşi au originea în proce etreint“, sau cu alte cuvinte nu este presiunilor, cu toate că ele s-au a arămiei, unul dintre vicepreşedinţii populară revoluţionară s-a întărit
Siria, „au fugit în Gipru pe bordul sul de maturizare politică a popoa bine cînd poftele îşi întrec puterile. exercitat la cel mai înalt nivel. Pre statului (în Brazilia, Goulart, în Ecua mult în ultimul iimp şi există indicii
H A V A N A . — Tribunalul revoluţio unui contratorpilor englez care a fost relor. şedintele Frondizi a fost- mai întîi dor, Arosem ena) a preluat puterea, c.ă stingă va refuza să sc coalizeze
nar al Republicii Guba a condamnat observat în apele teritoriale libaneze Reacţiile oficialităţii nord-amcricaiie vizitat de reprezentantul S.U.A. la în conformitate cu constituţia, deju- încă o dată cu partidul actualului
la moarto pe Lans Florcs — căpete îrr dimineaţa zilei cînd a fost săvîr- Repetatele „pronunciamentos“ care la evenimentele latino-americane pot O .N .U ..S te ve n so n , iar apoi invitat cînd astfel planurile americane. Cc preşedinte, Manuel Prado, care şi-a
nia unei bande dc contrarevoluţionari. şifâ lovitura dc stat care a dat greş“. permiteau dictatorilor să sc sucecadă fi desprinse din „ N e w York Tim es“, de Kemiedy însuşi. El a continuat gîndesc astăzi Statele Unite despre trădat promisiunile electorale şi a
Sentinţa a fost adusă la îndeplinire. unii altora, au făcut ca în ochii străi cea mai perfectă oglindă a acestor însă sâ repete că ţara sa se pronun Brazilia ? Să căutăm în „N ew York permis lui Beltran sâ ducă o poli
Lans Fiores şi banda sa de contra ALG ER . — După cum anunţă agen nilor America să aparii în postura reacţii. Statele Unite au pus Colum ţă ferm, ca şi pînă acum, împotriva Tim es: „Ori se va produce o nouă tică ultraconscrvatoarc.
revoluţionari au săvîrşlt asasinate mi- ţia France Presse deţinuţii algerieni unui continent dc operetă. Infanteria, bia să colecţioneze semnături pe o amestecului O S A in treburile Gubci lovitură de stat sprijinită dc ofiţerii
şeleştî Aicigînd cetăţeni paşnici, pro din închisoarea algeriană Barbcrousse marină americană era principalul hîrtie. cerînd izolarea Cubei. Prim ul şi că îşi rezeivă libertatea de acţiune activi, ori Alianţa pentru progres se Iu Republica Dominicană situaţia
rocind incendieri- şi alte acţiuni con au, încercat să incendieze clădirea în „factor dc ordine". Generalul Smc- pas trebuie să fie ruperea relaţiilor în legătură cu orice hotărîre care va va naşte moartă în Brazilia, fiind este departe dc a se fi stabilizat.
trarevoluţionare. chisorii. Jandarmii au folosit împotri dlcy Rutier,' aparţinînd acestei infan diplomatice, al doilea convocarea unei fi adoptată la 22 ianuarie la Punta astfel paralizată ca plan pentru în „ N e w York Tim es“ recunoaşte că
va deţinuţilor grenade cu gazp lacri terii marine scria, nu fură humor, în conferinţe a miniştrilor Afacerilor Ex del Este. treaga emisferă“. lata aşadar, că nu „poporul dominican doreşte o schim
T E L A V IV . — La 4 ianuarie la memoriile sale: „Am ajutat în 1914 terne ai ţârilor O S A care să hotă numai preşedintele Goulart avertizea bare politică, economică şi socială.
Tel Âviv a avut loc un miting al mogene. ¦**!** ca Mexicul şi mai ales Tampico să rască sancţiuni, a! treilea, aplicarea Au oare cele mai mari state ale ză despre posibilitatea unei lovituri Prăbuşirea vechii ordini care ştirbise
fie salvate pentru interesele petrolie forţei. D ar Consiliul O S A nu a răs Am erica Latine dreptul de a discuta dc stat dc dreapta. Americanii înşişi libertăţile civile şi permitea exploa
re americane.- Am ajutat ca Haiti şi puns prezent, în întregul său, la acest problemele, continentului lor fără par recunosc că o doresc şi o încura tarea bogăţiilor în beneficiul familiei
Guba să devină locuri convenabile apel. Este drept că a existat o ma ticiparea. sau binecuvîntarea vecinului jează. Ultimele măsuri economice lua- Trujillo, a eliberat forţe puternice care
pentru ca băieţii de la „National joritate de 14 voturi1: pentru; ¦propu din nord ? In orice caz, vizita de trei te de guvernul brazilian care stân fac presiuni pentru a fi reprezentate
Gity Bank“ -să-şi ; poată 'culege veni nerea Columbiei, în timp ce două z ile ' făcută Ia sfîrşitul lunii trecute dc jenesc exploatarea bogăţiilor braziliene pe plan politic şi pentru a obţine îm
turile. In 1903- am ajutat 'ca Hondu ţări auz votat contra, iar cinci, s-au Dantas, ministrul Afacerilor Externe de către capitalul nord-american, au bunătăţirea situaţiei economice şi so
abţinut. Să nu uităm,., scria cu acest al Braziliei colegului său argentinian, produs o adevărată explozie de furie ciale".
rasul să satisfacă societatea „Am eri prilej „N ew York Tim es“ că, după Garcatio, a produs iritare la W ashing la Washington. Ziarele americane sc
cum se spune, unele ţări sînt mai ton mai cu seamă pentru că a avut întrec în a prezice Braziliei un ade Ge va aduce anul 1962 ? In orice
can ţFruU“. In cazurile , mai puţin di vărat dezastru financiar dacă nu va caz nu o agresiune izbutită împotriva
egale dccît altele. Gînd ţări ca B ra Gubei, în orice caz nu reînmulţirea
ficile erau suficiente forţele GIA. În dictaturilor, în orice caz nu un pas
înapoi.
lăturarea preşedintelui Arbcnz şi in
FEL5CIA ANTiP
staurarea unui regim reacţionar în
Redacţia şi administraţia ziaru lu i: sir. 6 Martie nr. 9. T elefon : 188: ISO: 75. Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiei Generale IM I.R. nr. 203.320 din 6 noiembrie 1949. - T ip a ru l: întreprinderea Poligrafică „1 M a i“ - Deva.
<
