Page 18 - 1962-01
P. 18
os ţiei „hi lupta pentru desăoîrşirea construc
oooooo socialiste, creşte în măsură şi mai mare
g rolulconducător al. partidului întreaga
| activitatede stai, economică
0;
1 innu d
5 (G heorghe Gheorghiu-D ej — R ap ort la cel de-al 111-lea Congres al L
'> Partidului Muncitoresc Roraîn). g
0 c c > 0 0 '0 '0 0 0 0 0 0 0 0 0 ô ô 0 0 0 c )0 0 0 < x x > 0 < x > 0 0 < x x x x > 0 0 < x > < x > 0 0 0 0 0 0 0 O'- ÔOOOOOOOOOOOOOOOOOÔOOOo
Din prim ele zile — ca
planul îndeplinit ritm ic
L a M. U rican i
La mina Uricani lucrează un Uricani continuă să muncească
colectiv entuziast. Muncind cu cu elan sporit, ceea ce ii per
însufleţire şi aplicind măsurile mite ca şi de data aceasta să
tehnico-organizatorice cele mai îndeplinească şi să depăşească
eficiente, minerii de aici au reu ritmic sarcinile de plan. Faptul
şit anul trecut să-şi depăşească ni-1 confirmă pe deplin plusul
sarcinile de plan lună de lună. de 515 tone cărbune înregistrat
Acest lucru ie-a dat posibilita în perioada 1-5 ianuarie, precum
tea să îndeplinească planul şi reducerea în acelaşi timp a
cu 40 de zile mai devreme. conţinutului de cenuşă faţă de
admis cu peste 0,5 la ’ sută.
In anul 1962, colectivul minei
In s p rijin u i fu rn a iiş tilo r
f Activitatea aglomeratoriştilor de plan, ei s-au angajat ca In
de la C. S. Hunedoara s-a în anul 1962 să trimită furnaiişti
11 dreptat anul trecut în mod deo lor aglomerat în cantităţi spo
;:•f |M sebit spre sporirea continuă a rite şi ritmic. Pentru aceasta,
mBiBMmH^Ibş;:MmiIjHvI:B>fueSM"«•vi*ffi«dvSiv»wwmm s indicilor de utilizare a maşini au luat noi măsuri tehnico-or
lor de aglomerare. Aceasta ie-a ganizatorice şi au organizat mai
m mm permis obţinerea unei creşteri a bine întrecerea socialistă. A n
productivităţii muncii cu cca. gajamentul lor a Început deja
11 12 la sută faţă de 1960 şi tot să fie tradus în viaţă. In pri
mele 5 zile ale noului an au pro
m odată îndeplinirea planului dus peste plan 751 tone aglo
anual cu 19 zile mai devreme. merat.
Cu ocazia dezbaterii cifrelor
...... P rin s p o rire a vite zei d e la m in a re
PREZIDIUL CONFERINŢEI R E G IO N ALE DE PARTID. Principala resursă de creştere iniţiative, precum şi a nume
LA HUNEDOAR A a producţiei şi productivităţii roase perfecţionări tehnice, le-a
muncii la laminorul de 650 mm. adus un succes de seam ă: în
al C. S. Hunedoara este spori deplinirea planului anual cu 22
rea vitezei de laminare. Pentru de zile mai devreme.
folosirea ei deplină, muncito
rii, inginerii şi tehnicienii de Continuind să lucreze şi în
anul acesta cu o viteză de lami
aici au aplicat anul trecut o ini nare sporită, laminatorii de aici
au obţinut realizări frumoase
ţiativă valoroasă : „Să reducem chiar din primele zile. In peri
oada 1-5 ianuarie bunăoară, ei
timpul de laminare pe fiecare au pi-odus peste plan 50 tone
laminate.
blum cu 15 secunde“ .
Aplicarea cu succes a acestei
C o n tin u a şirul s u c c e s e lo r
S-au deschis lucrările Conferiutei regionale de partid Depăşirea planului anual va din timp măsuri eficiente. Ast
loric cu 6,9 la sută, a celui fizic fel, cifrele de plan au fost de
În sală S Î u M u i j.SiderurgistuT1 din H unedoara, ţiei P .M .R . la C on gresu l al X X II-le a al P .C .U .S ., Sebeş, Nicolae Triteanu, organizator al C.C. al cu 9,7 ia sută, realizarea unei falcate pe locuri de muncă şi
s-au deschis ieri lucrările Conferinţei-regionale de •prezentată d e -to v a ră şu l G h eo rgh e -G h eo rg h iu -D ej Ul - P,M,R. «pcplru Trustul aumlui Brad, Aurel -Cristea, economii suplimentare ia preţul dezbătute cu întreaga masă de
P lenara C.C. al P.M .R. din 30 noiembrie — 5 decem de cost de 103.000 lei, a unor be muncitori, s-a organizat mai
partid. brie 1901. miner, şef de brigadă la exploatarea minieră Ani- neficii de 68.000 lei — iată nu bine munca şi întrecerea socia
La Conferinţă participă delegaţi aleşi la conferin noasa, Ştefan Boureanu, prim-secretar al Comitetu mai cîteva din realizările obţi listă, iar tehnicii noi i s-a făcut
3‘. — ‘Raportul Comisiei regionale de revizie. lui raional al P.M .R. Alba, Maria. David, muncitoare nute anul trecut de colectivul drum mai larg în procesul de
ţele raionale şi orăşeneşti de partid şi un mare nu ' 4. — A lege re a,C om itetu lu i regional al P .M .R . şi a lă Combinatul siderurgie Hunedoara, Ioan Popa, fabricii „Ceramica“ din Bani producţie. Rezultatele nu s-au
m ă r ‘ de invitaţi. Printre aceştia se află conducători Comisiei regionale de revizie. preşedintele gospodăriei colective din satul Pricaz, Mare. lăsat nici ele aşteptate. Planul
de întreprinderi şi instituţii, lucrători din aparatul raionul Oră.ştie, Dumitru Togce, prim-secretar al Co producţiei globale pe primele 5
’de partid şi de stat, precum şi numeroşi mineri, si- Cu privire la primul punct din ordinea de zi a mitetului raion al al P 'M .R . 11ia, O ctav ian B ona, v i Pentru a obţine şi în anul zile din luna ianuarie a fost de
derurgişti, constructori, ţărani colectivişti, intelec luat cuvîntul tovarăşul Petru Furdui, membru al cepreşedinte al Comitetului executiv al Stalului popu acesta realizări tot atît de fru păşit cu peste 3 la sută.
tuali şi alţi oameni ai muncii, fruntaşi în activitatea C.C. al P.M.R., prim-secretar al Comitetului regional lar al raionului Flaţeg, Apostol Gheorghe, directorul moase, colectivul de aici a luat
desfăşurată pentru înfăptuirea politicii partidului şi al P.M.R. Hunedoara. Trustului minier Deva, Nicodim Roşea,, directorul
Uzinelor metalurgice Cugir, Lazăr David, prim-se- în c ă lţă m in te m a i m u ltă şi d e c a lita te
guvernului. 'Expunerea asupra Dării de seamă a delegaţiei cretar al Comitetului orăşenesc al P.M .R. Petroşani,
La lucrările Conferinţei participă tovarăşul Chivit P1M.R. la Congresul al XX11-lea al P.C.U.S., pre Francisc Foltişka, director general al I.C.S. Hune La fabrica „Ardeleana“ din Cele mai frumoase realizări au
zentată la recenta plenară a. C.C. al P.M.R.. a fost doara, Cornel Stoica, vicepreşedinte al Comitetului Alba Iulia, colectivul a pornit fost obţinute de muncitorii sec
Stoica, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. făcută de tov. Gheorghe Vuşdea, secretar al Com i executiv al Sfatului popujar al regiunii Hunedoara hotărît ca încă din prima zi să ţiei ştanţă care au stanţat pes
al P.M .R. tetului regional al P.MJR. şi Vichente B ălan , preşedintele Consiliului regional realizeze sarcinile de plan sta te plan 600 perechi de talpă rea-
al sindicatelor. bilite pentru anul 1962. Şi, ci lizînd în acelaşi timp o econo
De asemenea, la Conferinţă sînt prezenţi tovarăşii Tovarăşul Aron Cristea, a prezentat raportul Co frele înscrise pe graficele de mie de 5 kg. talpă crupon. Prin.
Petre Lupu şi B ujor Alm ăşan , membri ai C.C. al misiei regionale de revizie. In după-am iaza zilei de' ieri, tov. Lazăr D avid a producţie dovedesc că munca tre fruntaşii secţiei se numără
P.M.R. prezentat raportul Comisiei de validare.. lor este încununată de succes. şi comuniştii Ioan Haţegan,
Conferinţa a trecut apoi la discutarea acestor do In primele patru zile, la această Ioan Drăghici şi alţii.
Ca invitaţi la Conferinţă participă reprezentanţi ai cumente. O delegaţie de pionieri din oraşul Hunedoara a fabrică s-au produs peste plan
C.C.S., ai unor ministere şi instituţii centrale. salutat Conferinţa.
In cursul zilei ele ieri au luat cuvîntul la discuţii 40 perechi de încălţăminte.
Conferinţa regională de partid a aprobat urmă tovarăşii Aron Colceru, prim-secretar al Comitetului Lucrările Conferinţei regionale de partid conti
orăşenesc al P.M.R. Flunedoara, ©eorge Flomoş- nuă azi. Panou de onoare
toarea ordine de z i : tean, prim-secretar ai Comitetului raional al P.M .R.
1. — D area de seam ă asupra activităţii Com ite
tului regional de partid în p erioada 1960— 1961.
2. — Expunere asupra D ării de seam ă a d elega
B A R E I ©E S E A M Ă
asupra acfivifăfil Com itetului regional de partid Hunedoara
*ezenfafă de tovarăşul Petru Furdui
In prima parte a dării de seamă a din zilele noastre, perspectivele evo „Sebeşul“ din Sebeş şi întreprinde extinderii mecanizării operaţiilor gre co-administrative trebuie să-şi în PETR1CA IU TU, MARIA ARMEANU,
Comitetului regional de partid Hune luţiei omenirii, problemele mişcării rile industriei locale. le de muncă, ridicării calificării mun drepte pe viitor atenţia asupra iolosi- sudoriţă la şantierul nr. 2 colectivistă la gospodăria
doara se face o trecere în revistă a muncitoreşti internaţionale şi ale lup citorilor, aplicării pe scară tot mai rii complete a utilajetor, introducem montaj-instalaţii al 1. C. S.
celor mai însemnate evenimente ce tei pentru progres social. In ultimii doi am au fost date în largă a unor metode înaintate de metodelor de exploatare de mare ran agricolă colectivă din
au avut foc în ultimul tim p , pe plan funcţiune importante obiective indus producţie şi întăririi disciplinei în dament, îmbunătăţirii aprovizionării Hunedoara. , Miercurea.
internaţional. Darea de seamă subli In continuare, darea de seam ă face triale ca bateria nr. 4 de cocs, cup muncă. Prin măsurile luate de Comi tehnico-materiale a abatajelor şi în
niază că un eveniment deosebit de im un scurt bilanţ al succeselor obţinute toarele Martin nr. 4 şi 5 de 400 tone, tetul de partid de Ia întreprinderea tăririi disciplinei socialiste în muncă.
portant în mersul istoriei, în lupta de poporul nostru pe calea înfăptui turnătoria de lingotiere şi alte minieră Ghelar, care a îndrumat con
popoarelor pentru progres, l-a consti rii măreţelor sarcini trasate de cel obiective care au contribuit la mă ducerea tehnică în studierea şi apli Planul pe 1962 cuprinde sarcini rea
tuit Congresul al XX II-lea al P.C.U.8. de-al II 1-lea Congres al partidului. rirea potenţialului industrial al re carea unor metode de exploatare de liste, ştiinţific fundamentate, a căror
Infăţişînd bilanţul marilor suc giunii. Productivitatea muncii a cres înaltă productivitate s-au obţinut ran înfăptuire are o deosebită însemnă
cese obţinute de poporul sovietic şi De asemenea în darea de seamă cut în industrie cu 28 la sută. Peste damente de 10 pînă la 13 tone pe tate pentru îndeplinirea şi depăşirea
adoptînd programul concret al con sînt arătate însemnatele realizări pe 70,7 la sută din sporul producţiei in post, faţă de numai 3 tone cît se rea prevederilor şesenalului. Industriei ex
struirii societăţii comuniste, ¦ Congre care oamenii muncii din regiunea dustriale s-a obţinut pe seama creş tractive îi revin sarcini sporite. Pen
sul a analizat ştiinţific cele mai im noastră le-au obţinut sub conducerea terii productivităţii muncii. liza înainte. tru realizarea lor este necesar să se
portante fenomene ale vieţii sociale organelor şi organizaţiilor de partid O contribuţie de seam ă în creşterea creeze condiţii de muncă corespunză
în dezvoltarea economiei şi culturii, Traducînd în viaţă sarcinile izvo- toare, astfel ca toate brigăzile să-şi
în creşterea nivelului de trai. rîte din documentele celui de al III- producţiei şi productivităţii muncii au îndeplinească principalii indicatori de
lea Congres al P.M.R., oamenii mun avut-o iniţiativele valoroase ale mul plan în mod ritmic, punîndu-se un ac
Isid aisiria cii au dat peste plan economii în va- tor mineri comunişti, fruntaşi în pro cent deosebii pe ridicarea producti
toare de aproape 88.000.000 lei. ducţie, cum sînt Sabin Ghioancă de vităţii muncii în abataje, îmbunătă
In ansamblul economiei naţionale, viaţă obiectivele măreţe ale pla la mina Lupeni, Aurel Cristea de la ţirea continuă a calităţii produselor şi GHEORGHE CROITORU, IOAN STĂN1LOIU,
— se arată în darea de seamă — nului şesenal. Sarcinile economice iz- Călăuziţi de indicaţiile cuprinse în mina Aninoasa, Soinogy Iuliu, de la reducerea consumurilor specifice. Pen şef de brigadă la sectorul 11 prim-furnalist. la furnalul nr.
regiunea Hunedoara ocupă un loc im vorite din documentele celui de al Raportul prezentat de tovarăşul mina Petrila, Nicolae Sturza de la tru îmbunătăţirea transportului în
portant. Prin grija partidului şi gu IlI-lea Congres al P.M.R. ce au re Gheorghe G heorghiu-Dej la cel de al E.M. Barza, Ioan Enăşcău de la subteran, a aprovizionării tehnico- al minei Petrila. 'I aJ Uzinei „ VJctoria“ Călan.
vernului, în ultimii ani s-au alocat venit regiunii Hunedoara în această 111-lea Congres al P.M .R. privind ne 1. M. Tetiuc şi alţii care, dînd do materiale a locurilor dc muncă şi a-
sume importanle care au făcut să perioadă au fost îndeplinite cil succes. cesitatea creşterii productivităţii mun vadă de multă conştiinciozitate, au sistenţei tehnice, să se ia măsuri de
crească considerabil capacităţile de cii, în special la abataje, minerii din cerut să li se încredinţeze conduce concentrare a producţiei la un număr
producţie în toate sectoarele economi Mobilizaţi de organizaţiile de partid, Valea Jiului şi Ghelar, sub îndru rea brigăzilor rămase în urmă şi să raţional de abataje şi să se asigure
ce ale regiunii, ajungînd ca în anul minerii şi siderurgiştii noştri au dat marea organizaţiilor de partid, au fie trecuţi să muncească în locuri de executarea la timp a lucrărilor de des
1961 să se producă cu 88 la sută mai peste plan în anii 1960-1961 252.0UO obţinut rezultate buneîn spo producţie mai grele. Această atitudi chidere şi pregătire de noi rezerve.
mult cărbune brut, de peste 4 ori tone cărbune brut, din care 119.0UU rirea randamentelor. LaG.O.V.J. s-a ne nouă în producţie este rodul mun
mai mult minereu de fier, de peste 5 tone cocsificabil, 35.000 tone minereu ajuns în 1961 la o productivitate fi cii de educare comunistă desfăşurată Luptînd cu toată răspunderea pen
ori mai multă fontă, de peste 7 ori de fier, 85.000 tone fontă, 91.000 tone zică de 1,090 tone pe post, dîndu-se de organizaţiile de partid. tru îndeplinirea sarcinilor stabilite de
mai mult oţel şi de peste 8 ori mai oţel şi 113.000 tone laminate. cel de al IlI-lea Congres al P.M.R.
multe laminate finite decît în anul pe această cale aproape 97 la sută din In continuare, darea de seamă ara privind satisfacerea cerinţelor spori
1950. Rezultate deosebite în realizarea tă că, în vederea creşterii continue a te de metal ale întreprinderilor con
planului de stat au fost obţinute de sporul de producţie. La I. M. Ghe productivităţii muncii, în special la structoare de maşini, siderurgiştii hu-
Alături de întregul popor, oamenii muncitorii, inginerii şi tehnicienii din minele Teliuc, Barza, Lonea şi Lupeni, uedoreni au reuşit să elaboreze şi să
muncii din regiunea Hunedoara luptă O. S. II., 0. 0. V .J., I. M. Ghelar, lar 77,6 la sută din sporul produc organizaţiile de partid, de sindicat şl
cu avînt sporit pentru a traduce In ISI.M.0. Zlatna, U.M . Cugir, termo U.T.M., precum şi conducerile tehni- (Continuare Id pag. 2-a)'
centrala Paroşeni, Întreprinderea ţiei a fost obţinut tot pe seama creş
terii productivităţii muncii. Aceste re
zultate se datoresc în mare măsură