Page 19 - 1962-01
P. 19
psf. ? 6 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2188
*
r>.-rv«Tr.rrm WPX.T,
TDAa rea dHe seamaw prezentata fice munca pentru introducerea dat în folosinţă 263 grajduri cu o ca mult zahăr, cu 21 Ia sută mai multe rural în comerţul cooperatist a crescut
unui regim sever de economii, să pacitate de 18.641 capete, 120 mater confecţii, cu 13 la sută mai multă în cu 33 la sută. S-au vîndut la sate cu
combată cu hotărîre risipa şi degradă nităţi pentru 6.100 porci şi 73 sai călţăminte, cu 192 la sută mai multe 28 la sută mai multă încălţăm inte,' cu
rile de materiale, să lupte pentru re vane pentru 27.350 oi. Faţă de anii aragaze, cu 360 la sută mai multe fri 41 la sută mai multe confecţii şi alte
anteriori a existat o preocupare spo gidere, cu 132 Ia sută mai multe m a mărfuri.
de tovarăş ol Peiirii Furdui ducerea la maximum a cheltuielilor rită pentru reducerea costului con şini de spălat şi cu 27 la sută mai
neeconomicoase, pentru lichidarea sto strucţiilor, ceea ce a făcut să se re multă mobilă. Din partea sfaturilor populare se
curilor supranormative şi pentru valo ducă în medie costul unui grajd de cere însă o preocupare mai sporită pen
50 capete de la 86.000 lei în 1959 la Nivelul de trai s-a îmbunătăţit nu tru îmbunătăţirea activităţii unităţilor v
rificarea tuturor rezervelor interne. circa 55.000 Iei în 1961. In raioanele numai prin creşterea veniturilor popu comerţului de stat şi cooperatist şi ce
Brad, Haţeg şi llia, costul unui grajd laţiei şi sporirea puterii de cumpărare lor din industria locală. Conducerile
Toate acestea constituie rezerve impor a fost de circa 45.000 lei, în timp ci şi prin cheltuielile din ce în ce mai unităţilor comerciale să acorde atenţia
ce în raioanele Sebeş, A lba şi O răş mari pe care statul lc-a făcut pentru
(Urmare din pag. l-a ) veşte calitatea şi respectarea terme Organizaţiile de partid, de sindicat tante financiare a căror valorificare ne tie, acesta se ridică la peste 70.000 nevoile social-culturale. In această .pe cuvenită depozitării şi păstrării m ărfu
nelor de dare în funcţiune a obiecti şi conducerile administrative din între va permite ca în acest an să dăm peste lei. In viitor, conducerile gospodăriilor rioadă au fost construite şi date în fo rilor, aprovizionării populaţiei, să acor
aplice în producţie tehnologia fabri velor planificate. prinderile industriale şi de pe şantierele colective trebuie să folosească mai losinţă oamenilor muncii din regiune de mai multă atenţie faţă de cerinţele
cării mai multor mărci noi de oţe de construcţii sînt chemate să intensi plan' economii în sumă de cel puţin 35 bine resursele locale pentru reduce peste 5.500 apartamente, 48 şcoli cu consumatorilor; în m agazine să se g ă
Deşi s-au obţinut rezultate mai bune m ilioane lei. rea în continuare a costului con 190 săli de clasă, 41 cămine culturale sească mărfurile solicitate de populaţie,
să se îmbunătăţească aprovizionarea
luri şi profile noi de laminate. Com decît în anii trecuţi, sectorul de con strucţiilor. şi s-au electrificat 23 de sate. centrelor muncitoreşti şi a localităţilor
Ga urmare a sprijinului acordat de îndepărtate. Organizaţiile de partid,
binatul siderurgic Hunedoara produ strucţii este încă răm as în urmă Â g r a e M iltfu r a Ga urmare a transformării socialis sindicatele şi conducerile unităţilor co
partid şi de stat şi a muncii depuse de te a agriculturii, a sprijinului acordat merciale sînt datoare să îmbunătăţeas
ce astăzi oţel pentru osii de vagoa faţă de sarcinile trasate de Congre Pe baza sarcinilor izvorîte din docu şurată în continuare o susţinută mun colectivişti, gospodăriile agricole colec de partid şi guvern ţărănimii, s-au îm
ne şi ţevi cu diametru mic, precum sul al lll-le a al partidului şi desfă mentele Congresului al II 1-lea al parti că politică de masă pentru atragerea tive s-au întărit din punct de vedere bunătăţit substanţial condiţiile de trai că munca de educare şi calificare a lu
şi cantităţi importante de oţel pentru şoară o activitate sub nivelul posi dului. Comitetul regional de partid a ţărănimii pe calea gospodăriilor co economic şi organizatoric. Dacă în ale oam enilor muncii de Ia sate. V o crătorilor din comerţ, mobilizîndu-i la
rulmenţi, sape cu role şi alte oţe bilităţilor existente. Realizarea planu luat măsuri menite să ducă la dezvol lective. anul 1959 fondul de bază era de 43 lumul m ărfurilor desfăcute în mediul o deservire cît mai civilizată a oame
luri care în trecut erau importate. Ca lui de investiţii într-o proporţie ne tarea şi întărirea sectorului socialist m ilioane lei, la sfîrşitul anului 1961 nilor muncii.
urm are a introducerii tehnicii noi şi satisfăcătoare este rezultatul slabei din agricultură, la creşterea producţiei întărirea economico-organizatorică a acesta depăşeşte suma de 100 milioane
activităţii politice şi organizatorice preocupări a beneficiarilor, institutelor agricole. gospodăriilor agricole colective este lei. Creşterea a fost determinată pe V ia ţa intei*aă de partfid
desfăşurate de organizaţiile de partid, de proiectări şi întreprinderilor de legată nemijlocit de dezvoltarea creş de o parte de lărgirea sectorului co
indicii de utilizare la C.S.H. sînt în construcţii pentru asigurarea la timp O mare atenţie a fost acordată îm terii animalelor. Prin folosirea unui lectivist, iar pe de altă parte de alo Alăreţele sarcini trasate de Congre ducerea in viaţă a hotărîrilor C.C. al
prezent mai mari faţă de anul 1959 a documentaţiilor, pentru aproviziona bunătăţirii activităţii sectorului agricol volum m are de credite acordate de carea la fondul de bază a unui procent sul al lll-lea al P.M.R. pentru desă- P.M.R. şi a propriilor sale hotăriri.
cu 2G la sută la furnale şi cu 36,6 la rea ritmică a şantierelor şi pentru de stat care a livrat an de an fondului stat, a fondurilor proprii precum şi de peste 16 la sută din veniturile g o s virşirea construcţiei socialiste în patria Este pozitiv faptul că in plenarele
sută la oţelării, iar la furnalele din buna organizare a procesului de pro central al statului cantităţi tot mai în reţinerea pentru prăsilă a întregului podăriilor, mai mult decît limita m axi noastră impun creşterea continuă a ro Comitetului regional, în şedinţele de
Gălan cu 36,1 la sută. In lupta pen ducţie. semnate de produse. Gospodăriile agri tineret apt pentru reproducţie, nu mă a prevederilor statutare. Sînt multe lului conducător al partidului în toate birou şi secretariat, s-au discutat cele
tru sporirea producţiei siderurgice au cole de stat au realizat în 1961 cu 745 mărul de bovine proprietate obştească gospodării colective care au alocat la domeniile.
apărut iniţiative valoroase cum este ini Pentru-anul 1962, prin grija partidului kg. grîu şi cu 420 kg. porumb boabe a gospodăriilor colective a crescut în fondul de bază peste 30 la sută din mai importante probleme ale regiunii.
ţiativa comuniştilor din secţia l-a fur şi guvernului, în regiunea Hunedoa la hectar m ai mult decît în 1960. Prin 1961 de la 14.700 capete la peste veniturile băneşti realizate. Activitatea Comitetului regional de Analizele şi hotărîrile adoptate in
nale Hunedoara, de a îndeplini planul ra s-au alocat importante fonduri de creşterea continuă a efectivelor de ani 28.000 capete, depăşindu-se sarcina partid în perioada la care se referă
în fiecare lună cu o zi mai devreme, investiţii. Aceasta cere din partea or m ale s-au depăşit in fiecare an cantită planificată, iar numărul vacilor a cres In continuare, darea de seamă scoate darea de seamă a avut ca obiectiv prin cursul anilor 1960— 1961 într-o serie
însuşită şi aplicată de un mare nu ganelor de partid, beneficiarilor, con ţile de lapte şi carne predate statului. cut de la 6.960 la 11.300 capete. în evidenţă unele lipsuri ce se m ani cipal în domeniul vieţii interne de partid de probleme, cum sînt întărirea n o
m ăr de echipe şi schimburi din ma structorilor şi unităţilor de proiectare Num ai în anul 1961 s-au livrat cu festă în planificarea muncii în G.A.G., continua îmbunătăţire a compoziţiei so durilor partidului şi îmbunătăţirea
să lupte cu toată răspunderea pentru aproape 7.000 hl. lapte şi 100 tone car Privitor Ia creşterea porcinelor, — în sporirea cointeresării materiale a ciale a organizaţiilor de partid prin compoziţiei sociale, realizarea planului
ne mai mult decit era planificat. primirea în partid a celor mai buni din de construcţii industriale, îmbunătă
colectiviştilor, ce- cei mai buni oameni ai muncii, res ţirea muncii politico-educative în nu
Deşi volumul global al producţiei ve rînd organelor de pectarea normelor leniniste ale vieţii dul tineretului, întărirea economico-or
partid şi de stat ca de partid, controlul îndeplinirii hotă ganizatorică a unităţilor socialiste din
joritatea secţiilor de bază ale com utilizarea integrală şi cu o eficienţă getale a crescut, totuşi producţiile me sursă importantă de venituri — este pe viitor să acorde rîrilor, selecţionarea, creşterea şi repar agricultură şi altele, au dus la îm bu
binatului. tot mai m are a fondului de investiţii. dii obţinute în ultimii 2-3 ani la cul pozitiv faptul că, spre deosebire de gospodăriilor colec tizarea cadrelor şi întărirea continuă a nătăţirea muncii.
Punerea în funcţiune a tuturor obiec turile de bază au fost sub nivelul celor anii trecuţi, în acest an toate gospo tive un ajutor mai legăturilor partidului cu m asele de oa
Darea de seaină subliniază impor tivelor la termenele planificate tre dăriile colective, cu excepţia celor not substanţial în a- meni ai muncii. Sub îndrum area per Un sprijin' important a primit Co-
tanţa iniţiativei furnaliştilor din Gălan buie să constituie, aşa cum a arăiat planificate. Rezultatele nesatisfăcătoare ceastă direcţie. manentă a Comitetului regional, orga miţjţtul. regional din partea activului
care, analizînd cu toată răspunderea sar tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, nele şi organizaţiile de partid şi-au îm de-partid în urma consultării acestuia
cina stabilită în Raportul prezentat de cel mai important indicator al pla se datoresc slabei preocupări a orga Pentru îndruma bunătăţit simţitor activitatea şi stilul în probleme cum sînt îmbunătăţirea
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej la nului de investiţii. nizaţiilor de partid rea cu mai multă de muncă, reuşind să rezolve cu mai calităţii produselor, protecţia muncii,
şi a consiliilor competenţă a proce multă competenţă sarcinile politico-eco- întărirea economico-organizatorică a
cel de al II 1-lea Congres al P.M .R. Pornind de la aceste sarcini, este G.A.S. pentru apli sului de producţie nomice şi social-culturale. unităţilor socialiste din agricultură,
necesar ca organizaţiile de partid, de carea întocmai a re în unităţile agrico îmbunătăţirea muncii politice şi cultu
de a se ridica indicii de utilizare a agre sindicat, U.T.M. şi conducerile teh gulilor agrozooteh le socialiste trebuie Ca urmare a creşterii prestigiului şi ral-educative.
gatelor siderurgice pînă în 1965 cu nice din întreprinderile de construcţii nice, organizării de să se acorde o aten influenţei organizaţiilor de partid in
40 la sută faţă de cei realizaţi. în să-şi îndrepte atenţia înspre aplicarea ţie deosebită folosi rîndul maselor, un număr tot mai mare In atenţia Comitetului regional de
fectuoase a muncii şi rii judicioase a ca de muncitori înaintaţi, ţărani colecti partid a stat în permanenţă respecta
1959, şi-au propus să ajun gă la acest de noi metode constructive şi extin îndrumării necores drelor de specia vişti, ingineri şi tehnicieni şi alţi o a rea normelor leniniste ale vieţii de
nivel încă în anul 1962. derea gradului de mecanizare, care să lişti. In timp ce meni ai muncii cer să fie primiţi în partid, întărirea democraţiei interne
ducă la accelerarea ritmului de exe punzătoare din par multe din aceste partid. de partid, respectarea principiului
Ocupîndu-se de principalele aspecte cuţie şi la predarea înainte de termen tea personalului teh- unităţi duc lipsă de muncii colective, dezvoltarea criticii
negative din întreprinderile siderurgice nico-ingineresc. Aşa cadre tehnice, unii Luptînd cu consecvenţă pentru tra şi autocriticii, întărirea disciplinei de
ale regiunii darea de seamă subliniază cum a subliniat ingineri şi tehnicieni ducerea în viaţă a sarcinilor trasate de partid.
necesitatea ca organizaţiile de partid şi plenara 6. G. al agronomi lucrează Congresul al lll-lea şi de Plenara
conducerile tehnico-administrative să P.M.R. din iunie— în diferite întreprin al P.A4.R. din iunie 1958, organele şi Ca urmare a îmbunătăţirii muncii
deri şi instituţii ca organizaţiile de partid au acordat o organelor şi organizaţiilor de pârtiei
pună în centrul activităţii lor sarcina a obiectivelor planificate. iulie 1961 şi recen consliluite, şi-au creat ferme de porci. re nu au nici o con- atenţie mai mare primirii în partid a s-a dezvoltat spiritul critic şi auto
introducerii unei discipline tehnologice ta Consfătuire pe Acest lucru a dat posibilitatea ca tigenţă cu agricul ţăranilor muncitori. îmbunătăţirea con critic al m em brilor şi candidaţilor de
severe, care să asigure îmbunătăţirea In anul 1962 planul de stat preve ţară a ţăranilor co pentru anul 1962 gospodăriile colec tura. tinuă a muncii de primire în partid la partid, a crescut exigenţa şi combati
continuă a calităţii produselor şi o de sporirea capacităţilor de producţie lectivişti, gospodă tive să contracteze cu statul 3.0UU sate a făcut posibil ca în marea ma vitatea acestora şi s-a întărit disci
mai bună gospodărire a materiei pri riile agricole de stat porci peste plan — cu 8.40(1 capete Pentru realizarea joritate a unităţilor socialiste agricole
me şi a materialelor. O atenţie deo în siderurgie prin darea în exploa dispun de suficiente mai mulţi decît în anul 1961. şi depăşirea sarcini 5ă existe organizaţii de bază sau nu plina de partid. Gu toate acestea, tre
sebită trebuie acordată ridicării con mijloace mecanice, lor măreţe puse de clee de partid. Prin creşterea rînduri- buie să arătăm că arm a criticii şl
tinue a nivelului de calificare al mun tare a furnalului de 1.000 m.c., a noi de cadre de ingi Darea de seam ă referindu-se la in partid în faţa agri lor organizaţiilor de partid s-a ajuns îndeosebi autocritica nu s-a înrădă
citorilor siderurgişti. lor linii de laminoare şi altor obiective neri şi tehnicieni, dicaţiile dale de Plenara din iunie— culturii, organele la o repartizare mai justă a forţelor cinat în activitatea tuturor comuniş
industriale. Întreprinderilor de construc de tot ce este nece iulie 1961 şi Consfătuirea pe ţară a partidului în toate sectoarele de acti tilor. M ai sînt unii membride partid
In anul 1962, în faţa siderurgiş- ţii le revine sarcina să-şi concentreze sar pentru a pune ţăranilor colectivişti, recom andă să se ia şi organizaţiile de vitate. Este Important faptul că cea
tilor stă sarcina de a spori simţitor toate eforturile, să ia măsuri hotărîie capăt acestei situa măsuri ca încă din acest an fiecare p a r t i d , sfaturile m ai mare parte a comuniştilor îşi des cu munci de răspundere, care nu ţin
producţia de metal. In acest scop, or pentru respectarea termenelor de dare ţii, pentru a asigu G.A.G. să-şi creeze ferme de păsări făşoară activitatea în ramurile de bază întotdeauna seama de sesizările şi cri-
ganizaţiile de partid, sindicale şi de în funcţiune. ra dezvoltarea lor folosind în acest scop toate resursele populare, vor tre ale economiei regiunii, în primul rînd ticile juste ale membrilor şi candida
U.T.M. trebuie să lupte pentru mobi multilaterală şi obţi de care dispun. în industria grea, ceea ce asigură o ţilor de partid.
lizarea susţinută a colectivelor de Trustul regional de construcţii, nerea unor producţii bui să asigure în conducere mai competentă a activităţii
muncitori, ingineri şi tehnicieni în T.G.M.M. şi I.G.S.H. vor trebui să in din ce în ce mai Preocuparea pentru creşterea sec din economie şi determină obţinerea de Un prilej important de afirmare a
vederea lichidării deficienţelor care troducă metode industriale la con mari. Consiliile gos torului zootehnic este necesar să fie viitor extinderea me rezultate însemnate în acest domeniu, democraţiei interne de partid l-au con
s-au manifestat în procesul de pro podăriilor agricole însoţită de o muncă sistematică pen canizării îndeosebi lotuşi, unele organe şi organizaţii de stituit alegerile organelor de partid.
ducţie, pentru o mai bună gospodă strucţiile de locuinţe prin folosirea de de stat, muncitorii,, tru ridicarea productivităţii anim a partid se ocupă încă insuficient de în Adunările şi conferinţele de dări de
rire a metalului. panouri mari prefabricate şi extinde- inginerii şi tehni liere. In gospodăriile agricole de stat fa întreţinerea cul tărirea organizaţiilor de bază m ai mici. seam ă şi alegeri ce au avut ioc in
cienii din acest sec producţia medie de lapte pe cap de turilor, să ia măsuri anul 1961 au contribuit Ia activizarea
In ultimii ani, arată mai departe rea mecanizării lucrărilor. In acest tor de activitate, vacă furajată a crescut la 3.200 litri, p e n t r u îngrăşa- Comitetele raionale şi orăşeneşti de într-o măsură mai mare a masei
darea de seamă, întreprinderile con scop este necesar ca ' Tnireprlhderea depăşindu-se sarcina de plan. In da rea unor suprafeţe cit mai m ari de te partid trebuie să îmbunătăţească con membrilor de partid, la dezvoltarea
structoare de maşini din regiunea sub conducerea or rea de seamă se arată că unele gos renuri şi să se introducă pe întreaga ducerea muncii de primire în partid,
noastră au cunoscut o mare dezvol producătoare de materiale de con podării colective nu şi-au realizat pro suprafaţă soiuri de mare productivitate. criticii şi autocriticii la stimularea iniţia
tare ; ele au fost dotate cu maşini strucţii Bîrcea să-şi profileze produc ganizaţiilor de par ducţia de lapte planificată datorită Sectorul zootehnic va trebui deservit asigurînd ca ea să ducă şi pe mai de tivei membrilor de partid. A crescut sim
unelte de înaltă tehnicitate. Folosind ţia de panouri mari şi fîşii cu goluri îndeosebi faptului că acestea nu apli de colectivişti pricepuţi. Trebuie să se parte la întărirea organizaţiilor de ţitor numărul participanţilor la dezbate
în măsură mai mare capacităţile de tid, trebuie să lupte că în practică principiul cointeresă acorde o atenţie mai mare selecţiei partid în toate sectoarele de activitate. rea problemelor de partid şi economice.
producţie de care dispune, U. M. Gu- în funcţie de necesarul regiunii noa ca prin aplicarea rii m ateriale a îngrijitorilor Ast animalelor şi furajării raţionale a aces Creşterea răspunderii (aţă de sarcini,
gir a introdus în fabricaţie noi sor fel de aspecte sînt întîlnite mai frec tora, ca odată cu sporirea şeptelului Comitetul regional de partid a în a exigenţei şi combativităţii comuniş
timente de maşini. stre. metodelor agrozoo vent in raioanele Haţeg, Brad, ora să crească şi producţia animalieră. Pe drumat organele şi organizaţiile de tilor pentru bunul mers al ‘ activităţii
şele Deva şi Hunedoara, unde orga partid să acorde mai multă atenţie lăr politice şi economice, sporirea numă
In activitatea de asimilare a Muncitorii, inginerii şi tehnicienii tehnice înaintate şi nizaţiile de partid s-au preocupat slab baza indicaţiilor Plenarei G. O. al girii activului fără de partid şi antre rului celor care iau parte la discuta
produselor noi, mai există încă din unităţile C.F.R., poştă şi teleco de acest sector. nării lui la cele mai importante acţi rea problemelor în adunările de
deficienţe. Pentru anul 1962, U.M . folosind din plin re P.M.R. din iunie— iulie 1961 va uni. Ca urmare, numărul celor cuprinşi partid, îmbunătăţirea frecvenţei la
Gugir trebuie să-şi concentreze princi municaţii au obţinut rezultate bune zervele interne de care dispun, să asi O rganele şi organizaţiile de partid, în activul fără de partid de pe lîngă adunările organizaţiilor de bază, con'
pala atenţie asupra îmbunătăţirii mun în muncă, multe din ele fiind frun gure creşterea continuă a producţiei sfaturile populare, sînt datoare să trebui să se treacă la unificarea gos organizaţiile de bază a crescut de la
cii de proiectare, dotării corespunză vegetale şi animale, să se preocupe treacă neîntîrziat la luarea celor mai 25.000 cit a fost la conferinţa regio stituie aspecte caracteristice care do-
toare a atelierelor de prototipuri şi taşe în producţie. permanent de sporirea productivităţii corespunzătoare măsuri, astfel îneît podăriilor colective mici in unităţi mari, nală anterioară, la peste 32.000 în pre- vedesc întărirea disciplinei de partid
a sculăriilor, să lupte pentru realiza muncii şi de reducerea preţului de cost printr-o mai bună. selecţionare, îngri cu largi posibilităţi de dezvoltare zent. respectarea obligaţiilor statutare Şi
rea integrală a planului tehnic şi să Comitetul regional de partid, pe baza jire şi furajare a animalelor în fiecare multilaterală. creşterea maturităţii politice a mem
asimileze produse care, din punct de Directivelor G.G. al P.M .R. cu privire Congresul al lll-lea al P.M.R. a gospodărie colectivă, producţia medie S-au îmbunătăţit metodele de muncă brilor şi candidaţilor de partid.
vedere al performanţelor tehnico-eco- la criteriile principale ale întrecerii, so acordat o atenţie deosebită mecaniză pe cap de vacă furajată să ajungă la Folosind experienţa acumulată pînă ale multor organizaţii de bază cu acti
nomice şi al aspectului industrial, să cialiste în cinstea aniversării a 40 de rii agriculturii. In această direcţie, o nivelul producţiilor obţinute de uni vul fără de partid. Un număr m are de Gu toţii am luat cunoştinţă de faptul
fie la nivelul celor mai bune produse ani de la crearea partidului, a orientat sarcină importantă revine S.M.T.-uri- tăţile agricole fruntaşe. in prezent şi (răgind învăţăminte pre tovarăşi din acest activ este antrenat cî Plen ara G.G. al P..M.R. din 3U no
similare de pe piaţa mondială. munca organizaţiilor de partid, de sin lor. Prin noile dotaţii, parcul de m a şi folosit în munca pentru îndeplinirea iembrie— 5 decembrie a analizat pro
dicat, U.T.M. şi conducerilor tehnico- şini agricole a crescut cu 542 trac Condiţia principală pentru realiza ţioase din lucrările Consfătuirii pe ţară sarcinilor trasate de partid şi guvern, fund şi a condamnat încă odată acţiu
In industria bunurilor de larg con administrative spre îmbunătăţirea con toare, 612 semănători, 123 combine rea sarcinilor în domeniul * creşterii iar cei mai buni dintre ei au fost pri nile antipartinice ale grupului fracţio-
sum, în perioada anilor 1960— 1961, tinuă a calităţii produselor. Această de cereale şi altele. In urma îm bu animalelor şi ridicarea productivităţii a ţăranilor colectivişti, pentru tradu miţi în rîndul candidaţilor şi membrilor nist Pauker-Luca, ajutaţi de I. Geor-
datorită dezvoltării, reutilării şi mo acţiune a cuprins mase tot mai largi nătăţirii muncii politice în rîndul me lor este asigurarea unei bogate baze de partid. Totuşi, mai avem încă or gescu, cît şi ale grupării fracţioriiste
dernizării unor întreprinderi, s-a asi de oameni ai muncii din toate sectoa furajere din care să nu lipsească po cerea în viaţă a sarcinilor trasate de ganizaţii de bază, îndeosebi la sate, Ghişinevschi-Gonstantinescu, care s-au
g u r a t o creştere a valorii producţiei rele de activitate. In bătălia pentru ca canizatorilor, în acest sector s-au ob rumbul siloz. Considerăm necesar să care manifestă formalism în munca cu ridicat împotriva liniei partidului, adu-
globale de 1,9 ori în industria uşoară litate au apărut iniţiative valoroase ţinut rezultate mai bune faţă de anii arătăm că nu a existat o suficienta Congresul al lll-le a al P.M .R., să nu activul fără de partid, se preocupă slab cînd m ari daune muncii de partid şi
şi de 1,4 ori în industria alimentară. ca aceea a muncitorilor de la mina precedenţi, executîndu-se lucrări de preocupare pentru îmbunătăţirea com de lărgirea, educarea şi antrenarea lui ideologice, cauzînd greutăţi dezvoltă
A existat, de asemenea, o mai mare Teliuc „Nici un vagonet de minereu re calitate superioară şi la un preţ de poziţiei floristice, pentru sporirea pro precupeţim nici un efort în munca de în rezolvarea problem elor care stau în rii economiei ţării noastre.
preocupare pentru sporirea numărului butât", care a fost îmbrăţişată şi apli cost mai redus. ducţiei de m asă verde pe păşunile faţa organizaţiilor de partid.
de sortimente şi îmbunătăţirea calităţii cată de masa largă a minerilor din re şi fîneţele existente, care ocupă peste consolidare economico-organizatorică a In lumina acestui document istoric,
produselor. giune. Extinderea acestei iniţiative şi Datorită creşterii productivităţii pe 56 la sută din suprafaţa agricolă şi G.A.G., pentru ca acestea să devină Comitetul regional de partid, respec- care a subliniat deosebita importanţă
măsurile tehnico-organizatorice luate au tractor şi reducerii consumului de car constituie ponderea cea mai mare a tînd cu strifcteţe criteriul leninist, s-a pe care a avut-o dem ascarea şi înlă
Organizaţiile de partid din aceste avut drept rezultat îmbunătăţirea simţi buranţi şi lubrifianţi, preţul de cost bazei furajere. surse importante de produse agroali- preocupat permanent de îmbunătăţirea turarea acestor grupări pentru întări
unităţi şi în special cele de la I.G.I.L. toare a calităţii cărbunilor şi minereuri pe hantru a fost redus de la 129 lei muncii de selecţionare, creştere şi pro rea şi mai mult a unităţii partidului,
Sîm eria şi „A rdelean a“ A lba Iul ia lor. Num ai pe seam a ridicării conţinutu în 1959, la 80 lei în 1961. In creşterea şeptclului un rol în mentare, care să contribuie într-o mă movare a cadrelor. organizaţia noastră regională de partid
sînt chemate să sprijine conducerile lui de metal în minereuri s-au dat în plus Sînt însă dese cazurile cînd tim semnat l-a avut asigurarea adăpostu trebuie să acorde şi de acum înainte
tehnice în vederea lărgirii numărului 24.000 tone fier, iar prin reducerea pro pul de lucru şi maşinile agricole sură tot mai m are la dezvoltarea fon In perioada la care se referă darea principala atenţie întăririi neîncetate a
de sortimente, îmbunătăţirii calităţii centului de cenuşă s-au dat peste plan nu sînt folosite din plin. O rganiza, dului centralizat al statului, la aprovi organizaţiilor de bază, aplicării cu con
şi a aspectului exterior al produselor. circa 10.000 tone cărbune brut. ţiile de partid din S.M.T. trebuie să de seamă, Gomitetul regional de partid secvenţă a principiilor şi normelor le
pună un accent mai mare pe întări zionarea din ce în ce m ai abundentă a niniste în viaţa de partid, a principiu
Succese însemnate s-au obţinut şi Organizaţiile de partid şi conduceri rea muncii politice în rîndurile meca s-a ocupat de îmbunătăţirea stilului lui conducerii colective în toate orga-
în sectorul forestier datorită extindem le adm inistrative vor trebui să ia m ă nizatorilor, să se ocupe cu mai multă oamenilor muncii de la oraşe şi sale.
mecanizării unor lucrări şi îm bună suri ca mărfurile produse în întreprin grijă de condiţiile de viaţă ale tracto de muncă al organelor de partid, des- (Gonilnuare In oaa. 8-a)
tăţirii activităţii de exploatare. Pla derile regiunii noastre să fie de calitate riştilor şi să dea o atenţie deosebită C re ş te re a
nul de producţie a fost îndeplinit şi lot mai bună. permanentizării brigăzilor de tractoare făşurînd o susţinută activitate or
depăşit. Valoarea realizată dintr-un în gospodăriile colective. velaalaide ta8a f
metru cub de masă lemnoasă a cres S ă luptăm ca în anul 1962 conţinu ganizatorică şi politică pentru tra-
cut de la 143 lei la 160 lei. N -a fost tul de cenuşă în cărbune brut extras să Ca urmare a unei temeinice munci © a iB ie m u
îndeplinit în schimb planul de împă fie ce! mult 32,8 la sută, iar în cărbune politice desfăşurate de către organele
duriri decit în proporţie de 94 la special spălat pentru cocs să atingă şi organizaţiile de partid, de către lîM iia e it
sută, iar unele din utilajele cu care sînt m aximum S,5 la slită ; conţinutul de sfaturile populare, procesul de colecti
înzestrate întreprinderile forestiere se fo metal să crească in minereurile de fier vizare a agriculturii a luat o am Partidul nostru manifestă o grijă
losesc în mod nesatisfăcător. In faţa cu 2 la sută la Teliuc şi cu 1 la sută ploare mai m are îndeosebi după cel deosebită pentru ridicarea continuă a
lucrătorilor din acest sector stă sar la Ghelar; declasatele şi rebuturile la de al lll-le a Congres al P.M.R. Iu nivelului de trai al oamenilor muncii.
cina de a lupta şi în viitor pentru fontă, oţel şi laminate să se reducă cu această perioadă s-au colectivizat în Aplicarea hotărîrilor partidului şi gu
valorificarea superioară a masei lem cel puţin 10 la sută faţă de procentul linii generale raioanele Alba, Sebeş, vernului privind creşterea salariilor
noase, pentru refacerea patrimoniului admis. şi Haţeg, iar colectivizarea raionului muncitorilor, cadrelor didactice şi me-
forestier, reducerea la maximum a Orăştie se apropie de slîrşit. In pre dico-sanitare precum şi reducerea pre
pierderii de m asă lem noasă în exploa Pe baza sarcinilor reieşite din do zent, cele 305 gospodării colective cu ţurilor de vînzare cu am ănuntul la
tări şi îmbunătăţirea calităţii produ cumentele Congresului al Ii 1-lea al prind 88,5 la sută din suprafaţa a gri unele bunuri de consum şi a unor ta
selor. P.M.R., muncitorii din regiunea noas colă, fără localităţile de munte.
tră au luptat pentru reducerea continuă rife a avut drept rezultat creşterea con
întreprinderile de construcţii — se a preţului de cost. In acţiunea de redu La succesele dobîndite o con
arată în darea de seam ă — şi-au îm cere a cheltuielilor de fabricaţie au apă tribuţie de seamă au adus-o rezulta tinuă a veniturilor oamenilor muncii.
bunătăţit simţitor activitatea faţă de rut iniţiative bune, ca aceea a furna- tele bune obţinute de gospodăriile co Sporirea veniturilor băneşti a adus
liştilor de la secţia 11-a din G. S. îl. lective fruntaşe care au fost larg
care s-au an gajat să lucreze o zi pe popularizate de către organele şi o r-- după sine creşterea puterii de cumpă
lună cu cocs economisit, sau a lam ina- ganizaţiile de partid, demonstrînd ast
fel ţărănimii muncitoare superiorita rare a populaţiei: In anul 1961 s-a
torilor de la lam inoarele de 650 mm. desfăcut prin unităţile comerţului so
tea şi m arile avantaje ale agricul
şi 800 mm. care au redus simţitor con cialist un volum de mărfuri în valoare
turii socialiste. Ţinînd seama de con
sum urile specifice de metal. Totuşi nu de 2 m iliarde lei — cu 455 milioane
se poate trece cu vederea faptul că mai mai m ult decît în anul 1959. In acea
sînt întreprinderi ca : uzina ..Victoria“ stă perioadă s-au vîndut populaţiei cu
Gălan, I.G.D.2, T.R.G.H., I. M . Teliuc 26 la sută mai multă pîine, cu 6 la
şi altele, care nu şi-au îndeplinit sar sută mai mult ulei, cu 9 la sută mai
cinile de reducere a preţului de cost
îndeosebi din cauza depăşirii unor
consumuri specifice, a unei slabe preo
cupări pentru gospodărirea materialelor
anii precedenţi, mai ales în ce pri cît şi a cheltuielilor neeconomicoase. diţiile bune create, va trebui desfă- rilor. Num ai în ultimii doi ani s-au
\
