Page 2 - 1962-01

T*

m- 2 ÎÎRUMUL' SOCIALISMULUI Nr. 2184

BUnB&fflerensmnfiuetX!cez-snHB

Accidentul a fost evitat

r~*c** r~*

l Umbrele nopţii s-au retras căii erau bune. Dar ce-i ăsta?. flit uşurat. !'Accidentul fusese Programul I 1902
[ cu încetul, lărgind orizontul, omul se opri locuiui. Şina 'era evitat. 5,30 Jo<!\ARolrEchestra de estradă a Radio-
f. Priveliştea, aceeaşi ca acum ruptă. 11 cuprinse un fior, ca populare romîneşti din diferi, din R P . Poionă, din-
L o săptămînă, o lună, i se în- un duş îngheţat. Era pentru i*
^ făţişă mecanicului parcă mai prima dată în viaţa lui cînd regiuni ale ţării ; 6,30 E m i s i u ^ ™ Şlefan Rachon ; 14,03
r frumoasă sub primele raze ale se vedea pus într-o asemenea De la cel mai apropiat te ­
L soarelui dimineţii de decern- situaţie. De departe, dinspre lefon, Ciopa a anunţat staţii­ nea pentru sate ; 7,15 Melodii' lălâtorie muzicală“ - program
l brie. Mări viteza. Prin fereas- Bircea Mică, se auzea infun- le vecine şi districtul de în­ populare romîneşti; 7,35 Anun­ muzică uşoară; 15,30 Muzici
[¦ tra marchizei, Silviu Pop privi clat uruitul greu al unui tren. treţinere. După puţin timp şina ţuri, muzică ; 8,30 Muzică uşoa­ Hilară din Ardeal; 16,15 Mu-
(¦ în urmă convoiul lung al va- Ce să facă ? Să fugă înapoi ruptă a fost înlocuită şi Silviu ră ; 9,30 Muzică populară ro- zV o a r ă ; 18,05 „O plimbare
sau s-o ia către tren şi să Top a ajuns la Simeria cu ceva minească ; 11,35 Program inter­
goanelor. Totul mergea bine. semnalizeze cum o putea me- întîrziere. In ce-l priveşte pe bucureşti“ — program de
î Trecuse de Bircea Mică şi o conicului cele intim plate'? Ciopa, ce să spunem ? Omului pretat de orchestre de mando­ mu"\ usoarra ; 18,25 Muzică
[• apucase pe buclă spre Simeria. i-au trecut emoţiile şi acum, line ; 13,05 Din cînteeele şi dan­ pop)uuLiry_o_m_ -inească interpreta-
Parcă împins de un resort, ca şi înainte, în fiecare dimi­
^ Mai avea puţin şi iată-l aca- începu să alerge în intimpi- neaţă, cu fanionul subsuoară, surile popoarelor; 15,10 Muzică tâ de temiza Bejan şi fluie-
(. să. Noaptea n-a fost tocmai narea trenului. Mai repede, îşi face obişnuita ..plimbare" uşoară de compozitori de peste raşui D\.tru Zarnfirn ; 19,40
t uşoară. mai repede. Singele îi izbea de-a lungul liniei ce i-a fost
dată în grijă. hotare ; 17,45 Program muzical Muzică dvdans ; 2pO Muzică
Dar ce se întimplă ? înainte,
pentru fruntaşi în producţie; de estradă;

19,05 Tinereţea ne e dragă : Buletine \ ş tiri! 5,00: 6,00

„Pe primeie file ale agendei 7,00; 10,00 ' iiDO; 13,00

1962” ; 19,25 Formaţii romîneşti 15.00 ; 17,00 ; LOO ; 22,30

l pe firul liniei, un om mărun- timplele ca nişte ciocane, gi- A. JURCA' de muzică uşoară; 22,50 Mu­ 23,52-23,55 (p ro b u l I); 12,00
L ţel aleargă spre tren cit îl ţin fua, dar el alerga înainte, tot
C puterile şi semnalizează in- înainte, cit putea mai repede, (după o scrisoare primită de ) zică de dans. 14.00 ; 16,00; 8,00 ; 23,00

tr-unal, ¦„Opreşte7 Opreşte!", nin fugă desfăşură fanionul şl la corespondentul nostru „intraţi. Cartea e un cadou preţios şl pentru cei 'mici şi Programul I I : 12,45 Cintă (programul II).
pentru cei mari", îndeamnă parcă Moş Gerilă din vitrina li­
O apăsare de manetă, frinele începu să semnalizeze oprireaŢ EMIL OREŢU) brăriei, pe cei ce admiră cărţile expuse. bnoooooooooooooooooooooooooooooooooooo o o 4 oOoO<OAOOC ¦'

^i—\[—'r J U b J u ' u w ' v

scrişniră îngrozitor şi trenul, Distanţa dintre el şi locomo- 1 HUNEDOARA

pierzînd din viteză, insftrşit, tivă scădea foarte repede. > o

se opri. „Dar dacă mecanicul nu mă ] ¦o seară, la clubul minier angajează'; I <
clin Petri la
¦k vede ? Ce se întimplă ?...“ .^ © 20 conducători auto <co
® 2 ingineri constructri
Ion 'Ciopa, revizor de cale j n sfirşit, trenul îşi reduse) o 1 inginer electroteh ic o
@ 1 inginer meanic o
[ de la districtul de întreţinere viteza şi, in scrîşnetele frîne- ^ o
oo>
c din Simeria îşi începu ziua lor, opri la cîţiva paşi de el.) Noaptea, timpurie ca toate lată, de pildă, în această seară produs o animaţie neobişnuită- oo
[_ bine dispus. După ce mîncă Din marchiză, un om m înjit 1 nopţile de iarnă, se aşter­ In sala mare de spectacole va Au sosit artiştii Teatrului de o
t ceva, luă fanionul subsioară, pe faţă cu ulei şi praf de -j ne peste oraş domoală. Ninge rula întii un film, apoi Teatrul stat din Petroşani. Ei sînt cu­ o
L înfăşurat, şi porni în obişnui- cărbune îl privea cu ochi n e fi-) mărunt. Fulgii de nea dănţuiesc de stat „Valea Jiului“ din Pe­ noscuţi din spectacolele ante­ o
l tul raid de-a lungul liniei, in- reşti de mari şi albi, speriat^ la lumina farurilor sau în jurul troşani va prezenta comedia rioare prezentate la Petrila şi o
f jrustructura şi suprastructura şi nedumerit. Ion Ciopa răsu-) becurilor strălucitoare, proaspăt ,,Un om obişnuit“ de Leonid înconjuraţi cu simpatie. După o
aprinse. Către club, construcţie Leonov. Petrilenii iubesc tea­ cîteva strîngeri calde de mîini o
n ce se impune prin frumuseţe şi trul. Aceasta o spune şi faptul şi discuţii prieteneşti, artiştii se o
monumentalitate, se îndreaptă că încă cu o zi înainte, biletele retrag să se pregătească pentru o
/ u f iV w M u iiJ iJ u / iJ iJ k J i — 1—fI—t> grupuri de oameni... pentru spectacol au fost vîn- reprezentaţie. Filmul s-a ter­ oo
dute. minat de mult. Locul iubito­
•...încă de la intrarea în ma­ rilor de film 11 iau acum iubi­ oo
rele hol al clubului minier din In aşteptarea orei de începere torii de teatru. Şi nu sînt de loc
In vizită la colectivişti Petrila, te întimpină o atmos­ a spectacolului, cîţiva tineri şi puţini. In citeva clipe sala e @ 1maistru apă oooooooo
feră plăcută. In partea stingă, virstnici joacă şah în sala spe­ plină. 1maistru fermoiicase
Conducerea cursului de 3 luni rajată la G.Â.C. din Cîlnic, ce Ia Ioc vizibil, sînt expuse pro­ cial amenajată la parter. Alţii g ® între-
de pe lingă Şcoala de partid din gramul manifestărilor cultural- urmăresc într-o sală alăturată Locuitorii din Petrila s-au interesaţi se vor prezenta1a sedul
Orăştie, a organizat zilele tre­ venituri au fost repartizate la educative ce au loc săptămînal repetiţiile formaţiei de dansuri obişnuit de mult să-şi petreacă Cei
cute cu toţi elevii o vizită la ziua-muncă membrilor gospodă­ şi programul de repetiţii al for­ populare care pregăteşte cu după amiezile libere la club în
gospodăriile agricole din Gîrbo­ riei din Gîrbova etc. maţiilor artistice. Cine păşeşte multă sîrguinţă o nouă suită mod instructiv şi plăcut. Serile o prinderii în fiecare zi între orea 7-fi.
va, Răhău şi Cîlnic. în club, se îndreaptă întîi toc­ de jocuri populare romîneşti. fruntaşului în producţie, con­
Organizarea muncii în brigăzi mai spre aceste programe pen­ Cei mai mulţi urcă însă la etaj, ferinţele cu conţinut legat de OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOWOOOOOOOOC
Vizitatorii s-au interesat în­ şi pe' echipe, colaborarea aces­ tru a cunoaşte ce activităţi se unde se află biblioteca. Aeolo, cele mai arzătoare preocupări
deaproape de felul cum au reu­ tora cu mecanizatorii, au fost 'desfăşoară în ziua respectivă. în sala de lectură, au prilejul ale minerilor, joile de tineret, COM BINATUL S IB E R IB C IC
şit colectiviştii din Răhău să de asemenea puncte de discu­ să răsfoiască o revistă, să afle spectacolele prezentate de for­
construiască în acest an 2 graj­ ţie între colectivişti şi elevii - * * ** • -.^Vc * ce cărţi noi au mai fost cum­ maţiile artistice ale clubului sau HUNEDOARA
duri mari, cum s-a putut ajun­ cursului de partid de 3 tuni. --Cartea a părate, să împrumute noi vo­ alte formaţii, simpozioanele şi *\
ge la o producţie de peste 3.000 un bun prici, lume. atîtea alte manifestări cultural-
litri lapte pe cap de vacă fu- OH. TRIPAN elevilor şcolii educative ce se organizează aici cu sediul în strada Dr. Petru Groz nr. 8,
şi ŞT. C R IS T E A maiştri mineri di. Alături de bibliotecă se înşiră
Brad. sălile în care îşi desfăşoară ac­ contribuie la îmbogăţirea cu­ anunţă ţinerea unui concurs pentru ocuparea posturilor
corespondenţi tivitatea nele 3 cercuri : de ba­
IN FOTO : Un let de ii '' Ţie muzicală şi de noştinţelor profesionale şi de maiştri în următoarele specialitiţ:
grup de viitori mai­ 8 maistru electrician
ştrii mineri con- ’ Numărul celor ce cultură generală ale petrileni- ° maistru lăcătuş
sultînd cărţile din ® maistru oţelar
secţia tehnică .a enteăză cu râgulărltate ltir, Ti învăţă să iubească fru­
bibliotecii şcolii lor. ° maistru cocsar
că la 85. In trimestrul mosul, ii recreează. Clubul mi­ ° maistru zidar

ului acesta, la club va nier din Petrila a devenit un Concursul va avea loc la sediul combinatulu în ziua d
fiinţă un cerc — cerciil , 20 ianuarie 1902.
lăcaş de cultură îndrăgit şi
nsă că la parter s-a Cererile, de înscriere la concurs se depun l a ’edilii C b în -^
apreciat de oamenii muncii. , binatului siderurgic — serviciul personal, cu cel jiţin 10 zilc<

v. cms înainte de data concursului, îm p re u n ă cu u rm ătoare acte :<
® Certificat de naştere tip R.P.R. (în copie).

° Diploma de absolvire (în copie), a unei şcolitebnice dei

imaiştri în specialitate, sau a unei şcoli echivalente, \au acte«

din care să rezulte că la data de l iulie 1956, cadidatul a\

,avut 12 ani vechime în funcţia de maistru. (

E3: ¦ 0 Autobiografie. \\

Calendarul agricol 0 Certificat medical. ,

Cererile neînsoţite de acte, nu se iau în consideare. In -'

pe luna ianuarie |formaţii suplimentare se pot obţine de Ia serviciul peronal —

telefon 112 — H unedoara. •

ÎN C ÎM P : se transportă gu­ In cazul cînd pe semănături
noiul de grajd şi se depozitează
la marginea parcelelor sau dacă se formează crustă de gheaţă
solul permite se aşează in gră-
nezi mici pe parcele. sau de polei, se aplică tăvălu- întreprinderea de Construcţii Forestiere C uj
girea.
Str. M aram ureş nr. 90, telefon 49-53; 49-54
Se face verificarea terenurilor

arabile şi se curăţă de mărăci- Vinde din stoc supranormatW
nişuri şi arborete, creîndu-se

Dac a aş fi s t a t i s t i c i a n « 0 © astfel condiţii bune pentru me­ 0 piese de G a z 51, Zis 150 şi S.R., precum şi piese T.N.,

canizarea lucrărilor agricole. 9 rulmenţi diferiţi,

Munca statisticienilor e grea, teva cifre, poţi să trăieşti fără o activitate organizată, turale în mase, aş căuta să ^ ÎN PLANTAŢIILE DE P O M I: ° diverse materiale de instalaţii sanitare şi scule pentru
migăloasă şi de mare răspun­ bucuria de a cunoaşte odată şi a 42 biblioteci săteşti, do­ zugrăvesc in cele mai aprinse in livezile tinere se verifică
dere. Unii au numit-o artă, mai mult, în lumini felurite, tate în total cu... numai 26.000 culori bucuria de a-şi vedea apărătorile contra rozătoarelor profilul construcţii.
alţii istoria vie scrisă în graiul roadele pe care munca plină volume (pe cînd astăzi o sin­ înflorite talentele cei aproape făcute în jurul tulpinilor şi se Listele complete se pot consulta la serviciul de aprovi­
cifrelor. Cifrele, adevărat, par de eroism a poporului nostru gură bibliotecă, ca aceea de 20.000 artişti amatori, care ac­ înlocuiesc parţial acelea desfă­
reci şi inexpresive, uneori nu le-a pirguit sub soarele de- la I.C.S.H., numără aproape tivează în circa 1.600 formaţii, cute. Din livezile bătrîne se scot zionare al întreprinderii şi la şantierele (l.C .F .) din Deva,
îndeajuns de grăitoare, pe mă­ mocraţiei-populare. Şi poate 40.000 de volum e!), in plus, dintre care peste 1.000 sînt Alba lulia şi Sibiu.
sura realităţilor pe care con­ ar fi de-ajuns să-ţi faci sufle­ prin acei ani, mai funcţionau cuprinse în sistemul aşezămin­
temporanii vor să le comuni­ tul să tresalte de mîndrie, vă- 15 cinematografe, in majorita­ telor culturale de la sate. pomii uscaţi şi cei necorespun­
ce posterităţii. Cifrele pot fi zind cum unele din aceste te particulare, în oraşele prin­
întunecate smi luminoase... roade s-au pirguit pe ogorul cipale, cu filme care promovau Sînt doar cîteva bilanţuri, zători. La restul pomilor se fac
Cite din cifrele trecutului nu ştiinţei şi culturii, care în cei ideologia crimei şi a urii faţă pe care, dacă aş fi statisti­
ascund în ele lacrimi şi singe, 14 ani ai Republicii a cunos­ de om, a dezmăţului şi imora­ cian, le-aş însufleţi, îmbogă- tăieri de corectare a coroanei. ANUNŢ
ca filele istoriei scrise cu du­ cut o fertilitate pe care nici lităţii duse la extrem, atît de ţindu-le mereu cu alte şi alte Se face curăţirea pomilor de
rerea popoarelor stirnită de milenii de stăpinire regească specifice capitalismului. exemple, care să vorbească de
tirania şi lăcomia asupritori­ n-ar fi realizat-o. la sine, cum sînt şi cele în- ! uscături, licheni şi cuiburi de i. R. I. A. HUNEDOARA
lor ! Intilneşti insă azi, în ţara Dacă aş fi statistician, aş scrise în calendarul S.R.S.C., omizi. Se strînge zăpada în ju ­
noastră, la tot pasul, nenumă­ Dacă aş fi statistician, pen­ arăta cit de făţarnică a fost unde se aminteşte că anual
rate cifre luminoase. Sînt ci­ tru a da o strălucire mai mare această preocupare a vechilor in regiunea noastră au loc rul pomilor, iar dacă timpul cu sed iu l în D e va ,
frele luminoase ale prezentu­ acestui adevăr, pe care şi cei orinduiri pentru „cultura po­ peste 8.000 acţiuni publice de permite, se continuă stropirile
lui ţării noastre, crescute din mai înverşunaţi duşmani, ai porului", opunîndu-le, ca pe răspîndire a ştiinţei şi cultu­
fapte eroice, înălţate pe cele poporului nostru sint nevoiţi nişte făclii arzătoare, dovezile rii, la care îşi aduc aportul lde iarnă’. CONFECŢIONEAZĂ NUMERE
14 trepte ale scării anilor t i­ să-l recunoască, intre cifrele de necontestat ale revoluţiei circa 2.500 intelectuali, urmă­ ÎN GRĂDINA DE LEGUME :
nerei şi înfloritoarei noastre însăilate aş şti să împletesc culturale, desfăşurată în anii riţi cu atenţie de peste 900 de
Republici. şi sentimentele nutrite de fie­ regimului democrat-popular. mii de oameni, ai muncii. fse continuă cu transportul gu­ DE CIRCULAŢIE IN RELIEF
care om al muncii, faţă de Dacă aş fi statistician, pentru jnoiului de grajd pe solele des­
Dacă aş fi statistician, aş realizările măreţe înfăptuite a face cifrele să împrumute Dacă aş fi statistician aş pentru autocamioane şi autoturisme, ia preţu
face din fiecare cifră o fiinţă in ultimii ani in fiecare colţ din măreţia simbolurilor, le-aş căuta să exprim şi altfel aces­ tinate culturii legumelor. . Se
însufleţită, în stare să acuze de ţară. Aş afla formula care dărui din căldura dragostei te semne ale trezirii la dem­
cu virulenţă de judecător ne­ ar face să ţişnească, flacără, pe care partidul o arată celor nitate a omului simplu, care transportă şi se depozitează în s de 25 Iei perechea.
cruţător trecutul, in care stă- bucuria hunedoreanului cind ce muncesc. Doar in regiunea astăzi se adapă firesc la izvoa­
pîniriie burghezo-moşiereşti au constată că şi. el a contribuit noastră, în faţa ochilor ţi se rele culturii. Sînt semnele grămezi gunoiul de grajd pentru
făcut să singere inima poporu­ prin munca sa la bunăstarea poate închega un tablou plin vremilor noastre înnoitoare,
lui nostru. Dacă aş fi statis­ poporului. Aş afla modalitatea de viaţă, ducindu-te doar o fără stăpini cu caftane, hla­ răsadniţele calde, iar în ultima SnBQaBBDBniBBHflDIIBBaiBBHBBIRBBDBnRBBBBI
tician aş pune cifrele să cînte de a comunica şi altfel, exem­ clipă cu gindul la activitatea mide sau coroane regale, sint
in poeme nemuritoare chipul plele care să exprime de la celor 19 cluburi sindicale exis­ semnele noii orinduiri, unde decadă a lunii se aşează gu­
strălucitor al prezentului, pe sine cit de adine a pătruns tente, a celor 227 cămine cul­ omul muncitor, sub conduce­
cultura in casele oamenilor turale, 271 colţuri roşii, a ce­ rea înţeleaptă a partidului, noiul în paturi pentru răsad­ întreprinderea de producţie a cooperaţie/
~e oamenii muncii şi-l clă- muncii. In anii 1938— 1939, lor aproape 200 cinematografe, căruia îi slujeşte neprecupeţit, niţe calde. Se repară tocurile de
vecontenit la ozonul în- singurele lucruri care expri­ 538 biblioteci principale, dota­ îşi făureşte singur soarta, lim-
a.1 culmilor socialis- mau (pentru o întreagă re­ pezindu-şi şi îmbogăţindu-şi răsadniţe, ramele şi întreg uti­
’ducerea parti- giu n e !) „preocuparea“ statu­ te cu peste un milion volume glndurile, inviorîndu-şi jude­
T. Pentru lui burgliezo-moşieresc faţă de cata, la izvorul cel mai pur, lajul grădinăresc, care apoi se IP R O D C O O P “ A L B A
al cifre- „cultura“ poporului, era exis­ ele. Şi nu m-aş opri aici. Pen­ dezinfectează cu o soluţie de
apărat tenţa a 7§ cămine culturale, izvorul învăţăturii partidului.
cU tru a ilustra ce influenţă are formalină sau piatră vînătă in
IRIMIE ST 'AUT
existenţa acestor, unităţi cui-. concentraţie de 2 la sută. cu sediul în Alba lulia, strada Călăraşi Nr. 10^

Se face dezinfectarea semin­
\ produce si livrează fără repartiţ •ţelor destinate semănatului fo-

losindu-se germisân praf 2-4
grame pentru 1 kg. săminţă. Se
face dezinfectarea solului în pentru întreprinderi şi particulari

răsadniţe cu o soluţie de for­ la preţ oficial, următoarele:
malină 2 la sută. Dezinfectarea

se face cu 10— 12 zile inainte ® ilu to aie ele de capa­
de semănat.

ÎN GOSPODĂRIE : se face cităţi îiati»e SO-350 Iita*i
controlul silozurilor de cartofi

şi rădăcinoase, se iau măsuri © P u tin i de $tefaaBpen tru m u- ^
pentru buna păstrare a aces­ râtu ri de diferite capacităţi^
tora şi se condiţionează semin­

v'-x v x " w n^v ovv/--vv\/»-n/' ţele destinate semănăturilor de Livrarea se face pe bază de comenzi ferme,
primăvară.
adresate direct întreprinderii, pe adresa de mai si
STAŢIENEA EXPERIMENTALA
HORTICOLA GEOAGHD i

VW W S/VW W W W VVW VW VW VVAA/VW /W W V ZW W V'