Page 20 - 1962-01

Nr. 2188
Darea de smă prezentată
de tovarăl Petru Furdui
( Urmare din pag. 2-a
nele şi organizaţiile de partiege-
rii şi mai active a membrilor etici
la dezbaterea principalelor eme
ale politicii partidului. Să înUeîn-
Uf iaet de «educare
m aist-lenfnfstă
Congresul al IlI-iea al R. a
sublmiat rolul deosebit d e ’rtant
pe care-l are activitatea agică,
munca de educare marxist-stă a
m embrilor şi candidaţilor oarticl,
ridicarea nivelului de coţă al
m aselor pentru atragerea ia în­
deplinirea sarcinilor trasate partid dinţa care mai există la unele comi­
în vederea desăvârşirii confei so­
cialiste în ţara noastră, igandei
de partid i s.a acordat o jie mai
mare din partea Comitetuegional
şi a celorlalte organe şfanizaţii
de partid. Conţinutul proidei de
partid a fost orientat îndii în di­
recţia înarmării membri lobând ida-
ţilor de partid, a oame muncii
fără de partid, cu cunoea poli­
ticii partidului nostru, acarii lor
în spiritul atitudinii come faţă
de muncă şi avutul ob; al pa­
triotismului socialist şiirnaţiona-
lismului proletar.
In cercurile şi cursurhvăţămîn-
fului de partid au fost rinşi m a­
joritatea membrilor şi cdaţilor de
partid, precum şi un îrpat număr
de tovarăşi din activul de partid.
Comitetul regional de d a acor­
dat o atenţie sporită nbunătăţirli
conţinutului învăjăm înti de partid,
învăţămîntului politic bl. şi învă-
ţămîntului ideologic al relor didac­
tice, precum şi ridicărirelului ideo­
logic al cadrelor din apul de partid,
de stat şi economic.
S-a îmbunătăţit pronnda prin
conferinţe organizîndu-cicluri de
expuneri diferenţiate teme politi­
ce. economice şi de ară generală,
la care o contribuţie portantă şi-a
adus-o şi S.R.S,C.-ul. organizaţii­
le de bază s-au fă< expuneri cu
privire la rolul condtor al parti­
dului, calitatea de nuru de partid,
centralismul democratşi democraţia
internă de partid şitele.
Au crescut preoările organi­
zaţiilor de partid ntru îmbună­
tăţirea conţinutului şrsigurarea pu­
rităţii marxist-leninis pentru lega­
rea ei mai strînsă sarcinile con­
strucţiei socialiste.
Cu toate rezultate bune obţinute
în ridicarea nivelulcactivităţii ideo­
logice, mai avem ue sectoare cum
sînt industria îoresti, construcţiile şi nedoara au primit premii şi menţiuni.
comerţul, în care orjiizaţiile de partid
nu manifestă suficită grijă pentru
îm bunătăţirea conţimlui ei. In unele
cercuri ale învăţăntului de partid,
noţiunile teoretice nsînt suficient le­
gate de sarcinile -actice ale con­
strucţiei socialiste, ir nivelul discu­
ţiilor este încă scăt. De aceea, este
necesar să acordănşi pe viitor toată
atenţia îmbunătăţii compoziţiei cor­
pului de propaganşti şi pregătirii
sale temeinice. Truie lichidată sta­
rea de lucruri exfentă la unele co­
mitete raionale ca ilba, Haţeg, Orăş-
tie şi altele, und nu se manifestă
grija cuvenilă peru calitatea expu­
;X w .
cetat disciplina de partid, fermitatea şi respectiv, să contribuie la întărirea
combativitatea în lupta pentru aplica­
rea politicii partidului, unitatea şi co­ economico-organizatorică a G.A.0.
eziunea întregului partid în jurul Co­
mitetului Central, în frunte cu tovară­
şul Gheorghe Gheorghiu-Dej.
nerilor în faţa propagandiştilor şi
pentru asigurarea participării lor la
pregătire.
Este necesar să se lichideze ten­
tete raionale şi orăşeneşti de partid,
de a lăsa munca de propagandă nu­
mai pe seama cabinetelor de partid.
Comitetul regional de partid a
orientat organele şi organizaţiile de
partid să conducă cu mai multă com­
petenţă munca politică şi cultural-cdu-
cativ-ă, să asigure un conţinut mai bo­
gat, o operativitate şi o eficienţă mai
mare acestei activităţi. Organizaţiile
de partid, pe baza indicaţiilor Comi­
tetului regional, au iniţiat schimburi
de experienţă cu activiştii culturali,
au organizat schimburi de experienţă
cu agitatorii şi concursuri între gaze­
tele de perete. Iniţiative valoroase ca
„Succesul furnaliştilor începe în ab a­
taje", iniţiativele minerilor privind
îm bunătăţirea calităţii minereurilor şi
cărbunelui şi altele, au fost extinse
cuprinzînd mase largi de muncitori,
ingineri şi tehnicieni din întreprinde­
rile miniere şi siderurgice. De ase­
menea, munca politică de masă a
susţinut unele acţiuni importante pri­
vind consolidarea economico-organi­
zatorică a G.A.G. ca întrecerea orga­
nizată între gospodăriile colective pen­
tru dezvoltarea şeptelului, răspîndirea
experienţei colectiviştilor din (Silnic
de a se obţine 3.500 litri lapte pe cap
de vacă furajată şi altele.
S-a îmbunătăţit activitatea teatre­
lor şi a formaţiilor de artişti ama­
tori. Acestea prezintă program e mai
bine orientate, cu conţinut mai bogat,
mai combativ, axat pe sarcinile tra­
sate de partidul nostru. La recentele
concursuri ale artiştilor amatori or­
ganizate pe ţară în anul 1961, un nu­
măr de 9 formaţii din regiunea Hu­
Gu toate rezultatele obţinute
în munca politică şi cultural-cducati-
vă de masă, sînt încă multe aspecte
negative asupra cărora trebuie să fio
îndreptată atenţia organelor şi or­
ganizaţiilor de partid. Agitaţia poli­
tică verbală şi scrisă în unele locuri,
cum sînt mina Lonea, laminorul BIu-
ming, şantierele T.R.G.H., unele sate
din raioanele Orăştie, Brad ş.a., are
caracter general.
Deşi faţă de anii trecuţi s-au fă­
cut unele progrese în răspîndirea cu­
noştinţelor tehnice în mase, munca
depusă de organizaţiile de partid, de
sindicat, S.R.S.0. şi A.S.I.T. în do­
meniul propagandei tehnice este încă
nesatisfăcătoare. Sarcinile sporite pri­
vind creşterea producţiei şi produc­
tivităţii muncii, progresul rapid al
tehnicii în toate ramurile industriale
ale regiunii impun îmbunătăţirea con­
tinuă a acestei munci.
O atenţie mai mare trebuie să acor­
dăm îmbunătăţirii propagandei teh­
nice în rîndul mecanizatorilor din
agricultură şi al ţăranilor colectivişti.
Organizaţiile de partid sînt datoare
ASPECT, DIN, SALA
să se ocupe cu mal multă răspundere
de îmbunătăţirea conţinutului învăţă-
mîntului agrozootehnic de masă, să
asigure ca lecţiile predate să fie strîns
legate de specificul unităţii şi satului
Toate acestea arată cît de necesar
este să intesificăm şi mai mult activi­
tatea noastră ideologică, să îmbunătă-
îm bunătăţirea. activităţii
organizaţiilor de m asă
Forţa partidului nostru constă în le­
gătura lui strînsă cu masele de oameni
ai muncii de la oraşe şi sate. Sub în­
drumarea permanentă a organizaţiilor
de partid, organizaţiile sindicale din re­ activitate, demonstrează încrederea de­
giune şi-au îmbunătăţit activitatea de
m obilizare a muncitorilor, inginerilor şi hotărîrea lor neabătută de a urm a cu
tehnicienilor, la realizarea sarcinilor de consecvenţă şi de a traduce în viaţă
plan şi pentru îmbunătăţirea condiţii­
lor de muncă şi de viaţă ale celor ce
muncesc. Consfătuirile de producţie sînt
mai bine organizate, a crescut preocu­
parea pentru dezvoltarea m işcării de
inovaţii şi raţionalizări. Prin aplicarea
inovaţiilor propuse, în primele IO luni
ale anului 1961 s-au realizat economii
post-calculate în valoare de peste 27
m ilioane lei.
Cu toate acestea, în activitatea sin­
dicatelor mai sînt lipsuri, se manifestă
încă form alism şi birocratism în orga­
nizarea întrecerii socialiste, îndeosebi
pe şantierele de construcţii, în G.A.S.
şi unităţile din comerţ. Este încă slabă
preocuparea unor comitete de sindicat
pentru problemele protecţiei muncii.
Comitetul regional de partid s-a preo­
cupat cu grijă de îndrumarea activită­
ţii organizaţiei de tineret. O rganele şi
organizaţiile de partid au analizat pe­
riodic munca organizaţiilor U.T.M . şi
au stabilit măsuri care au dus Ia îm­
bunătăţirea stilului şi metodelor de
muncă în rîndul tineretului. Pentru în­
tărirea organizaţiilor U.T.M . cu cadre
corespunzătoare, a fost trimis un nu­
măr însemnat de membri şi candidaţi
de partid să muncească în conduce­
rea organizaţiilor de tineret. Ca ur­
mare, majoritatea organizaţiilor U.T.M.
şi-au îmbunătăţit munca privind creşte­
rea rîndurilor organizaţiei şi mobiliza­
rea tineretului la traducerea în viaţă a
sarcinilor trasate de partid. O rganiza­
ţiile de partid şi U. T. M. dau o mai
mare atenţie educării comuniste şi pa­
triotice a tineretului. In atenţia or­
ganelor şi organizaţiilor de partid tre­
buie să stea într-o m ăsură tot mai
mare îmbunătăţirea continuă a activi­
tăţii organizaţiilor U.T.M. pentru edu­
carea şi mobilizarea tinerilor la înde­
plinirea sarcinilor trasate de partid.
In antrenarea celor mai largi mase
de oameni ai muncii la construcţia so­
cialistă, un rol însemnat îl au sfaturile
populare.
Cu prilejul alegerilor din anul I96i
sfaturile populare s-au întărit cu un
număr mare de deputaţi din rîndul ce­
lor m ai buni muncitori, ţărani şi inte­
lectuali devotaţi cauzei poporului, cu
experienţă şi spirit gospodăresc. Sub
îndrumarea organizaţiilor de partid,
ele au antrenat un num ăr însemnat
de oameni ai muncii la diferite acţiuni
patriotice, de interes obştesc, pentru
înfrumuseţarea oraşelor şi satelor re­
giunii noastre.
Sub îndrumarea organizaţiilor de
partid, comitetele şi comisiile de femei
au desfăşurat o activitate rodnică in
educarea şi antrenarea femeilor la nu­
meroase acţiuni educative şi gospodă­
reşti.
D upă ce analizează lipsurile existen­
te, darea de seam ă cere organizaţiilor
de partid să îndrume zi de zi activita­
tea organizaţiilor de masă, asigurînd
astfel ridicarea nivelului muncii lor.
? Colectiviştii din Cîlnic, raio­
Rezultatele obţinute în dezvoltarea
economiei şi culturii regiunii demon­
kW m
iw !
M 'Jm m
DR OM DU S O C IA L IS M U L U I osf. 8
sexi^ x x itx s c iV ttitz .v jtfií’ ^^?^SEHraaauwo c V&M&.v^«y^Ä*ffltÖSR»233^ ^
ţim munca politică pentru dezvoltarea Reîntâlnire cu Hunedoara
conştiinţei socialiste a maselor.
Am reîntîlnit Hunedoara derurgiştilor hunedoreni o ex­ crescut in 1961 la 305, cuprin-
Darea de seamă se ocupă în conti­
nuare de procesul instructiv-educaliv ieri, la conferinţa organizaţiei poziţie interesantă. Ea expri­ zind 88 la sută din suprafaţa
din şcoli, scoţînd în evidenţă rezul­
regionale de partid. Am rein- mă în cifre, grafice şi fotogra­ colectivizabilă. Fondul de bază
tatele obţinute şi sarcinile ce stau în
tîlnit-o prin conţinutul bogat fii realizările din ultimii doi al acestor gospodării a sporit
faţa organizaţiilor de partid şi de al dării de seamă, în cuvîntul ani. S-o vizităm împreună cu in doi ani de la 43 milioane
plin de căldură al participan­ cei peste 600 de delegaţi şi la 102 milioane lei. A crescut
U.T.M., cadrelor didactice, pentru îm­
bunătăţirea procesului de învăţământ
şi a educării tineretului şcolar.
ţilor la discuţii. invitaţi la conferinţa care îşi numărul bovinelor, ovinelor şi
Munca noastră ne poartă desfăşoară lucrările aici, în porcinelor, a crescut nivelul dc
paşii prin toată ţara. Am cu­ această sală. Sînt înfăţişate trai al colectiviştilor.
noscut deci bine şi regiunea pe rind succesele minerilor Si în regiunea Hunedoara,
strează creşterea capacităţii organiza­ Hunedoara. Era şi atunci, în care extrag din adîncuri căr­ ca în întreaga ţară, au apărut
torice şi mobilizatoare a organizaţiilor
de partid şi întărirea rolului lor con­ 1948, una din regiunile indus­ bunele şi minereul, ale lucră­ noi oraşe, noi cartiere de lo­
ducător în toate compartimentele de
triale. Dar Hunedoara de la torilor termocentralelor de la cuinţe. In doi ani s-au dat în
plină a oamenilor muncii în partid şi
începutul anului 1960 nu mai Paroşeni şi Hunedoara, unde folosinţa oamenilor muncii din
politica sa înţeleaptă de construirea semăna nici pe departe cu cea se produc milioane de Tcilo- regiune peste 9.500 apartamen­
unei vieţi mai bune, a societăţii socia­
liste. dinaintea celor două planuri vaţi energie electrică, sinţ apoi te. Mari transformări s-au pe­
Pentru îndeplinirea cu succes a sar­ anuale şi două cincinale. Pro­ pe rind înfăţişate în imagini trecut in ocrotirea sănătăţii,
cinilor măreţe trasate de cel de-al III-
lca Congres, organele şi organizaţiile ducţia de fontă sporise de 10 şi cifre succesele furnaliştilor în dezvoltarea învăţămîntului,
de partid trebuie să lupte neîncetat
pentru sporirea producţiei de metal, ori, cea de oţel de 13 ori, pro­ şi oţelarilor, ale laminatorilor a cinematografiei etc.
deschiderea şi pregătirea la timp dc
ducţia de laminate de 30 de şi ale celor care lucrează in Şi toate astea se resfring tn
noi cîmpuri miniere, extinderea meca­
nizării lucrărilor grele, îmbunătăţirea ori. Repet încă odată, produc­ •cocserii. mod binefăcător asupra oame­
în continuare a calităţii produselor, pu­
nerea în funcţiune a noilor obiective la ţia de laminate, in 1960 a Regiunea Hunedoara este nilor. Oamenii s-au maturizat*
termenele stabilite prin plan, valorifi­
carea rezervelor economice din între­ sporit de 30 de ori faţă de un imens şantier pe harta ţă­ au crescut din punct de vede­
prinderi, reducerea consumurilor spe­
cifice, buna gospodărire a mijloacelor 1948. rii. An de an se înalţă noi re politic, cultural şi profe­
băneşti şi financiare, reducerea pierde­
rilor din rebuturi şi lichidarea cheltu­ Hunedoara de azi nu sea­ construcţii industriale: furna­ sional.
ielilor neeconomicoase.
mănă cu cea de acum doi ani. le, laminoare, oţelării. CAscultindu-i pe delegaţii la
Pentru dezvoltarea şi întărirea eco­
nomico-organizatorică a gospodăriilor Ne oprim la aceşti ultimi doi Vizitînd expoziţia amintită, Conferinţă, parcă vezi aievea,
colective, în scopul obţinerii unor pro­
ducţii sporite la hectar, trebuie folosit ani, pentru că darea de seamă ascultînă darea de seamă, ai cum comuniştii, organizaţiile
cu mai multă eficacitate fondul fun­
ciar, să se aplice îngrăşămintele nece­ şi delegaţii, în cuvîntul lor, au in faţă imaginea clară a de partid, desfăşoară o bogată
sare pe suprafeţe cît mai mari, să se
introducă în cultură pe toate suprafe­ analizat pe larg cum au mun­ schimbărilor petrecute în ulti­ activitate In toate domeniile.
ţele soiuri de mare productivitate, să
se execute în timpii optimi toate lucră­ cit comuniştii, organizaţiile mii doi ani în agricultura re­ Prin această vastă muncă, co­
rile de semănat, întreţinere şi recol­
tarea culturilor şi să fie extinse cît de partid în acest timp. giunii. S-au dezvoltat staţiu­ muniştii au antrenat masele
mai mult suprafeţele însămînţate cu le­
gum e şi zarzavaturi, în special în ju­ In aceşti doi ani s-au pro­ nile de maşini şi tractoare, largi la luptă şl muncă, au
rul oraşelor şi centrelor muncitoreşti.
Vor trebui sporite efectivele de anim a­ dus peste plan 249.000 tone gospodăriile de stat. Urmînd schimbat faţa Hunedoarei şi o
le, îndeosebi prin reţinerea din pră-
silă proprie a întregului tineret apt de cărbune brut, 45.000 tone îndemnul partidului, tot mai schimbă mereu.
pentru reproducţie, să se creeze în fie­
care gospodărie ferme de vaci, cres­ minereu de fier, 82.000 tone mulţi ţărani muncitori din re­ D a ! Rethtllnirea cu Hune­
cătorii de porci şi păsări din rase ¦su-
perimare. fontă, 85.000 tone oţel, 62.000 giune păşesc in gospodăria co­ doara. de fiecare dată ne
Chezăşia îndeplinirii cu succes a tone laminate. Productivitatea lectivă. De la 149 G.A.C. exis­ bucură.
sarcinilor de partid, economice şi de
muncii a crescut cu 28,1 la tente în 1959, numărul lor a < .... N1COLAE BIVOLU
sfat, o constituie creşterea pe mai de­ sută. Economiile realizate pes­
parte a rolului conducător al orga­
nizaţiilor noastre de partid, întărirea te plan, numai prin reduce­
legăturii lor cu masele, îmbunătăţirea
activităţii ideologice. rea preţului de cost, echiva­
Avem convingerea fermă că sub lează cu 88 milioane lei. Sînt
conducerea C.Q. al P.M.R., organele
şi organizaţiile de partid, minerii, rezultate cu care ţara întrea­
siderurgiştii, constructorii, ţăranii co­
gă se poate mîndri. Sînt pri­
lectivişti, intelectualii devotaţi cauzei
socialismului, vor îndeplini cu cinste mii doi ani din planul econo­
aceste sarcini, adueîndu-şi aportul la
mic pe 1960-1965. Cifrele sta­
înflorirea patriei, la creşterea nive­
lului de trai, material şi cultural al bilite de Congresul al Ill-lea
întregului popor, la apărarea cauzei
păcii. al partidului pentru această
Cu încredere nem ărginită în parti­ perioadă sînt îndeplinite şi de­
dul nostru scump, strîns uniţi în ju­
rul Comitetului său Central, în frun­ păşite. Oamenii urmează cu
te cu iubitul nostru conducător — to­
varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, — însufleţire politica partidului.
să luptăm cu tot entuziasmul pentru
triumful deplin al socialismului în Se află in holul clubului si-
scumpa noastră patrie.
ln 5 zile — Comunista Gaidoş Gizeia, muncitoare în secţia încheiat a
(Text prescurtat) fabricii „S e b e şu l“ din Sebeş, es te fruntaşa în producţie. Ea
3.000 litri lapte participă ca delegată ta Confe rînţa regională de partid.
nul Sebeş, continuă să obţină
dc la vacile proprietate obşteas­
că mari cantităţi de lapte. Mul­
gând circa 700 litri lapte zilnic
de la întregul efectiv, colectiviş­
tii au predat statului în primele
5 sile ale acestui an, peste 3.000
iitri lapte.
Cele mai mari cantităţi de
lapte sînt obţinute de la grupe­
le îngrijiioriîor-mulgători Usliat
Simion şi Schuster Mihai.
„Forţa de neînvins a partidu­ conducătorul poporului în lupta maşinile de calandrat şi au con­
lui — se arată în Raportul pre­ pentru desăvirşirea construirii
zentat de tovarăşul Gheorghe fecţionat rame noi pentru fie­
Glieorghiu-Dej la Congresul al socialismului“ , „Despre calita­ care mărime de tricot in parte.
Ill-lea al P. M. R. — constă în Drept urmare, s-a ajuns ca în
trăinicia legăturilor sale cu ma­ tea de membru de partid“ , „îm ­ anul trecut, calitatea tricotaje­
sele cele mai largi ale poporu­ lor de bumbac să crească de ia
lui muncitor, în faptul că el ştie binarea intereselor personale cu 65 la sută planificat, la 71,5
să înveţe masele şi să stimule­ la sută.
ze iniţiativa lc; creatoare, învă- cele generale“ etc. In acelaşi
ţînd în acelaşi timp el însuşi Un alt exemplu îl constituie
din experienţa lor inepuizabilă“ . timp, tovarăşilor din activul fără maistrul Petru Munteanu care
primind sarcina de a studia po­
Activul fără de partid repre­ de partid le-au fost încredinţa­ sibilităţile de îmbunătăţire a
zintă unul dintre cele mai im­ calităţii ciorapilor de relon, a
X v .v . portante mijloace pentru întă­ te sarcini concrete. adus unele perfecţionări maşi­
rirea şi consolidarea legăturilor nilor de tricotat. El a automa­
partidului cu masele, pentru Una din principalele noastre tizat pornirea şi oprirea lanţului
mobilizarea lor la înfăptuirea metode de lucru cu activul fără de comandă şi a construit un
hotărîrilor partidului şi guver­ de partid este aceea de a-i în­ dispozitiv de oprire automată a
V. ••w . v .w .v .y nului. Cu ajutorul activului fă­ cadra în diferite colective con­ maşinilor. Cu ajutorul acestui
ră de partid organizaţiile de duse de comunişti, care au sar­ dispozitiv se numără rîndurile
bază îşi dezvoltă capacitatea lor cina să studieze şi să rezolve pe porţiuni ale ciorapului în
organizatorică şi de mobilizare unele probleme privind îmbună­ timpul tricotării şi se opreşte
a maselor, reuşesc să cunoască tăţirea calităţii, perfecţionarea automat maşina la terminarea
mai îndeaproape preocupările procesului tehnologic, mai buna tricotării anumitor porţiuni ale
oamenilor muncii, problemele pe organizare a muncii, reducerea ciorapului de relon. Prin aceas­
ca e le ridică aceştia. consumurilor specifice, realiza­ ta se realizează uniformizarea
rea de economii şi altele. Folo­ dimensiunilor, se îmbunătăţeş­
In munca cu activul fără de sind această metodă, noi am te calitatea şi se împiedică re-
partid, o bună experienţă au do- reuşit să obţinem rezultate bune butarea acelor de tricotaj. Da­
bindit şi organizaţiile de bază în munca cu activul fără de torită acestor perfecţionări teh­
de la fabrica de ciorapi şi tri­ partid. Aşa de pildă, constatînd nice şi a altor măsuri, calitatea
cotaje din Sebeş. Atrâgînd în că la secţia circulare tricotarea ciorapilor de relon a crescut a-
activul fără de partid muncitori elasticului se face defectuos şi nul trecut de la 35 la sută pla­
fruntaşi, inovatori, ingineri şi că din această cauză se scapă nificat la 38,91 la sută. Aseme­
tehnicieni, îngrijindu-se de creş­ ochi, iar manşeta se deşiră, nea exemple se pot da încă
terea lor, organizaţiile noastre organizaţia de bază de aco­ multe.
lo a format un colectiv din
de bază le-au încredinţat sar­ tovarăşii Gheorghe Farcaş, Sprijinindu-se în activitatea
cini concrete, i-au atras la o Kaltafsky losif, membri de lor pe activul fără de partid,
muncă vie, creatoare. partid, Pavel Badan şi alţii pe masa largă a muncitorilor şi
din activul fără de partid, care mobilizîndu-i la înfăptuirea sar­
Şpriţinindu-se în munca lor pe a primit sarcina să studieze po­ cinilor ce ne stau în faţă. or­
sibilităţile de înlăturare a aces. ganizaţiile noastre de bază au
un larg activ fără de partid, tor defecţiuni. Pe baza studiu­ desfăşurat o muncă rodnică. Da­
organizaţiile de bază au reuşit lui ei au făcut unele modificări torită acestui fapt, colectir
să-şi îndeplinească cu succes şi dispozitive la maşini şi acum vul fabricii noastre a reuşit să;
sarcinile ce le stau în faţă. Cum tricotajul se face pe patru rîn- îndeplinească planul anual pe
muncesc organizaţiile noastre duri, ochiurile nu mai scapă şi 1961 înainte de termen, să îm­
de bază cu activul fără de ca atare manşeta cu elastic nu bunătăţească simţitor calitatea'
partid ? îndrumate de comitetul se mai deşiră. La fei s-a proce­ produselor şi să realizeze 545.000.
de oarlid al fabricii, ele s-au în­ dat şi la secţia lenjerie. Colec­ Iei economii la preţul de cost.-
grijit ca tovarăşii din acti­ tivul format din tov. Ioan Pă-
vul fără de partid să cu­ euraru, membru de partid, Pa. Şi în viitor, noi vom acorda
noască hotărîrile partidului şi vel Radu şi Simion Trifu, din atenţia cuvenită activului fără!
guvernului, să fie cuprinşi în activul fără de partid, au pri­ de partid şi sprijlnindu-ne pe
mit sarcina să studieze cauzele el în rezolvarea sarcinilor, ne
invăţămintul de partid, să defecţiunilor la calandrarea tri­ exprimăm convingerea că preve­
participe la adunările de partid coturilor. Trecînd Ia lucru, ei derile planului de producţie pe
în care se dezbat diferite proble­ au constatat că defecţiunile pro- 1962 vor fi îndeplinite şi de­
me aie procesului de producţie. veneau din cauza utilajului. Ra­ păşite.
De asemenea, pentru a le ridi­ mele de ghidaj şi întindere a
ca nivelul de cunoştinţe politice tricotului nu erau bine centra­ ANGELA 'JITEANU
şi ideologice, în faţa lor s-au fă ­ te şi ca atare tricotul nu era secretara Cohiilelului de partid de
cut expuneri pe diferite teme strîns şi tras uniform. Ba mai
ca : „P. M. R. organizatorul şi mult, se foloseau aceleaşi rame la fabrica de ciorapi şi tricotaje
pentru tricoturi de mărimi di­
ferite. Ei au centrat rrrrxle Ia Sebeş