Page 21 - 1962-01
P. 21
'W ?. * DRUMUL’ SOCIALISMULUI N r ?18F.
g&W.XgagTOgM&tt^¦jKCRayra»*V~U
r&Ksrc*'*ymv sryt? ~ 'jr 2 r~.~ mn&wfsaMivnn«r>ATORgfadJR2B9GH9Km
ULTIM ELE ŞTIRI IP IR if N IP IE IK I?WHJIL IS A 7/ H
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE Ş T IR I
s&v.
P entru reglementarea paşnică O delegafie guvernamental ă
a problemei Laosuiui sovietică a sosit Ia Cairo
Cavîntarea reprezentantului sovietic CAIRO 6 (Agerpres). — ţionari superiori din ministere
la Conferinţa de la Geneva TASS transmite: le R.A.U., de V . I. Erofeev, am
basadorul U.R.S.S. în R.A.U.,
La 5 ianuarie a sosit la Cairo,
GENEVA 6 (Agerpres). ;TASS mite formarea unul guvern al la invitaţia guvernului R.A.U., ziarişti locali şi străini.
delegaţia sovietică guvernamen In scurta declaraţie pentru
transmite: Laosuiui în frunte cu prinţul tală în frunte cu ministrul Con
reprezentanţii presei locale, 1. T.
Lulnd cuvlntul la şedinţa ple Suvanna Furnma, în a şterge cu
nară a Conferinţei internaţio buretele tot ce s-a realizat pen strucţiilor de centrale electrice N o v ik o v , şeful delegaţiei sovie
nale pentru reglementarea pro tru încetarea focului în Laos, în al U .R .S .S., I. T. Novikov, pen tice, a mulţumit guvernului
blemei laoţiene G. M. Puşkin, şe a zădărnici reglementarea paş tru a participa la sărbătorirea R.A.U. şi personal preşedinte
ful delegaţiei sovietice, locţiitor nică a problemei laoţiene. Atra celei de-a doua aniversări de la lui Nasser, pentru invitaţia tri
al ministrului Afacerilor Exter ge atenţia faptul, că grupul de începerea construcţiei barajului misă delegaţiei sovietice de a
ne al U.R.S.S., a arătat că este la Savannaket a început să ac înalt de la Assuan. participa la sărbătorirea celei
pe deplin justificată nemulţumi ţioneze în mod deosebit de pro de-a doua aniversări de la în
rea exprimată la şedinţă de re vocator şl grosolan în momen Pe aeroportul internaţional ceperea construcţiei barajului
prezentanţii unei serii de ţări în tul cînd Conferinţa de la Gene din Cairo, delegaţia sovietică a
legătură cu acţiunile grupului va şi-a încheiat în linii mari lu fost întîm pinată de M u s a A ra fa , înalt de la A s s u a n şi a urat
de la Savannaket, care a zădăr crările. Nu trebuie oare să tra ministrul pentru problemele ba poporului R .A.U . succes în dez
nicit tratativele între cei trei gem de aici concluzia că anu rajului de la Assuan, de func voltarea economiei tării.
prinţi in cele mal importante mite forţe în Laos şi protecto-
probleme ale reglementării paş- tii lor din străinătate vor să
nlce a problemei Laosuiui. Ni anuleze hotărîrile luate de co Puterea energetică a Uniunii Sovietice Podul Peihai, lat de 34 de metri, care leagă partea dc est partea de vest a capi
meni şl nimic nu poate Justifica mun acord la Conferinţa de la creşte an de an talei Republicii Populare Chin eze.
comportarea liderilor acestui Geneva în problema Laosuiui ?
grup. Avem de a face cu oameni ------------- —— --------- :---- c= - . . r¦ — - ~r~~ă—--------
Reprezentantul Uniunii Sovie
care dispun de mari forţe ar tice a subliniat lupta curajoasă M O S C O V A 6 (Agerpres). — Noii giganţi electroenergetici
mate In Laos şi care pot, dacă dusă de prinţul Suvanna Fum-
nu vor fi opriţi la timp, să Ine ma şi de prinţul Sufanuvong Puterea energetică a U n iu cum sînt cei de la Zm ievka şi 99 Pace în întreaga Iun?
aceasta este tot ce se poce dori ?6
ce din nou în sînge această ţară, pentru reglementarea paşnică a nii Sovietice creşte an de an. Starobeşevo, din Uralul de sud
care a suferit atît de mult. Ar problemei Laosuiui. Uniunea So In anul 1061 constructorii so şi altele, au furnizat încă în ¦¦O a n c h e t ă cu r e z u l t a t e s e m n ific a te ;
fi o crimă dacă Conferinţa de vietică, a spus el, va sprijini în vietici dc hidro şi termocentrale unul 1961 economiei naţionale
la Geneva ar trece cu vederea mod hotărit, ca şl înainte, efor au obţinut succese deosebite.
turile lor nobile. Puterea proiectată a hidrocen a Uniunii Sovietice peste un
periculosul joc cu focul, care se miliard kWh. de energie electri
pune acum la cale.
Delegaţia sovietică', a spus La şedinţă au luat, de aseme tralei Krem enciug şi a hidro că ieftină. Num ai în ultima NEW YORK 6 (Agerpres). — pentru dv., familia dv. şi in- cea esţiugura noastră sai
Puşkin, a atras deja atentia centralei „Congresul al XXII- lună a anului 1961, la termo Sub titlul „Tendinţa spre o
participanţilor la Conferinţă nea. cuvîntul reprezentanţii In lea al P .C .U .S .“ de pe Volga, centralele de la Zmievka şi L u adevărată pace generală îm treaga societate ?“. vare“.
asupra caracterului cu totul ne cea mai mare din lume, a fost gansk au fost puse în funcţiune pinge pe plan secundar toate
justificat al răspunsului prinţu diei, Angliei, Cambodgiei şi atinsă cu mult timp înainte de celelalte doleanţe“ , ziarul „Ca Cu toţii au răspuns la fel : Mitinja fost organizat de
lui Boun Oum la chemarea din S. U. A. Reprezentantul S.U.A. termenele prevăzute. Puterea două blocuri energetice cu un pital Times“ din oraşul Madi-
s-a dedat la atacuri groso mare efect economic. Fiecare son, statul Wisconsin, in nu pacea. „Asociaţ femeilor pentru
2 decembrie 1961; a celor doi lane la adresa reprezentanţi totală a agregatelor instalate la din ele poate produce în 24 de
preşedinţi; lor forţelor patriotice ale Laosu aceste două hidrocentrale, depă ore aproape 5 milioane kWh. mărul său din 1 ianuarie 1962 Joe Pelliterry, zidar, a de- pace“ , t din numeroasele
iui, acuzîndu-i că ei înşişi nu pot şeşte trei milioane kW . A u fost de energie electrică. De aseme a publicat 24 de fotografii ale
Din păcate', a subliniat repre puse în funcţiune principalele nea, recent au fost puse în func americanilor de rînd, cetăţeni clarat : „Sper că anul nou va organiza de acest fel, care
cădea de acord asupra regle ai acestui oraş: muncitori,
zentantul sovietic, s-au justifi gospodine casnice, studenţi. aduce o pacetrainică. In ce l-au fiii pe tot cuprinsul
mentării problemelor interne ale
Tuturor le-a fost pusă urmă mă priveşte nu pretind m u lt: Statelor ite.
toarea întrebare : „Ce aţi dori
mai mult ca orice în noul an pace in întreaga lume — Particijţii la miting au
cat cele mai grave temeri. Laosuiui. Reprezentantul S.U.A. turbine ale hidrocentralelor dc ţiune prim a turbin ă dc 150.000 aceasta este tot ce se poate scandat hei şi Împreună cu
Esenţa poziţiei grupului de la a afirmat că guvernul S. U. A. la B ra tsk şi Votkinsk. k\V. a termocentralei dc la N a - dori“ . un grup tineri au cîntat
Savannaket, a spus reprezentan vrea să reglementeze in mod A crescut considerabil şi pu zarovo şi un a g re g a t de aceeaşi Eduard Durkin, pompier, a cinteee miare Şi antirăz-
tul sovietic, constă In a nu ad paşnic problema Laosuiui; terea centralelor termoelectrice. putere al centralei electrice de
tip descoperit de la A li-B ai- spus : „Cred că principalul lu- boinice.
•M ttu ii ; ramlî, prima de acest fel din
cru care s-ar putea dori, este Cunosci artistă de cine-
ca întreaga lume să se liniş- matograf tta Moreno din
U.R.S.S. tească şi să se Instaureze pa- Holywood răspuns la între
Refuzlnd s i extrădeze pe Heusinger, cea“. bărlle mânuitor corespon-
Gospodlna N. Malony a spus denţl In etate de reprezen-
U i . to n ică rezoluţia Adunării Generale din 1948 B ra z ilia nu v a ren u n fa urmatoarele : „După părerea tantă a ptcipantelor la mi-
mea, oamenii nu au o dorinţă ting. Ca rluns la cererea de
NEWi YORK 6 (Agerpres). — pentru atrocităţile săvîrşite, oameni, inclusiv a multor ame la p o litic a sa externă J u s t ă mai mare decît menţinerea a explica urmăreşte „Aso-
TASS transmite : semnată de U.R.S.S., S.U.a ! şi ricani, care au căzut în lupta îm păeii“ . ciaţia feiror pentru pace",
Marea Britanie la 30 octombrie potriva tiraniei hitleriste. RIO DE JANEIRO 6 (Ager schimba linia politică externă. ea a spus Nimic altceva de-
La 5 Ianuarie, V. A. Zorin, 1943 prevede că „acei ofiţeri şi pres). — Ea nu se va abate de lă princi Alţii au răspuns următoare- cit pace“ , ate aceste femei,
loeţiitor al ministrului Aface soldaţi germani şi membri ai în scrisoarea remisă de repre piile fundamentale pe care se le : „Aş dori să fie pace“ , „Aş a adăugat i, „doresc mai
rilor Externe al U.R.S.S. şi re Partidului nazist care sînt răs zentantul permanent al U.R.S.S. Luînd cuvîntul la 5 ianuarie întemeiază politica ei externă. dori ca toate popoarele să-şi mult decît ce să facă ceva“
prezentant permanent al U.R.S.S. punzători pentru crimele, atro la O.N.U. secretarului general la o conferinţă de presă, San Apărăm principiile neamestecu dea seama că fiecare om tre- pentru a aura pacea. Ele
pe lingă O.N.U., a adresat se cităţile şi execuţiile mai sus provizoriu al O.N.U. a spus P. D. tiago Dantas, ministrul Aface lui în treburile interne şi au buie să lupte pentru pace“ . cer cunoscuţr şi vecinilor lor
cretarului general provizoriu al amintite sau au participat de Morozov, se atrage îndeosebi rilor Externe al Braziliei, a todeterminării popoarelor. „să întrepriă ceva ce ar
O.N.U., U, Thant o scrisoare îm atenţia asupra faptului că refu- reafirmat că această ţară nu-şi In aceeaşi zi, în piaţa cen-
trală a oraşului San Francisco
preună cti copia notei guvernu bună voie la acestea, vor fi tri zînd să-l extrădeze pe crimina v a modifica poziţia faţă de S a n t ia g o D a n t a s a acordat o (statul California), s-au adu- putea contrli la pace“ — să
lui sovietic ou privire la extră
darea criminalului de război mişi în ţările in care au fost lul de război Heusinger, guver Cuba. Brazilia, a spus el, nu mare atenţie dezvoltării comer nat aproape 1.000 de femei scrie scrisormembrilor Con
Heusinger, remisă guvernului săvîrşite acţiunile lor murdare, nul S. U. A. încalcă rezoluţia are nici un motiv pentru a ţului exterior al Braziliei. cu copii pentru a participa la greşului, săjmneze petiţii,
Statelor Unite ale Amerlcii la Adunării Generale din 13 februa- un miting. Ziarul „Chronicle“ etc. Ele cau chiar un „can-
12 decembrie 1961. pentru ca să poată fi judecaţi şi Opinia publică din Cuba care apare la San Francisco didat al pii“ în Senatul
pedepsiţi“ . Mai tîrziu, după cre rie 1946. Reprezentanţa U.R.S.S. condamnă uneltirile S. U. Â, scria în legătură cu aceasta: S.U.A. din j-tea Californiei,
Tot Ia 5 ianuarie a avtot loc Ia de pe lingă O.N.U. îşi exprimă „în piaţă a răsărit o pădure pentru ca efcă le reprezinte
O.N.U. o conferinţă de presă ţi- area Organizaţiei Naţiunilor ferma convingere că statele de pancarte cu lozinci: „Pa- In capitala S7A'.
nută de P. D. Morozov, locţiitor Unite, Adunarea Generală a membre ale O.N.U., credincioase
al reprezentantului permanent O.N.U. a adoptat la 13 februarie principiilor statutului care şi-au
1946 o rezoluţie cu privire Ia găsit, de altfel, expresia în re
extrădarea şi pedepsirea crimi
al U.R.S.S. Ia Organizaţia Na nalilor de război. zoluţia Adunării Generale din H A V A N A 6 (Agerpres). — Afacerilor Externe ai ţărilor membre
ţiunilor Unite, care a citat date Această rezoluţie a fost adop 13 februarie 1946, împreună cu Opinia publică din Guba condamnă ale O.S.A. constituie o violare fla g ra n „R e c h in u l şl s a r f e e le 66
amănunţite bazate pe documen tată în unanimitate şi pentru opinia publică mondială vor cu vehemenţă uneltirile S .U .A în vede tă a dreptului internaţional, o insultă
te cu privire Ia crimele săvîrsi ea a votat şi delegaţia S.U.A. sprijini cererile legitime ale gu rea organizării unei agresiuni armate la adresa suveranităţii şi independenţei NEW YORK 6 (Agerpres). — politice şi etiomice din istoria
te de Heusinger, fost şef al Di Cu toate acestea, cînd g'uvernul vernului sovietic cu privire la împotriva poporului cuban. Gubei, precum şi o violare a dreptului „Rechinul şi sardelele“ , car Americii Late — construcţia
recţiei operative a statului ma sovietic s-a adresat guvernului predarea lui Adolf Heusinger inalienabil al poporului cuban de a-şi tea lui Juan Jose Arevalo, fos canalului Psama. „Rechinul
jor general al forţelor terestre S.U.A. cerîndu-i să ia măsuri autorităţilor sovietice, pentru a Intr-o rezoluţie adoptată în cadrul alege sistemul economic şi social pe
unei adunări a juriştilor cubani se ara
ale Germaniei hitleriste, în fini. pentru arestarea criminalului fj trimis în judecată. tă că apropiata conferinţă a miniştrilor care îl consideră just. tul preşedinte al Guatemalel, şi sardelele“ arată că sărăcia,
pul celui de-al doilea război de război Heusinger şi pentrh Gondam nînd violarea spaţiului ae alungat, ca urmare a intrigilor analfabetism: corupţia şi
mondial şl în special pe terito a-1 preda autorităţilor sovietice rian şi apelor teritoriale ale Gubei de şi intervenţiei armate pusă la nedreptatea ire mal domnesc
riul Uniunii Sovietice. guvernul S.U.A. a ’refuzat să în către avioanele şi navele S.U.A., zia cale de United Fruit, carte din încă In Ameia Latină se da-
deplinească această cerere. rul „Noticias de Hoy" subliniază că care s-au vîndut mai multe mi toresc în bun; parte dependen
Amintind că criminalul de Aecsie acţiuni ale guvernului scopul acestor acţiuni este spionajul, lioane de exemplare în ţările ţei acestui co;inent de vecinul
război Heusinger, care deţine în S . U. A. sînt în contradicţie cu preludiu al unei agresiuni împotriva Americii Latine, a apărut la său de la nor
prezent un post înalt în NATO, obligaţiile internaţionale pe care Gubei. Gondamnînd calomniile cuprin New York în traducere engleză,
se află pe teritoriul S.U.A., P. Şi le-a asumat, sînt în contra se într-un pretins document al Departa P E S C U R T (|l PE SCURT
D. Morozov a declarat: Trebuie dicţie cu noţiunile elementare mentului de Stat al S.U .A. în care se în editura Lyle Stuart.
despre echitate, profanează me Statele Unite sînt rechinul D E L III. — in dinţa din 5 ian u aie
să amintim că declaraţia cu pri moria luminoasă a milioane de declară că Guba ar „interveni“ în tre
vire la răspunderea hltleristilor burile interne ale altor ţări, ziarul sub care înghite sardelele — ţările
= = = = = = = ------ liniază că S.U .A . sînt cele care intér- latino-americane. Arevalo scoa
=
vin în treburile interne ale altor ţări te în relief dedesubturile a nu a congresului Raidului Congresul \a*
Zborul avionului „Li-2“ sub astfel de pretexte. meroase afaceri tenebroase din ţional Indian au ist adoptate rezuhmi
ţările latino-americane aservite referitoare la si;aţia internaţională
deasupra Antarcticii - Ziarul „E l M undo“ condamnă, de S.U.A. Astfel, în carte se arată contemporană, la loa şi la mani.p.slni
asemenea, înfr-un editorial „documen cum societatea „Standard Oii“ electoral al partidlui.
M IR N îl 6 (Agerpres). — bustibil. După aceea „LI-2“ tul“ Departamentului de Stat, sublini s-a „aranjat“ pentru a scoate
TASS transmite : va zbura pe deasupra Pămîn- ind că singurul pericol de agresiune din Venezuela un superprofit de M O NTE GARL( — La 6 ianua->
tului lui Enderby, unde cer provine din partea S.U.A. Istoria ţări 331.000.000 dolari In detrimen s-a deschis la Mlite Carto cel de al
La 5 ianuarie şi-a luat zbo cetătorii polari sovietici vor lor Am ericii Latine şi a Gubei conţine tul tezaurului de stat al aces doilea festival intrnaţional al televi
rul de pe o pistă de gheaţă întilni nava sovietică „ Obi numeroase dovezi grăitoare ale acestui tei ţă r i; In ce mod S.U.A. au ziunii. Printre altefilme care au n
de la Observatorul Mirnii care a plecat recent de la pericol, scrie ziarul. silit Chile să-şi vîndă cuprul la prezentate în pritnazi a festivalului se
avionul de transport „LI-2“, Novolazarevskaia. preţuri derizorii; sînt date afla şi film ul romîesc documentar le
pilotat de Nikolai Stepanov. In aceeaşi ordine de idei ziarul „Re amănunte asupra unuia din televiziune „P e litopl m i-a răm as w -
Cercetătorii polari sovie volución“ arată că nu există ţară din cele mal mari scandaluri m i" în regia lui taleriu Laznrov, >-u
Itinerariul acestui zbor tre tici intenţionează ca in cursul America Latină care să nu fi avut de
ce de-a lungul litoralului An actualei veri polare să efec suferit de pe urma imperialismului M arcel Anghelescu, artist emerit ai
tarcticii de est, spre staţiu tueze pe Pămîntul lui En
nea sovietică Novolazarev- derby un vast program de S.U.A. R.P.R., în rolul prkcipal.
skaia, situată pe Pămîntul cercetări geologice şi geogra
Reginei Maud, la peste 3.000 fice. 'Aceste lucrări vor fi 8 m\ de activitate a Comitetului ie stat F L O R E N Ţ A . — Gurgio La Pira. pr -
de kilometri de Mirnii. La m ărul Florenţei, a idresat prin inter
pentru problemele m iliţ ii Germaniei mediul consulilor acjeditaţi la R u m .-a
un m esaj către ţoale guvernele doi
bordul navei se află un grup efectuate de grupul de cer luine chemîndu-le st acţioneze peiw n
de cercetători polari sovie cetători polari aflat la bor pace şi- dezarmare.
L A PAZ. — Agciţia Prensa Latina
B E R L IN . 6 (A g e rp re s). — T A S S Eeter, că m ăsurile guvernului R. D. anunţă expulzarea dn Bolivia a contra
Germ ane pentru asigurarea frontierelor revoluţionarului cuban, .lestis M arinas,
tran sm ite:
tici in frunte cu 'Alexandr dul navei „Obi“, in frunte cu
Comitetul de stat pentru problemele corespund şi intereselor populaţiei vest- care se găseşte în momentul de faţă in
Afanasiev, şeful Direcţiei experimentatul geolog Lev unităţii Germaniei îşi aniversează ia germane. slujba Agenţiei Genlrale de Investigaţii
generale a Căii Maritime de Klimov. 7 ianuarie opt ani de activitate. Creat A Deter a arătat că în anul 1952 a S.fJ.A., M arinas, conducător ăl or
nord, sosit recent in 'Antarc Pe Pămîntul lut Enderby Un aspect din cartierul m uncîforeS3 din Palerm o, care potrivit hotârîrii Consiliului de M iniş activitatea comitetului se va desfăşura ganizaţiei contrarevoluţionare care se
tica cu avionul „IL-18“. va fi organizată o staţiune ogliirdeste viaţa de mizerie a poporului muncitor italian. tri al R.D.G., acest comitet are drept sub semnul necesităţii încheierii Trata autointitulează „Frontul revoluţionar
antarctică sezonieră, de unde scop să contribuie la încheierea Trata democratic" a desfăşurat în Bolivia ac
In drum spre oaza Schtr- se vor efectua cu ajutorul tului de pace germ an în vederea faci tului de pace germ an şi rezolvării pro tivităţi antistatale de spionaj şi diver
macher, unde se află staţiu avioanelor de expediţie, cer litării reunificării democratice, paşnice blemei Berlinuiui occidental. Ocupîn- siune, organizînd grupuri fasciste tu
nea Novolazarevskaia, parti cetări complexe de recunoaş a Germaniei. du-se de recentele propuneri făcute Bo- şcolile bolivienc de misionari.
cipanţii la zbor vor face o tere ale acestei regiuni puţin nn-ului de R. D . Germ ană, cu privire
escală la baza antarctică In legătură «u această aniversare, Ia o înţelegere reciprocă, A. Deter a VIENA. — După cum anunţă agen
australiană Mawson, p&ntm studiate ă continentului '’An Adolf Deter, secretar al comitetului, a subliniat importanţa pe care o prezintă ţia austriacă A.P.A., numărul şome
o scurtă odihnă şi pentru ali tarctic, făcut o declaraţie în care a subliniat rilor a crescut în Austria într-o singură
mentarea avionului cu corn- caracterul actual al sarcinilor care stau acţiunile populaţiei din R. F. Germ ană lună, de fa sfîrşitul lunii noiembrie
in faţa comitetului. Recentele eveni pînă Ia sfîrşitul lunii decembrie 1961,
mente au confirmat, ă rem arcat A. pentru tratative şi încheierea tratatu cu 65,3 la sută.
lui de pace.
Redacţia şi administraţia ziaru lu i: str. 6 M artie nr. 9. T elefon : 188; 189; 75. Taxa plătită în num erar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiem brie 1949. - T ip a ru l: Întreprinderea P oligrafică „1 Mai** - Deva.