Page 23 - 1962-01

pa?. 2
vom spori con
pomicolă/ video Şi egwmicola
Tovarăşa Elena Homorodean, tru valorificarea superioară a am cules în medie cîte 180 kg.
brigadieră la G.A.C. din Geoa- fiecărui hectar de teren slab mere.
g'iu a fost delegată la Consfă­
tuirea pe ţară a ţăranilor co­
lectivişti.
Solicitată ::ă ne împărtăşeas­
că din învăţămintele trase din
lucrările Consfătuirii, tovarăşa
Homorodean ne-a declarat:
Consfătuirea ţăranilor colec­
tivişti fruntaşi a constituit pen­
tru noi toţi, un minunat prilej
de a trage noi învăţăminte. Co­
lectiviştii de pe intreg cuprinsul
ţării, alături de oamenii de şti­
inţă din agricultură, ne-arn în-
tîlnit in Bucureşti, din iniţiati­
va Biroului Politic al C.C. al
P.M.R., pentru a chibzui asupra şi rezultatele bune pe care le-a restul suprafeţei cu pruni din
măsurilor ce trebuie adoptate în obţinut gospodăria în anul tre­ soiurile Agen şi Anaehpet, care
vederea îndeplinirii cu succes a
sarcinilor ce revin agriculturii,
sarcini care au fost trasate de
Congresul al IlI-lea al partidu­
lui şi de Plenara C. C.
al P. M. R. din iunie—iu­
lie 1961. Desfăşurarea lucră­
rilor Consfătuirii a prilejuit un
rodnic schimb de experienţă
pentru dezvoltarea multilaterală
a agriculturii noastre socialis­
te. Am ascultat cu multă atenţie
cuvintul tuturor vorbitorilor.
Fiecare au arătat cum s-au dez­
voltat gospodăriile lor colecti­
ve, despre realizările obţinute în
toate sectoarele de activitate,
despre ce şi-au propus să facă
in viitor pentru ca gospodăriile
să devină tot mai înfloritoare.
De la tribuna consfătuirii, to­
varăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej a subliniat, printre altele,
posibilităţile mari 'de care dis­
pun gospodăriile agricole colec­
tive, posibilităţi care pină acum
n-au fost folosite din plin pen­
Efectivul de animale se va d u bla temeinică a normelor ştiinţifice de
Zilele trecute a avut loc la
Mesentea adunarea generală a
colectiviştilor, în care s-a discu­ 900 litri pe cap de vacă fu­
tat planul de producţie pe 1962.
Vorbitorii au arătat că mai bine
de 30 Ia sută din veniturile ob­
ţinute de colectivişti în 1961 pro­
vin din zootehnie.
Gospodăria noastră colectivă
dispune în prezent de 32 taurine
din care 20 vaci şi 10 viţele, iar
efectivul fermei de porci a ajuns
la 15 capete—spunea unul dintre
colectivişti. Aceasta înseamnă că
încărcătura de animale la 100 de
hectare este de 30 taurine din
care 18 vaci. După cîte cunoaş­
tem, avem toate condiţiile ca în
anul viitor să dublăm încărcă­
tura de bovine la suta de hecta­
re, ţinînd cont de faptul că vom
profila sectorul zootehnic al
gospodăriei colective pe speciile
taurine şi porcine.
Cu toate că membrii gospo­
dăriei colective din Mesentea au
înfiinţat sectorul zootehnic dc
puţin timp, ei s-au străduit să-l
consolideze şi să-l dezvolte încă
din primul an. Aceasta reiese
şi din faptul că Ia ferma de
vaci au cerut să lucreze oameni
pricepuţi, buni crescători de ani­ s-a liotărît ca în 1962 încărcă-
Manca dirlgînteiul —
sarcină de mare răspundere
Pentru ca elevii să devină ce­
tăţeni cu temeinice cunoştinţe,
capabili să le pună în slujba
construirii socialismului, trebuie
să li se formeze o concepţie
ştiinţifică despre lume, o con­
ştiinţă socialistă. Această sar­
cină importantă ce revine cadre­
lor didactice se realizează în
procesul muncii instructiv-edu-
cative şi prin aplicai ea în prac­
tică a celor învăţate.
In sistemul muncii instructiv-
educative desfăşurate de şcoală,
un loc important îl ocupă acti­
vitatea dirigintelui. El trebuie
să dea dovadă de iniţiativă
creatoare în alegerea metodelor
şi procedeelor necesare în acti­
vitatea educativă. Dirigintele
constituie o verigă de legătură
intre eforturile educative ale
tuturor profesorilor clasei sale.
El stabileşte împreună cu cei­
lalţi profesori anumite cerinţe
faţă de elevi, se străduieşte să
asigure o justă concordanţă in­
tre educaţia şcolară şi cea din
familie, colaborează cu organi­
zaţiile U.T.M. şl pionieri, plani­
fică şi organizează munca edu­
cativă în clasă. Munca dirigin­
telui şi roadele ei, sarcinile im­
portante ce stau în faţa dirigin-
ţilor în actuala perioadă, per­
spectivele acestei munci în anul
şcolar în curs şi în cei ce ur­
mează, iată cîteva dintre pro­
blemele ridicate la consfătuirea
diriginţilor din raionul 'Alba, ce
a avut Ioc de curind, ca urmare
a măsurilor luate de Comitetul
regional de partid pentru îmbu­
* t*»s&rWMrfia*irv.i
producţia
productiv. Pentru viitor, consiliul de con­
ducere al G.A.C. din Geoagiu,
Stînd de vorbă cu membrii în vederea extinderii pomicultu­
consiliului de conducere din rii, viticulturii şi legumiculturii,
a identificat noi suprafeţe. Apoi,
gospodăria noastră, am ajuns la din timp, ne-am îngrijit de
concluzia că şi noi dispunem de procurarea materialului săditor.
mari rezerve. Avind în vedere Staţiunea experimentală horti­
faptul că de pe unele suprafeţe colă din Geoagiu ne-a asigurat
de teren obţinem venituri nesa­ material din soiurile cele mai
tisfăcătoare, consiliul de con­ productive. Cu pomi fructiferi
ducere sub îndrumarea organi­ din soiuri de mere c a : Io-
zaţiei de partid, a hotărit ca în nathan, Red delicios, Golden
cepind din acest an să extindem delicios şi Parrnen vor fi
mai mult cultura legumelor şi plantate anul acesta 14 din
plantaţiile de pomi şi viţă de
vie.
La baza acestei hotărîri stau cele 20 ha.planificate, iar
cut. De pildă, s-au recoltat
sînt deosebit de productivi pen.
învăţăminte preţioase tru terenurile noastre.
de la Consfătuirea pe ţa ră
Din pepiniera proprie a gos­
a ţăranilor colectivişti podăriei colective care va pro­
duce 40.000 de viţe, se vor plan­
ta în acest an 9 ha. de vie, ur-
mînd ca restul materialului să-
ctitor să fie livrat altor G.A.C.
Pentru producerea strugurilor i
26.000 kg. legume la ha. şi 30.000 de masă am destinat 50 la sută
kg. roşii timpurii la ha. Valori- din suprafaţa plantată cu viţă. }
ficînd aceste produse, de pe fie­
care hectar cultivat cu aceste In scopul producerii unor can­ Unde există preocupare...
plante s-au realizat ciştiguri de
peste 42.000 lei. tităţi din ce în ce mai mari de
Tovarăşa Homorodean ne-a legume timpurii, vom extinde în
vorbit apoi despre atenţia ce se acest an suprafaţa grădinii cu
acordă dezvoltării pomiculturii încă 8 hectare pe teren cu posi­
în cadrul G.A.C. bilităţi de irigare.
In prezent, a spus ea, gospo­ Desigur nu ne vom opri aici lectivişti. Lectorul cercului este tov.
dăria noastră a ajuns să aibă o — ne-a relatat la urmă tovară­ irig. V irgil Gazan, şeful secţiei a g ri­
suprafaţă de 61 ha. cu livezi pe
rod şi 15 ha. cu livezi neintrate şa Elena Homorodean. In viito cole a Sfatului popular al oraşului
pe rod. Executînd la timp stro­
pirile şi tăierile, aplicînd îngră­ rii trei ani, ne-am propus ca su­ Deva. Venind des în mijlocul colec­
şăminte în livadă, patru ani
consecutiv, de pe fiecare pom prafaţa viticolă a gospodăriei să tiviştilor de la Sim eria Veche, cu-
ajungă Ia 50 ha., iar cea pomi­ noscînd în amănunţime planul dc pro­
colă la 100 ha. Pentru realizarea ducţie al G.A.G. şi oricntîndu-.şi ex­
acestor sarcini avem create toa­ punerile în funcţie dc acesta, tov.
te condiţiile.
.1..... ... ........... >»••••0» --- ....-.-.-...........-.-
male. Ei au reuşit să sporească tura la suta de hectare să ajun­
producţia de lapte de la gă Ia 58 taurine din care 21 vaci
şi 31 viţele, iar a porcinelor la
rajată, cît a fost în 1960, la a- 42 capete.
A dunctrea generală Ţinînd cont de indicaţiile
a colectiviştilor Consfătuirii pe ţară a ţăranilor
colectivişti, precum şi de reco­
din Mesentea pentru mandările comisiei respective
discutarea planului privind creşterea animalelor, co­
lectiviştii din Mesentea vor re­
de producţie ţine din prăsilă proprie tinere­
tul provenit de ia cele mai pro­
ductive animale. Tot odată vor
proape 2.000 litri pe cap de vacă folosi creditele acordate de stat
furajată (la 31 decembrie 1961). pe termen lung şi fără dobîndă.
pentru procurarea a încă 20 vi­
Există la Mesentea colectivişti ţele şi 5 vaci de lapte.
harnici şi pricepuţi. Victor Şu- îngrijitorii care lucrează la
teu, Victor Buruiană, Vasile Te- ferma de vaci s-au angajat ca
berean, Ioan şi Elena Lupşan, în anul viitor să obţină o pro­
Damian lonaş ori Partenie Mi- ducţie de peste 2.000 litri lapte
ron, au participat cu regulari­ pe cap de vacă furajată, pro­
tate la muncă, depunînd mult ducţie care va depăşi cu 200 litri
interes în toate acţiunile între­ pe cea planificată în anul trecut.
prinse de conducerea gospodă­
riei colective. Ei şi mulţi alţii, Din dezbaterea cifrelor cu­
convinşi de rentabilitatea secto­ prinse în planul de producţie
rului zootehnic, au discutat cu
simţ de răspundere în cadrul a- al G. A. C. din Mesentea, a reie­
dunării generale care a avut loc, şit că toţi colectiviştii sînt ho-
despre dezvoltarea acesteia. Aici tărîţi ca în 1962 să dezvolte pe
mai departe sectorul zootehnic,
izvor de mari venituri băneşti.
A. DAVID
nătăţirea muncii de educaţie face cunoscut elevilor trecutul
comunistă în şcoală. glorios de luptă al poporului
nostru, eroica luptă plină de
Roadele unei munci jertfe a clasei muncitoare, con­
dusă de partidul comunist, pre­
perseverente cum şi prezentul luminos pe
care poporul nostru îl constru­
rAtit referatul prezentat de ieşte sub conducerea Partidului
tovarăşul Victor Păştianu, şeful Muncitoresc Romin. Prin evo­
secţiei de învăţămint şi cultură carea la orele de dirigenţie a
a Sfatului popular raional Alba, personalităţilor istorice ce şi-au
cit şi discuţiile purtate de to­ jertfit viaţa pentru fericirea
varăşi ca Viorica Rancea, Elisa- poporului, prin organizarea cu
beta Avram, Dumitru Murgu, elevii a unor şezători tematice
Ioan Dărâmuş, Maria Stoica, ce oglindesc luptele clasei mun­
Ioan Limbeanu, Iancu Maria, citoare împotriva claselor ex­
ploatatoare, prin organizarea
Pe marginea consfătuirii de vizite în întreprinderi şi in­
diriginţilor din raionul stituţii, oraşe industriale, gos­
podării agricole colective frun­
Alba taşe* etc., diriginţi ca Ana Le-
păduş, Vianu Moldovan (de ia
Hodici Gavrilă şi mulţi alţii, Şcoala medie „Horia, Cloşca şi
au scos în evidenţă că una din Crişan“ din Alba Iulia), Ioan
sarcinile cele mai importante Popa şi Sasu Gheorghe (de la
ce revin diriginţilor şcolii noa­ Şcoala de 8 ani din Sîntimbru),
stre este educarea patriotică şi Zoe Bavbu şi Ileana Munteanu
internaţionalistă a elevilor, for­ (de la Şcoala medie din Teiuş),
marea trăsăturilor morale ce ca­ precum şi alţi diriginţi de la
racterizează omul de tip nou şcolile de 8 ani din Ţelna, Vin-
al societăţii socialiste. ţul de Jos, Oarda, Ciugud etc.,
au reuşit să cultive la elevi mîn-
In şcolile din raionul Alba, la dria faţă de trecutul glorios de
clasele V—X I munca educativă luptă al clasei muncitoare, dra­
pe clase este încredinţată unui gostea faţă de realizările po­
număr de 200 profesori diriginţi. porului muncitor condus de
Aceştia, cu sprijinul organiza­ partid, faţă de patria noastră
ţiilor de partid din şcoli, sate socialistă.
şi comune, în strînsă colabora­
re cu organizaţiile U.T.M. şi de Realizări însemnate au obţi­
pionieri, au obţinut o serie de nut diriginţii din raionul Alba
rezultate pozitive în muncă. şi pe linia cultivării la elevi a
Astfel, diriginţii şi-au îndreptat dragostei faţă de marele popor
atenţia în primul rînd spre a
sovietic şi popoarele prietene ale
ţărilor socialiste, educării lor în
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2189
52iaciMo«:<wc5i:rA;seaLj
Hochei pe gheaţă
In cadrul turneului de cali­
ficare pentru campionatul re­
publican s-au întîlnit la Sebeş
echipele Şurianul din localitate
şi Minerul Lupeni. Intre 6 şi 7
ianuarie s-au disputat primele
două întîlniri din cadrul turu­
lui. In prima intilnire, victoria
a revenit echipei Şurianul cu
scorul de 9-0 (1-0; 5-0; 3-0),
prin punctele înscrise de Răşi­
narii (4), Petrescu (2) şi Romi
Munteanu (3).
Oaspeţii, inferiori mai ales la
capitolul condiţie fizică, s-au
dedat la brutalităţi, fapt ce a
făcut ca jucătorii Mogoş şi Pop
de la Minerul să fie eliminaţi
cite 10 minute de pe teren.
In cea de-a doua întilnire,
victoria a revenit tot echipei
Şurianul cu scorul dc 6-0 (2-0;
1-0 şi 3-0) prin punctele în­
scrise de Kresser (1), Muntea-
nu (3) şi Răşinarii (2).
ţBiblioteca orăşenească ^
Remarcăm buna comportare a
j- din Petroşani.
lui Kresser, Munteanu, Petres­
loua «c u i agr0Zflit®iiiiLi5 [ In fotografie, bibliote- ¦)
cu, Răşinarii şi portarul Crişan.
cara Maria Bîc, recoman- ^
DORIN LÂDARU
două stiliri d® munci ( dină cărţi cititorilor. } corespondent
J i—I uJ L—J u—i '--J --LSEEZ-
vacantă
mc, m ulaje ele.). Lecţiile predate piuă Zile de
în prezent („ U n măreţ program de noştri luxul in care trăia fa­
dezvoltare a agriculturii“, „Organiza­ milia regală, lux provenit de
rea şi normarea muncii în G.A.G." pe spinarea oamenilor mun­
In cadrul gospodăriei agricole co­ şi „Cultura roşiilor, ardeilor şi vi- cii exploataţi fără cruţare.
lective din Simeria Veche funcţionea­ netelor“ ), au fost alcătuite dc un co­
ză un cerc agrozootehnic la care par­ ...Sîntem în ziua ele 31 de­
ticipă cu regularitate peste 50 dc co­ lectiv pe plan local şi legale de spe­ cembrie 1961. Se simte în
rindul nostru o animaţie deo­
cificul G.A.G. „Ogorul nou“ din Sime­ sebită. Ce să fie ? Se apro­
ria Veche. pie 'Anul Nou. In Buşteni
In gara oraşului Deva, o sosiseră înaintea noastră elevi
Existenţă formală mulţime de elevi, îmbrăcaţi din Constanţa. Cu ei aveam
în haine de excursie, aşteap­ să ne petrecem revelionul.
¦Şi în gospodăria agricolă colectivă tă cu nerăbdare sosirea tre­ Cu sprijinul comitetului de
din Sintandrei a luat fiinţă un cerc nului. Deasupra capetelor se partid şi U. T. M. din oraş,
agrozootehnic. Num ai că acest cerc văd înălţîndu-se schiurile pe ne-a fost pusă la dispoziţie
nu-şi trăieşte viaţa. Unica lecţie a care le poartă aceşti tineri. o sală pentru petrecerea re­
fost expusă cu prilejul deschiderii Sînt elevi din clasa a X l-a velionului. Anul Nou ne-a
cursurilor (de altfel, şi aceea mult a Şcolii medii ,,Decebal“. Se găsit împreună cu noii noştri
întîrziată). Gărui fapt se datoreşte pregătesc să plece în excursie prieteni din Constanţa.
această stare de lucruri ? Desigur că la Buşteni.
în primul rînd nepăsării de care dau ...Excursia noastră s-a apro­
dovadă conducerea gospodăriei agri­ Excursia a fost organizată piat de sfîrşit. Am început
cole colective şi leciorul cercului (to­ cu sprijinul secţiei de invă- să facem pregătirile de ple­
V irgil Gazan a reuşit să trezească varăşul inginer Mircea Ganlemir). ţămint şi cultură a Sfatului care. Am cumpărat cadouri,
Gînd este vorba, dc pildă, de mobili­ popular regional, şi a comi­ pentru cei de acasă. Oare
în rîiidul colectiviştilor interesul pen­ zarea colectiviştilor la cursuri, lecto­ tetului de părinţi. Prin grija sîntem trişti că plecăm clin
tru lecţiile predate, pentru însuşirea rul afirm ă că aceasta este sarcina tovarăşei dirigintă Aurora Buşteni ? Nu ! Pentru; că
brigadierilor, iar conducerea gospodă­ Arimescu excursia a fost pre­ sîntem convinşi că nu peste
riei agricole colective susţine că sar­ gătită încă dinainte de a sosi mult timp, intr-o iarnă tot
practicare a agriculturii. Faptul că vacanţa. aşa de albă ca şi aceasta,
lecţiile se ţin cu regularitate şi con­ cina mobilizării aparţine în exclusivi­ vom veni din nou la Buşteni.
...După o călătorie plăcută Părintele nostru drag, Parti­
form programării (odată pe săptă- tate lectorului (? !). Această „dispută“ iată-ne ajunşi în Buşteni. dul. Muncitoresc Romin, ne-a.
m înă), că nu se întîmplă să fie amî- Sîntem cazaţi intr-o vilă aşe­ creat toate condiţiile pentru
nate din pricina neprezentării lecto­ însă, care continuă, face ca cercul zată pitoresc în mijlocul unui aceasta. De aceea, pentru
rului, că la ele frecvenţa celor în­ pilc de brazi. Nămeţii, isco­ grija sa părintească faţă de
scrişi este de peste 90 la sută, con­ ditori, ne îndeamnă la o bă­ noi, cei care constituim schim
stituie, fără îndoială, un succes. La taie cu zăpadă. bul de mîine al constructo­
obţinerea lui, un merit revine, în afa­ rilor socialismului, ii mulţu­
ra lectorului, conducerii G.A.G. din ...In dimineaţa primei zile, mim din inimă.
localitate care s-a preocupat perma­ un soare strălucitor dar „cu
nent dc mobilizarea colectiviştilor, dc dinţi“ ne-a întîmpinat bucu­ ILEANA ION ESCU
asigurarea celor mai bune condiţii ros in faţa vilei. Cel mai bun
pentru desfăşurarea învăţămîiiţului lucru pe care îl aveam de fă­ elevă in clasa X l-a 6 .
cut era să mergem la schi. Şcoala medie „Decelial" Deva
In ziua următoare am v i­
agrozootehnic, de procurarea m ateria­ agrozootehnic să aibă 'o existenţă for­ zitat Sinaia. Am făcut foto­
lului didactic necesar (planşe, diatil- mală, doar pe hîrtic., grafii, am glumit, am ris.
Dar să mergi la Sinaia şi să
¦fr nu vezi castelul „Peleş“, nu
se poate. De aceea, iată-ne
Gole două cercuri agrozootehnice, din Simeria Veche şi Sintandrei, oglin­ in interiorul castelului. 'Aici
desc două stiluri opuse de m uncă: primul, in care lectorul şi conducerea ne-au venit în minte lecţiile
gospodăriei agricole colective colaUorează, se ajută reciproc şi împreună de istorie. Am văzut cu ochii
dau atenţia cuvenită desfăşurării unei activităţi la nivelul cerinţelor, dă re­
zultate bune şi trebuie promovat. La cel de-al doilea însă, unde între condu­
cerea G. A. G. şi lector nu există o strînsă colaborare, învăţământul agro ­
zootehnic este mult răm as în urmă.
Organizaţia de partid din gospodăria agricolă colectivă din Sintandrei,
va trebui să ia de îndată măsuri eficiente pentru îndreptarea acestei stări de lu­
cruri. in ceea ce priveşte m obilizarea colectiviştilor la învăţământul agrozooteh­
nic, este bine ştiut că de aceasta trebuie sa se ocupe, sub permanenta îndrum are
şi controlul organizaţiei de bază P. M. R„ consiliul de conducere al gos­
podăriei agricole colective.
G. VASILE
spiritul concepţiei materialist- Lipsuri ce se cer specifice fiecărui elev din clasa dul Muncitoresc Romin, patria
dialectice faţă de lume, respec­ la care îşi desfăşoară activita­ noastră socialistă, să lupte pen­
tării muncii celor ce făuresc rem ed iate tea. De asemenea, unii diriginţi tru însuşirea cunoştinţelor pre­
bunurile materiale, formării (ca Elena Munteanu, Iulian date în şcoală, pentru a deveni
unor deprinderi de comportare Pe lingă rezultatele bune ob­ Harfas, Olimpia Samson etc.), adevăraţi constructori activi ai
civilizată în societate, închegă­ ţinute în munca de educaţie nu se străduiesc să folosească societăţii socialiste.
rii colectivelor de elevi. Merită comunistă a elevilor, din refe­ metode şi iniţiative noi în mun­
evidenţiată în acest sens munca ratul prezentat, cît şi din dis­ că, nu sînt destul de dinamici. ¦ir
dusă în permanenţă de dirigin­ cuţiile participanţilor la consfă­ Alţii nu urmăresc comportarea
ţii şcolilor de 8 ani nr. 1 din tuire s-au reliefat o serie de elevului în familie, dau dova­ Consfătuirea diriginţilor din
Alba Iulia, din Ighiu, Mihalţ, lipsuri ce se mai manifestă în ac­ dă de grabă nejustificată în raionul Alba a constituit un bun
Hăpria, Şard, Cricău, Şcoala tivitatea unor diriginţi. Mai exis­ rezolvarea unor probleme de or­ schimb de experienţă pentru
medie din Teiuş şi altele. tă încă diriginţi care folosesc din educativ, nu se consultă cu profesorii diriginţi din raion.
in muncă metode şablon, fără a ceilalţi profesori şi directorul Participanţii la consfătuire au
Cei ce au luat cuvintul la ţine seama de vîrsta, nivelul la şcolii, nu ţin legătura cu orga­ făcut propunerea ca pe viitor
consfătuire au reliefat impor­ învăţătură şi starea de discipli­ nizaţia U.T.M. şi de pionieri, nu să se organizeze mai des ast­
tanţa cunoaşterii elevilor fiecă­ nă a clasei respective, de co­ constituie in comportarea lor fel de schimburi de experienţă
rei clase în parte, cu particu­ lectivul de profesori al clasei, întotdeauna un exemplu bun în care să se prezinte referate
larităţile lor specifice, pentru de etapa în care se desfăşoară pentru elevi. Unii diriginţi iau pe grupe de diriginţi in mod
stabilirea unor tematici cores­ munca etc. Unii dintre aceştia uneori „apărarea“ elevilor în diferenţiat pe cicluri de invăţă-
punzătoare la orele de dirigen­ îşi copiază pur şi simplu pla­ faţa altor profesori, fără ca ele­ mînt, din mediul sătesc, indus­
ţie.’ In acest sens, s-a făcut pro­ nurile de muncă şi tematica vii respectivi să merite acest lu­ trial etc.
punerea ca, în special la clasele orelor de dirigenţie de la alţi cru. Aceasta ii încurajează pe
mari, tematica orelor de diri­ colegi şi nu prezintă nimic pro­ elevi în diferite acte de indis­ Pentru îmbunătăţirea muncii
genţie să fie stabilită cu contri­ priu. creator, in activitatea lor. ciplină, îi împinge spre o învă­ desfăşurate de diriginţi în ra­
buţia elevilor, in funcţie de ne­ Din această cauză, orele de di­ ţătură superficială, ii face să ionul Alba, consfătuirea a sta­
cesităţile lor. De asemenea, s-a rigenţie nu stârnesc interesul se orienteze greşit în privinţa bilit o serie de sarcini dintre-
accentuat că lecţiile de diri­ elevilor şi nu se obţin rezulta­ alegerii prietenilor, să înţelea­ care amintim necesitatea for­
genţie, ori ce formă ar îmbră­ tele dorite. Aceste lipsuri se gă rău solidaritatea, aşa cum mării la elevi a deprinderilor
ca, trebuie conduse de profeso­ observă mai ales la unii diri­ s-a întîmplat in clasa a IX-a şi obişnuinţei de conduită co­
rul diriginte. ginţi de la şcolile din Alba Iu­ la Şcoala medie „Horia, Cloşca munistă în muncă, în şcoală şi
lia, Zlatna, Cricău, Berghin, şi Crişan“ din Alba Iulia, în în viaţa socială, ridicarea nive­
Vorbind despre necesitatea cu­ Benic, Intregalde. Mai sînt di­ clasa X-a de la Şcoala medie lului lor de pregătire politică,
noaşterii temeinice a familiei riginţi la şcolile din Mihalţ, din Teius1, \în clasa Xl-a de la întărirea unei discipline con­
elevului, mulţi participanţi au Ţelna, Berghin etc., care fac Şcoala medie din Zlatna. Re­ ştiente între elevi, stringerea
arătat eficienţa vizitelor la do­ ore improvizate, discută mereu marcăm ca negativ faptul că legăturilor între diriginţi şi fa­
miciliu in colectiv, de către mai aceleaşi probleme. Alţii uzează secţia de învăţămint şi cultură miliile elevilor etc. De aseme­
mulţi profesori. In legătură cu de acelaşi tip de lecţie — lec­ a Sfatului popular raional Alba nea, s-a accentuat asupra ro­
raporturile ce trebuie să existe ţia referat — nu pregătesc dis­ nu a stimulat critica, ev iţind lului organizaţiei de bază
între familie şi şcoală, tovarăşa cuţiile şi le lasă să se desfă­ exemplificarea nominală a diri­ P.M.R,, organizaţiei U.T.M. şi
dirigintă Iancu Maria, de la şoare la intimplare. Aceste ore ginţilor ce au manifestat lip­ de pionieri din şcoală în edu­
Şcoala de 8 ani nr. 3 din Alba suri în muncă. carea comunistă a elevilor.
Iulia a arătat că studiază în de dirigenţie sînt slabe, nein­
prezent rezultatele pe care le Faţă de aceste lipsuri semna­ Traducînd în munca de zi cu
dau şedinţele comune dintre structive şi au doar un vag ca­ late in munca diriginţilor, se cer zi aceste sarcini, profesorii di­
părinţi şi elevi, rezultate ce le a fi luate măsuri corespunză­ riginţi, ca de altfel toate cadre­
va comunica la sesiunea lectu­ racter educativ, chiar dacă tema toare. le didactice, îşi vor aduce o
rilor pedagogice.
pusă în discuţie este bine alea­ Partidul cere cadrelor didac­ contribuţie şi mai mare la edu­
Participanţii la consfătuire au tice, tuturor acelora care se
scos în evidenţă necesitatea să. Se mai întîmplă ca mulţi di­ ocupă şi răspund de educarea carea elevilor în spirit comu­
creării în şcoală a unui front
comun al tuturor cadrelor di­ riginţi să stea puţin in m ijlo­ comunistă a tinerei generaţii să nist, la creşterea unor cetăţeni
dactice faţă de cerinţele edu­ formeze un tineret sănătos, care
cative. cul elevilor (la Oarda, Sîntim­ să iubească cu înflăcărare Parti- de nădejde, devotaţi partidului,
bru, Tăuţi, Miceşti etc.), fapt poporului, folositori patriei noa­
ce duce la cunoaşterea super­ stre socialiste.
ficială a trăsăturilor de caracter Prof. V. CH IŞ