Page 25 - 1962-01
P. 25
DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 2189
pzmasmm*u'Mi&wiiiLtaiuMMaM !fgiawgg*yy.*r ®E?B8BraESHSSfflKn JT^iSa75^^:K^l?2E?aWK!<îS5affj.r nainasamitrannHS^^ i ica^^yxgMPtaaE^:;
Prezenţe romîneşii peste hotare
ÜLTnffiíE S T ÎR I ULTIM ELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T I R I La Moscova a demonstrat o bună şcoala
MOSCOVA 8 (Agerpres). — muzicală.
TASS transmite : La Monfe Carlo
Încheierea consfătuirii lucrăîoriior Vernisajul primei expoziţii Campanie în favoarea La 6 ianuarie a avut loc la MONTE CARLO 8 (Ager
sovietice comerciale legalfzirsl P.C. dm Clubul oamenilor de ştiinţă din pres). —
din agrieultura R.S.F.S.R. în Republica Guineea Moscova un concert al mezzo-
RIO DE JANEIRO 8 (Ager sopranei Iulia Buciuceanu, so La 7 ianuarie a avut loc la
VORONEJ 3 (Agerpres). — rirea de către colhozuri şi sov COUAKRY 8 (Agerpres). — depună în scopul eliberării de pres). — listă a Teatrului de Operă şi Monte Carlo cea dc-a doua zi
TASS transmite : hozuri a producţiei de cereale, TASS transmite : pline a tuturor popoarelor co Balet al R.P. Romîne care a a Festivalului internaţional al
carne, lapte şi a altor produse. loniale, pentru triumful păcii şi După cum relatează agenţia cintat recent în Ucraina şi la televiziunii. Printre filmele care
La 7 ianuarie a luat sfîrşit La 6 ianuarie în capitala Re pentru progres în întreaga lume. Prensa Latina, comitetul de or Leningrad, bucurindu-sc de au fost prezentate se află şi f il
consfătuirea lucrătorilor din a- Luind cuvîntul la şedinţa de publicii Guineea, Conakry, a ganizare al mişcării pentru le. succes. mele romîneşii „Varietăţi m u
gricultura din zona centrală de încheiere a consfătuirii, Ghenna- avut loc vernisajul primei expo Luind în continuare cuvintul, galizarea Partidului Comunist zicale“ şi „Elevi în vacanţă
cernoziom din R.S.F.S.R., care a ziţii sovietice comerciale-indus- A. I. Mikoian a subliniat că din Brazilia a anunţat că 58.000 Iulia Buciuceanu a cintat producţii ale studioului de tele
durat două zile. La lucrările con di Voronov, prim-vicepreşedinte triale din Africa occidentală. Partidul Comunist al Uniunii de persoane au semnat petiţia pentru prima oară la Moscova viziune Bucureşti.
sfătuirii au luat parte 1.100 de al Biroului C.C. al P.C.U.S. pen Sovietice, poporul şi statul so cerind legalizarea acestui partid. „Doina“ de Breaiceanu şi „Ochi
reprezentanţi ai regiunilor Bel- tru R.S.F.S.R., care a recoman La ceremonia care a avut loc vietic nu au separat niciodată Conform constituţiei braziliene Referindu-se la cele două f il
gorod, Voronej, Kursk, Lipeţk, dat să se pună capăt sistemu cu acest prilej au participat lupta pentru construirea comu un partid politic, pentru a se Ibaştri“ de Caudela. Celelalte me romîneşii prezentate in ca
Orlov şi Tambov. lui de agricultură cu ierburi a A. I. Mikoian, prim-vicepreşe nismului in U.R.S.S. de lupta putea înregistra are nevoie de bucăţi executate sint dintre cele drul festivalului, corespondentul
cărui aplicare a adus un uriaş dinte al Consiliului de Miniştri pentru eliberarea popoarelor co 50.000 semnături. mai cunoscute: Largo de Haen- special din Monte Carlo al
A fost dezbătut raportul pre prejudiciu agriculturii. al U.R.S.S. şi membru al Pre loniale, de lupta tuturor oame del, lieduri de Schubert, W'olf, agenţiei France Presse subli
zentat de Dmitrl Poleanski, pre zidiului C.C. al P.C.U.S., care nilor muncii împotriva exploa Dargomijski, Ceaikovski, Rubin- niază primirea călduroasă fă
şedintele Consiliului de Miniş Participanţii la consfătuire au a sosit în Guineea într-o. vizită tării şi asupririi. ştein, arii de Ponchielli, Verdi, cută celor două filme romîneştt
tri al R.S.F.S.R., cu privire la adoptat un mesaj adresat tutu oficială, Seku Turé, preşedin Bizet, l’Massenet, Saint-Saens şi de către cei prezenţi. Vorbind
sarcinile lucrătorilor din agri ror lucrătorilor din agricultura tele şi primul ministru al Re Guvernul sovietic, a spus vor Ceaikovski. despre documentarul romînesc
cultură din regiunile acestei zo regiunilor zonei centrale de cer publicii Guineea şi alte perso bitorul în continuare, acordă un „Elevi în vacanţă“, corespon
ne in domeniul îndeplinirii ho- noziom, în care îi cheamă să Mezzosoprana Iulia Buciucea dentul relevă că acest film n
tărîrilor Congresului al X X II- lupte pentru obţinerea unei nu a cucerit publicul prin fru fost deosebit de „adevărat şl
lea al P.C.U.S., referitor la spo cantităţi maxime de produse la museţea timbrului vecii şi prin plăcut“ .
hectar. căldura interpretării. Cintăreaţa
nalităţi. sprijin permanent tuturor po
C o sm o n au tu l T ito v Luind cuvîntul, Seku Turé a poarelor care luptă pentru eli
arătat că vizita lui A. I. Miko berarea naţională, zădărniceşte
a c la m a t în In d o n e z ia ian în Republica Guineea este planurile imperialiştilor care
o dovadă a faptului că colabo împiedică această luptă a po
rarea economică şi culturală poarelor asuprite.
ţDJjQEXRTÂ 8 (Agerpres). tare în care a subliniat din dintre U.R.S.S. şi Guineea s-a Uniunea Sovietică duce cu
— rTASS, transmite întărit considerabil. consecvenţă o politică de res
nou că depinde numai de pectare a suveranităţii şi inde
'La 7, ianuarie, preşedintele Seku Turé a amintit că Uniu pendenţei tuturor statelor, de
Indoneziei, Sukarno şi cosmo Olanda dacă vor începe sau nea Sovietică a fost una din neamestec în treburile Interne.
nautul sovietic, Gherman T i primele ţări care au acordat Respectăm şi dăm o înaltă pre
tov, însoţiţi de miniştri ai nu acţiuni militare în lupta tinerei Republici Guineeze un ţuire politicii dv. externe de
guvernului Indoneziei şi şefi ajutor dezinteresat pentru dez neutralitate pozitivă, a spus
ai corpului diplomatic, au pentru eliberarea Iritatului voltarea sa economică. A. I. Mikoian. Această politică
contribuie la întărirea păcii şi
plecat din !Makassar,; in ora de vest. Noi am fost întot După ce a urat Uniunii So prieteniei între popoare, la
vietice noi succese şi prosperi apărarea libertăţii şi indepen
şul Bonthain, situat la ex deauna şi sintem şi acum tate, Seku Turé a declarat: sa denţei, la lupta hotărită împo
tremitatea cea mai sudică a lutăm frăţeşte guvernul dv. şl triva colonialismului şi impe
insulei Şulavesi. Zeci de mii gata să ducem tratative, a pe conducătorul său, dl. Hruş- rialismului.
de oameni care s-au întrunit ciov, pentru eforturile pe care
la un miting în piaţa oraşu declarat preşedintele, insă nu le-au depus şi continuă să le
lui Bontliain, au întînpinat
vom accepta amînări inutile.
Noi sintem de acord să du
cem tratative numai în caz
dacă Olanda intenţionează
să restituie Irianul de vest
Indoneziei. L
cu aplauze furtunoase pe La miting au luat cuvin- '
Gherman Titov. Prezentînd tul, de asemenea, reprezen L a 22 ia n u a rie Ia H a v a n a
pe cosmonautul sovietic celor tanţii Irianului de vest, Di-
) prezenţi, preşedintele indo- mara şi Koriheu, care au che Conferinţa rep rezen tan ţilo r p o p o a re lo r
> neziei, Sukarno, a amintit că mat poporul indoneziei să
I el a înconjurat de 17, ori sprijine poporul Irianului de lafino-am ericane în apărarea Cubei Intelectualii care iau parte la redactarea şi tipărirea zi arului guine&z „Libertatea“ , pri
e Pămintul intr.-o navă cos- vest în lupta de eliberare. mul ziar independent din R. Guineea.
i mică. In aceeaşi zi, preşedintele HAVANĂ 8 (Agerpres)'. — lor Afacerilor Externe convoca
f Preşedintele Sukanio a ros- Sukarno şi Gherman Titov
* lit la miting o amplă cuvin- s-au întors la Makassar. La Havana a fost dată publi tă de Organizaţia Statelor Ame P E S C U R T © !PIE S C U R T ® P E S C U R T @ P E S C U R T
cităţii o declaraţie a mai multor ricane cu intenţia inadmisibilă
Ai&mtsit saefi'eaaşit l a v ia ţa fruntaşi ai vieţii publice şi oa de a organiza un atentat la M O S C O V A . — DC la Observatorul nameze şi au irecut de partea patrio Corespondentul din A lger at agi»ii:
meni politici de seamă din ţă dreptul poporului cuban de a-şi sud-polar Mirnîi s-a anunţat prin ra ţilor peste 6.000 de soldaţi. ţiei France Presse relatează că în ur
preşedintei ai Sukarno rile Americii Latine în legătu alege liber forma de guvernă, dio că la 7 ianuarie, avionul biniotor ma acestor atacuri fasciste şi-au pier
ră cu- convocarea la 22 ianua mint care să exprime cît se poa „LI-2“ al expediţiei sovietice din An- Agenţia relatează că un pluton de dut viaţa peste 130 de persoane, iar
DJAKARTA 8 (Agerpres). — un necunoscut a aruncat o gre rie la Havana a conferinţei re te mai bine aspiraţiile şi idea tarctida a aterizat cu bine în apropie soldaţi cantonat în aşa-zisa „Zonă a alte 280 au fost grav rănite.
După cum transmite corespon nadă de mină spre automobilii) prezentanţilor popoarelor lati- lurile lui, noi am hotărit să con rea staţiunii sovietice Lazarev. Astfel, prosperităţii" din Vin-l.ong a trecut de
dentul clin Makassar al agenţiei preşedintelui. Grenada a făcut no-americane în apărarea Cu vocam paralel cu aceasta o con zborul dificil de aproape 3.500 km. prin partea poporului. N E W YORK. — Agenţia Associated
Antara, în seara Zilei de 7 ia explozie aproape de automobil, bei. ferinţă a reprezentanţilor po Antarctida, de la ţărmul Pravda pînă Press relatează că Ia 7 ianuarie pre
nuarie acolo a fost săvîrşit un dar preşedintele nu a avut de poarelor latino-americane. Am în Ţ ara reginei Matid s-a încheiat cu A N K A R A . — Ga urmare a tratative şedintele S.U.A., Kennedy, a conferit
atentat nereuşit la viaţa preşe suferit. Au fost rănite 31 per In declaraţia semnată de ge hotărit să convocam această succes. lor încheiate cu succes la Ankara a cu generalul Glay, împuternicitul său
dintelui Indoneziei, Sukarno, în soane dintre cele care veniseră neralul Lazaro Cardenas, fost conferinţă în Cuba peniru a rea special pentru Berlinul occidental, în
momentul cinci el şi persoanele să-l întîmpinc pe preşedinte. firma încă o dată în mod solemn N E W YORK. — Agenţia Associated fost semnat un protocol la acordul co legătură cu „situaţia din Berlin şi din
care SI însoţeau intrau pe sta Trei persoane au decedat la preşedinte al Mexicului, senato şi public dreptul ţărilor noastre Press, anunţă că un grup de 48 profe mercial şi dc plăţi încheiat la 8 octom G erm an ia“.
dionul din localitate, unde ur scurtă vreme după aceasta de la autodeterminare şi dreptul sori de la Universitatea Berkeley, Cali brie 1937 între Uniunea Sovietică şi
ma să aibă loc un miting. pe urma rănilor primite. rul chilian, Salvador Allende, de a refuza amestecul în tre fornia, au format un consiliu care va Turcia, acord care prevede sporirea vo RO M A, — Luni a luat sfîrşit greva
Comandamentul regiunii mili burile interne a fiecărei dintre lupta pentru încetarea cursei înarm ări lumului schimbului de m ărfuri dintre generală de 48 de ore a muncitorilor
tare Makassar a comunicat că In legătură cu atentatul au Francisco Juliao, conducătorul ele, întrucît aceste drepturi stau lor nucleare. Amitai Eiozioni, profesor aceste ţări. tipografi italieni. Această grevă s-a în
fost operate arestări. la baza întregii vieţi internaţio de sociologie şi purtător de cuvint al cheiat cu o mare victorie a munci
Ligii ţăranilor din Brazilia şi nale. Conferinţa mai sus-men- consiliului, a declarat că ţelul acesteia N A IR O B I — Agenţia Reuter rela torilor dir. tipografii. Ei au obţinut mă
; îîssî» : ţionată va avea loc in oraşul tează că in localitatea M iw ani din Ke rirea salariilor cu 11 la sută şi îm bu
de alţii, se spune : Havana la 22 ianuarie 1962“ . este de a „promova ideile păcii şi de nya au avut Ioc sîmbătă serioase tul nătăţirea condiţiilor de lucru.
zarm ării". burări. Poliţia a deschis focul împotriva
„In legătură cu ţinerea con mai multor sute de demonstranţi afri H AG A. — Luni dimineaţa s-a pro
SA IG O N . — După cum anunţă Agen cani, ucigînd şi rănind mai multe per
ferinţei consultative a miniştri- dus în Olanda, în apropiere de
ţia „Eliberarea“, în cursul lunii octom soane. Poliţia a efectuat arestări în
Poporul frarteez dă replica fasciştilor rîndul participanţilor la demonstraţie Utrecht, o groaznică catastrofă fero
brie 19G1 în provincia Nam Bo au de
„1951 n-a' fost anul lui de Gaitlie, Franţa. Vechii constatări că O.A.S. se mul nu va trece“. Asasinarea unui A LG E R . — Numai în săptămîna care viară. Trenul de călători Leeuwarden
ci anul lui Salan (com andantul orga bucură dc oblăduirea unor persoane activist al C.C. al P.C. Francez, tată zertat din rîndurile armatei sud-viet- a trecut bandele teroriste din cadrul
nizaţiei fasciste „armata secretă“ — suspusc i s-a adăugat concepţia răs- a patru copii, la fel ca şi atentatul „Organizaţiei armate secrete“ au co — Rotterdam s-a ciocnit cu rapidul
N. R .). Această tristă constatare impu pîndită cu insistenţă în cercurile ofi împotriva scriitorului Jean Paul Snr- Criză guvernamentală In Bolivia mis pe teritoriul A lgeriei peste 200 de
nă o a lta : dacă puterea de stat ar ciale că fascismul nu ar reprezenta, tre, dc către fasciştii din O.A.S., au atentate cu bombe şi cu arme de foc Rotterdam— Amsterdam, sărind de r ‘
fi vrut, acest an ar fi putut deveni chipurile, vreun pericol la ora actuală trezit o indignare în întreaga Franţă, împotriva populaţiei paşnice algeriene.
anul păcii în A lgeria“, constată săp- în Franţa. doritoare să se pună capăt atacurilor linie. 84 de persoane au fost ucis
tămînalul „ L ’Express“ în ultimul său fasciste.
număr. Intr-adevăr, fasciştii au între După cum scria publicaţia engleză iar alte zeci rănite.
cut orice limită. O.A.S. acţionează „Spectator“, „preşedintele dc Gatilic Manifestaţia de la 6 ianuarie n-a
făţiş pentru înlocuirea republicii a consideră că plîngcrilc celor care l-au Iest singura acţiune de acest f e l ; ne LA PAZ 8 (Agerpres). — ministrului Minelor, Chavez Or- Chombe pregăteşte
V -a cu un regim fascist. Aceasta este criticat pentru că nu pune capăt amintim că la 19 decembrie popu La 6 ianuarie în Bolivia a iz tiz, care a ţinut să protesteze în
atacurilor cu bombe ale O.A.S. sint laţia pariziană a înfruntat bastoanele, bucnit o criză guvernamentală acest fel împotriva metodelor un nou atac îm potriva
dictatoriale de conducere a tre
în urma demisiei tuturor miniş burilor ţării de către preşedin trupelor O. N„ IL
tele Victor Paz Esteussoro, ceea
trilor din guvernul bolivian. A- ce a făcut Ca atribuţiile sale să EL1SABETHV1LLE 8 (Agerpres). In ultimul timp, presa din diferite
fie mult restrînse.
eeastă demisie colectivă vine la
numai 48 de ore după acea a
concluzia care se desprinde din me o ameninţare tot atît de periculoasă bombele lacrim ogene şi gloanţele po In timp ce la Elisabethville parla ţări a semnalat că numeroşi emisari
todele şi am ploarea acţiunilor O.A.S. la adresa demnităţii statului, ca şi liţiştilor, cerînd să fie luate m ăsuri i mentul provincial katanghez îşi tă ai lui Ghombe continuă să recruteze
Radio Paris a anunţat că Salan îm bombele în sine“. Pentru încurajarea împotriva primejdiei fasciste. M oti Cine a pus ia cale complotul răgănează lucrările consacrate decla- mercenari pentru armata acestuia.
preună cu Godard, altă căpetenie fas dată de autorităţile celei dc-a V -a re varea dată de autorităţi pentru refuzul raţiei de la Kitona, semnate de Adou- Agenţia France Presse anunţă că
cistă, au sosit în B elgia pentru a fi publici franceze, O A S ., este conclu persistent de a autoriza manifestaţiile la şi Ghombe, acesta din urmă îşi
la Toulouse a fost arestat vineri sea
„mai aproape“ de Paris. dentă următoarea declaraţie făcută de antifasciste, că în rîndurile acestora împotriva Libanului regrupează forţele în scopul încălcării ra un fost ofiţer paraşutist Irancez,
armistiţiului încheiat cu comandamen Paul Romagnol, care recruta „tehni
Gît de mare este primejdia fascis Georges Pompidou, care a ocupat se face simţită „puternică reprezentare
mului reiese din faptul că O.A.S. ac multă vreme postul de director de comunistă“, confirmă dc fapt că uni BEIRUT 8 (Agerpres). — Ziarul libanez „L ’Orient“ rela tul trupelor O.N.U. cieni“ pentru bandele lui Ghombe.
ţionează la lumina zilei, punind la cabinet al lui dc Gaulie, iar acum este tatea dc acţiune a tuturor oamenilor Inl:r-un nou comunicat al Poliţi tează că Libanul studiază pro După cum s-a mai anunţat, în Corespondentul ziarului englez
cale cunoscutele atentata care se sol unul din frecventatorii obişnuiţi ai muncii se sudează în jurul comuniş ei libaneze se arată că operaţiu blema depunerii la O.N.U. a unei
dează cu victime atît în Franţa cit şi Palatului E ly s e c ", „O .A.S. este un ba tilor, cei mai dîrzi luptători împotriva nile împotriva participanţilor la plingeri împotriva a două ţări regiunea oraşului Kipushi, situat la „Sunday Telegraph" anunţă din Bru
frontiera cu Rhodesia de nord, Ghom xelles că organizaţia fascistă „M iş
în Algeria ; mai presus însă de aceas lon de săpun pe care dc Gaullc ît primejdiei fasciste. puciul antiguvernamental din 31 străine care au sprijinit recen be a creat — cu sprijinul societăţii carea acţiunii civile“, care acţionează
ta este pregătirea unui nou puci fas poale strivi cînd va voi“. Dc fapt Clasa muncitoare şi întregul popor decembrie continuă In întreaga tul puci antiguvernamental. A- în Belgia, „a trimis sute de merce
cist despre care presa occidentală re afirmaţiile Iui Pompidou nu confirmă ţară. Numărul persoanelor ares genţia United Press Interna Union Miniere, al cărui sediu central nari să lupte de partea lui Ghombe
latează amănunte aproape zilnic. Co dccit faptul că cele mai înalte auto francez au destulă putere pentru a tate este de aproape 3.000. In tional, că şi diverşi alţi obser în Katanga“. Ziarul subliniază că
respondentul din Paris al ziarului rităţi ale Republicii a V -a nu acţio d i o lovitură fascismului. P.G. Francez afară de membri şi conducători vatori, consideră că cele două se află în acest oraş — o tabără această organizaţie este în strînsă le
„Siinday Times“ scria: „Aproape ni nează eficient pentru înlăturarea pri a chemat pe oamenii muncii, demo ai Partidului profascist popular. ţări despre care este vorba sint gătură şi colaborează cu „Organizaţia
meni nu se îndoieşte că se va face mejdiei fasciste. craţii şi partizanii păcii, să se uneas social, au fost arestaţi condu Marea Britanie şi Iordania. militară. * .. Arm ată Secretă“ din Franţa.
o încercare de lovitură, indiferent dacă că pentru a ridica pe o nouă treaptă cători ai Partidului proocciden-
numai în Algeria sau şi în Franţa. Prim ejdia fascism ului în Franţă este lupta pentru încetarea războiului din tal naţional-liberal al fostului Comitetul de solidaritate afro- După cum anunţă ziarul „Sunday Gonducătorii „M işcării acţiunea ci
O . /VS. ar putea probabil, să pună cît se poate dc serioasă. Şi dacă Algeria pe calea tratativelor, peniru dictator Şamun. Poliţia a con asiatică a dat publicităţii o de vilă", scrie în încheiere „Sunday Ic-
mina pe A lger şi pe O ran îri orice cercurile oficiale o subaprcciază, re- iufrînarca fasciştilor din O.A.S. fiscat noi arme şi muniţii in di claraţie în care, condamnînd pu Times“, care apare la Johanncsburg, legraph“, declară făţiş că-i sprijină
moment. Dacă le va putea menţine petînd greşeala fatală care a dus la ferite părţi ale Libanului. Prin ciul, subliniază că el a fost pus pe rasiştii din Rhodesia, Kenya, Re
mult timp, aceasta este o altă ches picireă republicii a 3-a la sfîrşitu! Poporul Franţei dă fasciştilor re tre alte arme poliţia a confis Ia cale de agenţi ai imperialiş la frontiera dintre Rhodesia şi Katan publica Sud-A frican ă etc.
tiune şi nu parc probabil. D a r ci vor deceniului a! patrulea al veacului plica cuvenită, acţionînd cu hotărîre cat piese grele de artilerie şi un tilor englezi şi americani. Com
fără îndoială să încerce“... U n post nostru, poporul francez nu a uitat pentiu a determina zdrobirea ' pucişti- număr de mine. plotul, se arată în declaraţie, a ga se masează o armată puternică -k
dc radio clandestin al O.A.S. susţinea tinde a dus Franţa, lozinca marii lor fascişti chiar înainte ca ei să în avut drept scop distrugerea in Agenţia United Press International
cu insolenţă zilele trecute că O.A.S. burghezii din acea vreme „mai bine drăznească să-şi desăvârşească planu Autorităţile libaneze au luat dependenţei şi suveranităţii na de mercenari albi aflaţi în solda Iui anunţă că liderii a două partide po
este pregătită să treacă la’ „război Hîtler, dccît frontul popular“. Gei rile de a pune mina pe putere. Şi in ultimele zile o serie de mă ţionale a Libanului. El a avut litice progresiste rhodesiene au adre
civil“. 10.000 de poliţişti trimişi sîm bătă să chiar dacă autorităţile ezită — pro- suri, printre care instituirea u- totodată drept scop atragerea Chombe în scopul „unui atac împo sat secretarului general provizoriu al
împiedice pe parizieni să răspundă ccdînd la fel ca şi în încercările dc nui control strict asupra intră Libanului in C.E.N.T.O. Comite O.N.U., U Thanf, o telegram ă în care
Torpilarea tratativelor de Ia Evia'n lovitură de stat din ianuarie 1960 şi rii cetăţenilor străini în Liban. tul libanez pentru apărarea pă triva forţelor O.N.U. care este po îl sfătuiesc să nu accepte invitaţia
şi Lugrin dc către reprezentanţii fran apelului Partidului comunist nu au aprilie 1961 — poporul Franţei îşi Ziarul libanez „A l Kifah“ rela cii arată Ia rîndul său într-o de primului ministru Roy Wlensky, de a
cezi a constituit o încurajare pentru strînge rîndurile pentru a înfrunta tează că autorităţile au inter claraţie că conspiraţia împotri sibil să fie săvîrşit chiar în săptă veni în Rhodesia, amintindu-i de
O.A.S., ă cărei activitate teroristă s-a izbutit să zădărnicească puternica ma primejdia fascistă căreia trebuii să i zis călătoriile din şi spre An m oartea Iui D a g Iiam m arskjoeld, în
înrădăcinat atît în Algeria, cît şi în se pună capăt glia. De asemenea, autorităţile va independenţei Libanului a mîna următoare". împrejurări foarte dubioase, pe teri
nifestaţie care s-a desfăşurat sub Io au refuzat să acorde viză de in toriul acestei ţări.
' T - Z. FLORE A trare in Liban unor cetăţeni en fost discutată la întrunirea re Ziarul subliniază că această arma
zîncile „ O A S . — ' asasini“, „Fascis glezi:
centă de la Paris a Consiliului tă cu un efectiv de t .000 de persoa
N.A.T.O. ne este alcătuită din mercenari care
nu au părăsit Katanga, în pofida ho-
tărîrilor O.N.U., precum şi din mer
cenari care s-au înapoiat recent, pe
ascuns, în această provincie congo
leză. „Sunday Times“ subliniază că
această arm ată dispune de avioane şi
este înzestrată cu arme moderne achi
ziţionate din Franţa şi Spania.
Redacţia şi administraţia ziaru lu i: str. .6 M artie nr- 0. T elefon : 188, 189, 75, Taxa plătită în numerar coiiform aprobării Direcţiei Generale V. T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: întreprinderea P o lig ra fic ă „1 Ai ai" — Deva.
