Page 26 - 1962-01

T5 Centré
mul
Anul SIV. Nr. 2190
L u c ră rile Conferinţei re g io n a le «le pa rtid —
im bold în lupta
pentru în deplin irea p la n ului pe 1962 .
Entuziasm,
fapte
Vaslle Rusu a fost pur şi sim­
plu asaltat de tovarăşii săi de
muncă. „Ei, cum a fost ? Ce s-a
spus despre noi ? Ce avem de
fă cu t? '1, Vasile Rusu, munci­
tor încărcător la ajustajul la­
minorului de 650 mm. din Hu­
nedoara, îşi privi tovarăşii zlm-
bînd. Erau de faţă şi Dumitru
Fotescu, secretarul comitetului
de partid, şi loan Lazăr, şeful
unei echipe de la ajustaj, şi Si-
mion Moraru manevrant... Găsea
firească nerăbdarea lor, o pre­
văzuse, şl acum, înainte de a
începe vorba, căuta să sistema­
tizeze încă odată, şi mai bine,
problemele ce s-au ridicat la
Conferinţa regională de partid.
El avusese marea cinste de a
fi delegat la Conferinţa regio­
nală de partid. 'Acum ţinea să
spună tovarăşilor săi, comuniş­
tilor care l-au ales să-i repre­
zinte, tot ceea ce se discutase
acolo, să le arate ce s-a spus
’despre ei, ce sarcini le-au fost
trasate, şi a vorbit despre fap­
tul că munca le-a fost aprecia­
tă, despre obligaţia ce o au de
a spori In continuare producţia
de laminate, de a îmbunătăţi pe
mai departe calitatea acestora,
le-a vorbit despre grija mare pe
care o poartă conducerea parti­
dului faţă 'de nevoile oameni­
lor muncii.
Le-a spus toate acestea
Hotărîrea mecanizatorilor
Despre hotăririle adoptate rde
Conferinţa regională de partid,
despre sarcinile ce le revin, i-a
informat pe mecanizatorii din
Orăştie, chiar In prima zl de
după încheierea lucrărilor, tov.
Ilie Chişerău, directorul staţiu­
nii, care participase la confe­
rinţă.
— Avem sarcina ca în acest
an să sprijinim mai mult gos­
podăriile colective, să executăm
pe ogoarele acestora numai lu­
crări de calitate, ieftine şi la
timp, le-a spus el. De acest
lucru depinde în mare măsură
obţinerea unor producţii spori­
te de cereale. Este apoi de da­
toria noastră să reducem conti­
nuu preţul de cost pe hantru.
Cum vom putea realiza acest
lucru ? Făcînd cit mai multe
economii de carburanţi, lubre-
fianţi şi piese, folosind tractoa­ lasă aşteptate. Planul de repa­
rele şi maşinile agricole la în­
treaga lor capacitate, executînd,
acum in perioada de iarnă, re-
'¦Maistrul Alexandru Balei gh ’de la fabrica „Ardeleana" din rAlHa Iulia 'este stimat şi
apreciat de muncitori. El împărtăşeşte întotdeauna cu mult drag din cunoştinţele sale.
IN CLIŞEU: Maistrul 'Alexandru Balogh ăemonstrînă practic unor, tineri 'muncitori cum
poate fi folosită cit mal raţional pielea pentru feţele de încălţăminte.
Miercuri 10 ianuarie 1962
manevrantului Gheorghe Dl-
doiu, şi sudorului loan Diaconu,
şi preşedintelui comitetului sin­
dical de secţie, Petru Potorac.
A aflat apoi întreg colectivul.
Urmină exemplul comunişti­
lor, întreg colectivul şi-a sporit
atenţia şi eforturile spre a ri­
dica indicele de productivitate
al laminorului, spre a nu rebuta
nici un blum. Schimbul condus
dc Peterfl a hotărlt să preia
conducerea in întrecere; cel
condus de Cîra să n-o cedeze ;
oamenii conduşi de Alexandru
Cosma să nu mai rămînă pe ul­
timul loc. Şi rolele au prins
parcă să se învîrtească mai re­
pede ducină spre fierăstraie şi
paturi de răcire to t mai multe
profile şi ţagle.
ieri dimineaţă, in carnetul se­
cretarului comitetului de partid
a apărut o cifră nou ă; 1.250.
Aceasta reprezintă tonele de la­
minate date peste plan de la
începutul anului. E un rezultat
remarcabil dacă sc are in vede­
re faptul că în comparaţie cu
anul trecut, planul e mult
sporit, dacă se are în vedere
faptul că In zilele din acest an
rebutul s-a situat sub procentul
admis.
La laminorul de 650 mut., ho-
tărîrile Conferinţei regionale de
partid încep să prindă viaţă... .
J. A D R I A N ;
paraţil la un nivel calitativ co­
respunzător.
Cel ciţiva comunişti strînşi In
jurul tov. Ilie Chişerău, In ate­
lierul de reparaţii, l-au ascul­
tat cu multă atenţie. Pe feţele
tuturor se putea citi hotărirea
de a face tot ce le stă în pu­
tinţă pentru a se ridica la înăl­
ţimea sarcinilor trasate de
partid.
însufleţirea cu care muncesc
acum toţi mecanizatorii la exe­
cutarea lucrărilor de reparaţii
confirmă acest lucru. In atelier
ca şi la remize se dă o adevă­
rată bătălie pentru ca fiecare
tractor, fiecare maşină agricolă
să fie bine pusă la punct.
Entuziasmul a cuprins întrea­
ga staţiune şi rezultatele nu se
raţii la tractoare este îndepli­
nit în proporţie de 73 la sută,
la semănători 70 la sută, la
pluguri 73 la sută, la grape cu
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA
Sesiunea Biroului F .M .T .D .Astăzi încep în Capitală lu­
socialis discuta probleme privind pregă­
Nre,hoătî e vom strădui să construim
mai bine şi mai repede
In zilele de 6 şi 7 ianuarie,
s-au desfăşurat lucrările Con­
ferinţei regionale de partid. Co­
muniştii, toţi oamenii muncii de
pe şantierul nostru, au urmărit
cu mult interes desfăşurarea a-
cestor lucrări. Ne-am bucurat cu
toţii luind cunoştinţă de mari­
le realizări obţinute In lupta
desfăşurată pentru înfăptuirea
politicij partidului şi guvernu­
lui. Şi aici Ia Hunedoara, ca de
altfel în întreaga regiune, se ob­ noiy să terminăm nu numai con­
ţin mari succese. Siderurgiştil
şi-au îndeplinit şi depăşit pre­
vederile planului de producţie
dînd mii de tone de metal peste
plan. Şi noi constructorii am
reuşit să lucrăm mai bine, mai
cu spor. In ultimul an noi am
ridicat în oraşul muncitoresc
Hunedoara 889 apartamente. Ne­
am îmbunătăţit de asemenea ac­
tivitatea în ceea ce priveşte ca­
litatea lucrărilor executate. Con­
ferinţa ne-a adus însă critici
pentru faptul că ritmul de lucru
nu este destul de satisfăcător.
Ne însuşim aceste critic!. Noi nu
am reuşit să folosim toate posi­
bilităţile pentru a scurta timpul
de construcţie al fiecărui bloc,
al fiecărui apartament. Durata
lor de execuţie este încă destul
de mare. De asemenea mal a-
vera încă în unele cvartale lu­
crări nefinisate, nu ne-am ocu­
pat să creăm zone verzi etc. Din
lucrările conferinţei noi am des­
prins multe învăţăminte. In lu­
mina lor, noi ne vom strădui să
ne îmbunătăţim munca, să ridi­
disc 71 Ia sută etc. In fruntea
întrecerii se află echipele de re­
paraţii conduse de Cornel Du­
mitru, loan Jeic, Sabin Stoica
şl Bogdal Otto. Dorinţa tutu­
ror mecanizatorilor este ca prin
munca ce o fac acum să con­
tribuie la realizarea angajamen­
tului pe care colectivul staţiu­
nii şi l-a lu a t: de a reduce cu
1,30 la sută preţul de cost pe
hantru, de a realiza economii
de peste 140.000 lei, de a con­
tribui prin munca lor la spo­
rirea producţiei agricole.
V. PETRESCU
C el mai bun schimb
Sortimentul (le bază al sec­
ţiei turnătoria veche a Uzinei
„Victoria“ clin Călan, î! consti­
t u i radiatoarele. Primele zile
ale anului au adus şi primele
succese ale turnătorilor de la a-
cest sortiment. Astfel, planul de
crările sesiunii Biroului Fede-
raţiei Mondiale a Tineretului
Democrat.
Participanţii la sesiune vor
la pregătirea celui de-al V III- Pieralli, preşedintele F.M.T.D.
lea Festival Mondial al Tinere­ şl alţi membri ai Biroului
tului şi Studenţilor pentru pace F.M.T.D., reprezentanţi ai or­
şi prietenie, acţiunile întreprin­ ganizaţiilor de tineret membre
se de F .M .T .D . şi organizaţiile aie Biroului F.M .T.D. din peste
sale în sprijinul rezolvării paş­ 20 de ţări din Europa, Asia,
tirea celei de-a V i-a adunări nice a problemei germane, pre­ Africa, America de nord şi Am e­
a organizaţiilor membre ale cum şi alte probleme. rica Latină.
F.M.T.D., contribuţia Federaţiei La lucrări participă Picro “¦ (Agerpres)
4 pagini 20 bani
căm calitatea lucrărilor, să gră­ Termocentrala Paroscni. Vc- Garanţia îndeplinirii
bim ritmul de lucru, astfel in­ derc exterioară. angajamentului
cit în acest an să îndeplinim în
întregime sarcinile ce ne revin, A scos~un carneţel din buzu­ în aceste zile, ca totdeauna de
punînd la dispoziţia muncitori­ nar, a răsfoit citeva file, după altfel, fierarul Ilie Rusu. El a
lor mai multe locuinţe frumoa­ care s-a aşezat uşor pe scaunul încălţat, peste normă, 20 de
se şi confortabile. Vom avea mai dm faţa sa. A luat apoi o filă bandaje...
multă grijă, aşa cum ni s-a ce- de hirtie albă, pe care a notat
rut de către Conferinţa regiona. ceva. A mai verificat încă oda­ Şi losif Rădic, secretarul or­
lă de partid Hunedoara, să asi­ tă calculele şi a început să ganizaţiei de partid de la sec­
gurăm definitivarea tuturor lu­ spună : torul rotărie-vagoane al Atelie­
crărilor în cvartalele locuinţelor relor Ii.M.R. Simeria, a conti­
— A ur pornit-o bine. Pină în nuat să prezinte bilanţul acti­
strucţia de noi apartamente dar ziua de 5 ianuarie, adică în nu­ vităţii colectivului din care face
şi amenajările din jur pi blocu­ mai 3 •zile lucrătoare, colectivul parte.
rilor. sectorului nostru a obţinut rea­
lizări dintre cele mai frumoase. Realizări frumoase au fost ob­
Dorim din toată inima ca sar­ Comunistul luliu Moiseş de pil- ţinute şi la sectorul cazangerie.
cinile încredinţate de partid să dă; 'a -slrunjit. 20/de bandaje Tovarăşul Anton Crijanovstci,
le înfăptuim. Dorim în acelaşi peste plan, iar' tinărul Ladislau maistru la acest sector, ne spu­
timp ca în curînd vizitatorii ce | Chica a strunjit, tot in afara nea că rezultatele primelor trei
vor trece prin oraşul nostru să I planului, 10 osii. Bine a muncit zile lucrătoare, şi mai ales pre­
zică : Hunedoara este un oraş gătirile făcute pentru nivelul
frumos şi bine gospodărit. de producţie al noului an, dau
garanţia îndeplinirii planului
GRIGORE BOIERU fiecărei luni înainte de termen.
tehnician, membru în biroul organi­ Astăzi, toate locurile de muncă
zaţiei de bază P.M .R . şantierul nr. slnt aprovizionate la timp cu
materialele necesare: buna or­
4 construcţii — Hunedoara ganizare a procesului de pro­
ducţie permite ca 'timpul de
,l| lucru să fie folosit din plin, in
mod raţional.
Cum era şi de aşteptat, pla­
nul a fost depăşit şi în acest
sector încă din prima zi de
muncă a noului an. Comunistul
Gheorghe Bătrîna, montator, a
depăşit planul zilelor de 3-4 şi
5 ianuarie cu 16 la sută. Şi la
fel strungarul loan Spinean.
Cuvinte de laudă pot fi aduse
şi cazangiului Iacob Mateica.
tSt
In luna decembrie a anului
trecut, la Atelierele R.M.R. Si­
ni eria, planul de producţie a
fost depăşit cu 23 la sută.
Acesta este un succes important.
Colectivul de aici s-a angajat
să obţină succese asemănătoare
şi in noul an. Primele rezultate
sînt edificatoare.
~ . m -z
N. ANDRONACHE
Datorită g rijii pe care O colectivă milionară
statul o acordă mecaniză­
rii agriculturii, zi de zi Cu mai bine de şapte tiviştii din Teiuş au peste 900 oi, 35 scroa­
parcul de maşini şi trac­ ani în urmă, ţăranii pregătit terenul şi au fe de reproducţie şi 100
toare al S.M.T. creşte. Re­ muncitori din comuna însămînţat culturile res- porci la îngrăşat.
cent, S.M.T. Alba a fost Teiuş, îndrumaţi de către pectînd regulile agro­
dotat cu 15 tractoare organizaţia de partid au tehnice. In acest fel el Buni gospodari, co­
„ Universal“ 27. pornit pe calea belşu­ au reuşit să obţină o lectiviştii din Teiuş s-au
gului şi bunei stări, producţie mare de po­ preocupat şi de asigu­
IN, F O T O : Noile trac­ constituind gospodăria rumb (pe unele parcele rarea adăposturilor. Ei
toare sosite la S.M.T. Alba. agricolă colectivă „30 producţia acestei plante' au construit, folosind
Decembrie“. L a început, a depăşit 5.200 kg. la creditele de la stat şi
cum era şi firesc, dru­ hectar). materialele din resurse
m ul a fost g r e a <5u locale, un grajd de
timpul însă, puterea In scopul creşterii 100 capete, o materni-
economică a gospodă­ veniturilor, colectiviştii tafe pentru 50 scroafe
riei colective s-a întă­ din Teiuş au extins şl şi o îngrăşătorie pen­
rit. In prezent gospodă­ cultura plantelor tehni­ tru 200 porci.
turnare a fost depăşit cu 10 la ria agricolă colectivă ce. Astfel, sfecla de z a ­
sută, iar rebutul a fost redus cu din Teiuş deţine peste hăr fiind cultivată pe Dezvoltarea tuturor
10 Ia sută sub cel admis. 1.400 ha. Obţinerea u- o suprafaţă de 50 ha. ramurilor de producţie
nor recolte din ce în a adus colectiviştilor în gospodăria colectivă
Cele mai frumoase succese le ce mai bogate a fost un venit de 450.000 lei. a adus colectiviştilor
deţine schimb::! tineretului con­ una din preocupările însemnate venituri bă­
dus de Gheorghe Joldescu, care de bază ale coletcivîşti- Alături de sectorul neşti care, la rîndul
a redus rebutul în primele trei lor din Teiuş. Ascul- vegetal, colectiviştii din lor, au ridicat fondul
zile ale anului la 7,5 la sută fa ­ tînd sfaturile tehnice Teiuş au dezvoltat şt de bază la 2.003.831
ale agronomilor, colec­ sectorul zootehnic. In lei.
ţă de 12 la sută cît este admis. prezent gospodăria de­
ţine 173 capete bovine, V. S. C IS T E IA N U
Din acest schimb s-a evidenţiat
corespondent
echipa utemistului Ilie Velcelea-
nu care şi-a depăşit sarcina de
plan cu 31 Ia sută şi a redus re­
butul la 2,9 la sută.
IIIHF......
o&xtemp&ftaLoooooooooooooooooo d m aaeaniă oooooooo oooooooooo
o
o
oooo
o Pionierilor şi şcolarilor, din besc limba germană), dar întrecerile de şah, la jocurile pentru ei de conducerea şco-
Apoldul de Sus n-are să le fie aceasta nu-i împiedică să fie sportive organizate in curtea Iii şi organizaţia de pionieri.
oo şcolii sau la vizitele făcute la
greu la prima lucrare scri­ prieteni nedespărţiţi, puţind fi grajdurile G.A.C., au avut ce Oare pentru aceştia, ca Şi
să, după terminarea va­ văzuţi mereu laolaltă în zilele vorbi şcolarii despre filmul pentru Cio anea Viorica din
„Urmaşii". Povestea simplă, clasa IV-a, Glatz Hliza din
canţei de iarnă. Clasica temă: vacanţei. La concursurile de plină de duioşie a micului spa­ clasa V-a, Rostorfer Hantz din
niol, urmărit de ura fascişti­ clasa a Vl-a şi atiţia alţii, pot
„Cum ne-am petrecut vacan­ săniuş şi schi care au avut loc lor francliişti, crescut şi apărat fi uitate zilele cină s-au în­
cu dragoste de o familie de tîln it cu fruntaşii recoltelor
ţa ? " n-are să-i afle nepre­ pe dealul Dudului, ca şi la ac­ muncitori sovietici, au impre­ bogate din gospodăria, colecti­
sionat prin dramatismul ei. vă, sau clnd a avut loc con­
gătiţi. Impresiile care li vor ţiunile de colectare a fierului Scenele deosebit de sugestive cursul „Drumeţii veseli“ pe
din film, care ilustrau viaţa tem a’:', „Normele de obţinere o
însoţi pe şcolarii din Apold in vechi sau la interesantele di­
fericită a copiilor sovietici de distincţiilor. pioniereşti“ ? ! ?
prima zi de şcoală din noul mineţi de basme organizate la diferite naţionalităţi, se asea­ Nicidecum... Vacanţa, cu bucu­
riile ei nenumărate, a fost p li­
an, slnt impresii luminoase, bibliotecă, aceşti prieteni pu­ mănă mult cu cele pe care le nă ăe impresii pentru pionie­
rii şi şcolarii din Apoldul de
'de neşters, încărcate de teau fi văzuţi printre primii, întîlneşti aevea şi în traiul Sus, asemenea cu vacanţa ze­
cilor de m ii de elevi din în­
bucurii. aşa cum slnt hiscrişi şi în ca­ fiilor de ţărani şi muncitori din treaga regiune. Aşa că primele
lucrări scrise pe tema „Cum
Iată-i pe pionierii Staicovicl talog la învăţătură... ţara noastră. am petrecut vacanţa", vor. ft
bogate în imagini.
Gheorghe din clasa VII-a, — Mergem la vizionarea in ...Cei patru prieteni, ca toţi
Glatz Maria din clasa V-a, colectiv a filmului „Urmaşii"? 1« s t r a u ţ
Vincze loan şi Vegmeth Maria pionierii şi şcolarii din Apold,
din clasa a Vi-a. In carnetele întrebarea aceasta şi-au
lor de impresii sînt notate cli­ pus-o şi alţi pionieri şi şcolari in zilele vacanţei s-au întîlnit
pe de neuitat petrecute îm ­ ‘din Apold in una din ultimele
zile ale anului trecut. Răs­ însă şi la alte acţiuni Iniţiate
punsul l-au dat concret, prin-
preună. Acasă, cei patru pio­ tr-o participare 'de aproape
nieri vorbesc limbi diferite 100 elevi prezenţi la acest
(Staicovici e romln, Vincze e spectacol cinematografic.
ungur, Glatz şt Vegmeth vor­ 'Mult timp, la săniuş sau la
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 > 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ţ0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 (ît0 0 0 r0 0 0 0 0 0 0 0 0