Page 27 - 1962-01

pg. 2 D 'R D M D E S 0 6 I A L I S M D E Ü Í Mr. 2i90
gHBBMBBMHBaaiCBBaBMMgSBEBg

V»

Recent, in oraşele Deva, Sebeş din raionul Sebeş), iar la Haţeg

şi Haţeg s-au deschis cursurile cursurile secţiei de dirijat, anul

'Am participat la Consfătui­ nem 60 capete), şi de la turma ordine, respectînd Întotdeauna secţiilor externe ale Şcolii popu­ I, pentru dirijorii corurilor din
lare de artă din Petroşani, care raion.

rea pe ţară a ţăranilor colec­ de oi (avem peste 600 capete programul de furajare şi muls, au drept scop pregătirea teore­ In cadrul orelor de curs şi se-

tivişti. Experienţa dobîndită cu lină fină şi semifină) unde împărtăşind din experienţa mea tică şi practică a instructorilor minarii, sub îndrumarea cadre­
acolo îmi este de un real folos, producţia de lină a fost de pes­ şi celorlalţi îngrijitori-mulgători formaţiilor artistice de amatori. lor de specialitate, cursanţii acu­
întors înapoi la Cîlnic, am ho- te 2 kg. pe cap de oaie. Tota­ care au loturile în acest grajd, mulează cunoştinţe legate de ac-'
tărît să aplic în practică cele lul veniturilor realizate din zoo­ am reuşit chiar din primele zile Astfel, la Deva, la cursurile tivitatea artistică de amatori :1
învăţate şi împreună cu toţi tehnie in 1961 depăşesc suma ale anului să punem la punct secţiei externe, participă diri­ alegerea repertoriului, munca'
comuniştii şi cu ceilalţi colec­ de 500.000 lei. unele deficienţe şi chiar să ob­ jori de cor (din raionul Ilia )1 instructorului cu interpreţii, ri­
tivişti, să facem din fermele ţinem o producţie mai mare de coregrafi (din raioanele Orăştie, dicarea calităţii programelor
noastre de animale adevărate Lucrările Consfătuirii pe ţară lapte de la vacile din grajdul Sebeş şi Ilia) şi instructori ai prezentate pe scenele căminelor
ferme model. a ţăranilor colectivişti ca şi re­ nostru. brigăzilor artistice de agitaţie culturale.
comandările comisiei pentru (din raioanele Sebeş, Ilia, Orăş­
înainte de a arăta ce ne-am problemele creşterii animalelor In ce mă priveşte, m-am an­ tie, oraşele Deva şi Hunedoara). 11 IANUARIE 1962
propus să facem în anii urmă­ au fost studiate în organizaţia gajat ca în 1962 să obţin 4.500
tori, voi enumera cîteva din re­ de bază P.M.R., în cadru! con­ litri lapte de la fiecare vacă La Sebeş se desfăşoară cursu­
zultatele obţinute de noi în siliului de conducere şi de ma­ furajată. Pe întreaga gospodă­ rile de regie-actorie (pentru ins­
1961. joritatea celorlalţi colectivişti. rie, producţia va ajunge anul tructorii de teatru din raionul
Alba) şi de dirijat (pentru ins­
tructorii formaţiilor muzicale

La ferma de vaci, de pildă, La indicaţia organizaţiei de acesta la 3.500 litri lapte pe Ţăranilor muncitor} din comu­ doar cu mai multă atenţie felul Alături de alţi fruntaşi PROGRAMUL 1 : 6,30 Emisiu­
unde lucrez din 1954, s-a rea­ partid eu am vorbit oamenilor cap de vacă furajată. na Sintandrei (oraşul regional cum se îndeplinesc sarcinile din ai U. R. U. M Petroşani şl nea pentru sate; 7,45 Muzică
lizat anul trecut o producţie de despre lucrurile învăţate la Bu­ Deva), le stau la dispoziţie in aceste planuri. strungăriţa Eva ştefan are de estradă; 8,00 Din presa de
peste 2.800 1. lapte pe cap de cureşti, despre rezultatele ob­ In acest scop vom administra biblioteca comunală peste 2.000 o carte de vizită bogată: astăzi; 9,00 Vreau să ştiu; 9,30
vacă furajată, iar de la grupa ţinute de alte unităţi agricole animalelor porumb-siloz ames­ cărţi şi broşuri. O bună parte Dar ceea ce a făcut biblioteca depăşirea lună de lună a Muzică populară romînească;
mea, am scos 4.200 1. lapte. socialiste din ţară. tecat cu pleavă şi lucernă, cîte dintre acestea sînt cărţi şi bro­ comunală din Sîntandrei pentru planului cu 20-25 la sută, 12,00 Orchestre de muzică uşoa­
4-6 kg. concentrate, alte canti­ şuri care tratează diferite pro­ colectiviştii de aici este sub po­ ajutorul pe care-l dă celor ră; 13,05 Din folclorul popoare­
Noi folosim de mult timp cu Astfel am hotărît să aplicăm tăţi de furaje şi săruri mine­ bleme privind agrotehnica, zoo­ sibilităţile şi condiţiile existente mai puţin pregătiţi. lor; 15,10 Buchet de melodii ;
succes monta artificială. Ast­ în practică tot ceea ce va fi rale. tehnia, pomicultura şi alte ra­ în comună. 15,40 Muzică din opere; 16,15
fel reuşim să dirijăm fătările posibil pentru ca în următorii muri agricole legate direct de ' «/v-wWV'N/'v'V'vX^V'' Vorbeşte Moscova; 17,30 Jurnal
în perioada ianuarie-mai, asi- ani, să ridicăm sectorul zooteh­ Pentru c’a în 1962 să asigu­ preocupările colectiviştilor din A cfiuosEe de masă să fie de întrecere; 18,20 Din activita­
gurînd o fecundaţie de peste nic al gospodăriei noastre la răm circa 12 tone porumb-si­ comună. Cum sînt folosite aces­ gospodăriei colective, cum se tea sfaturilor populare; 19,05
95 la sută. La grupa mea, re­ nivelul celor fruntaşe pe ţară. loz pe cap de vacă furajată, tea şi ce acţiuni a întreprins bi­ bine o rg a n izate ! desfăşoară învăţămîntul agricol Tinereţea ne e dragă; 22,50 Mu­
zultatele din 1961 au fost şi vom cultiva cu această plantă blioteca comunală pentru răs- de masă, ce probleme se dezbat zică de dans.
mal bune. Vaca Stînca, de pil­ In 1962. efectivul vacilor d e' CO de hectare. In timpul verii, pîndirea cunoştinţelor agricole Este cunoscut faptul că acţiu­ aici sau măcar dacă acesta
dă, a fătat în ianuarie 2 viţei lapte va spori la 150 capete, animalele vor păşuna iarba de în rîndul colectiviştilor ? Iată o nile de masă cu cartea au o s-a deschis ? PROGRAMUL II: 12,45 Muzi­
gemeni, Iar la sfirşitul lui no­ creşterea fiind realizată pe baza pe cele 300 ha. din care 170 întrebare la care vom răspunde mare eficacitate în rîndurile co­ că de estradă; 13,15 Emisiune
iembrie încă o viţică. Am ob­ intrării în producţie a juninci- ha. le-am reţinut numai pentru in cele ce urmează. lectiviştilor. Acest lucru presu­ Iată cum se explică faptul că literară; 14,30 Almanah ştiin­
ţinut astfel 9 viţei de la cele lor obţinute de la vacile recu­ taurine, revenind aproximativ pune însă în primul rînd ca te­ dintre cele 5 acţiuni de masă cu ţific (reluare); 15,30 Cintă Eu­
7 vaci pe care le-am avut în noscute de noi ca fiind bune de un hectar de păşune pentru fie ­ matica. acţiunilor să fie bine a- cartea, un număr de 3 nu răs­ genia Frunză şi violonistul Nelu
primire. Bineînţeles că în acea­ lapte. Chiar în lotul pe care-1 care vacă. pund celor mai stringente pro­ Stan; 16,15 Muzică de estradă
stă treabă, un cuvînt greu de îngrijesc eu, am luat în acest bleme. Acţiuni cum au fost pre­ interpretată de orchestre de
spus l-a avut şi tehnicianul zo­ an trei juninci, iar pe parcurs Vom continua de asemenea zentarea cărţii „Dinţii trebuie coarde; 16,30 Cintece şi versuri
otehnic care a făcut cu multă voi mai lua încă două juninci să facem selecţionarea anima­ îngrijiţi din copilărie“ , recenzii­ patriotice; 18,25 Cintece şi
atenţie însămînţările artificiale. provenite de la vacile Stînca lelor folosind material pentru le romanelor „Calea încercări­ jocuri populare dobrogene: 19,30
şi Voca. Aceste vaci dau în pre­ însămînţări artificiale de la tau­ lor“ şi „Singur printre duş­ Inovatori şi inovaţii; 19,40 Mu­
Gospodăria noastră a obţinut zent o producţie medie de 25- rii recordişti crescuţi în gospo­ mani“ , puteau foarte bine să zică de dans; 20,30 Cintece, ro­
rezultate bune nu numai de la 30 litri lapte zilnic. dăria noastră. Din aceştia vom fie organizate în orice perioadă manţe şi jocuri; 21,00 Actuali­
ferma de bovine, care numără livra statului (în 1962) 20 de a anului, ele nefiind legate de un tatea radio; 21,45 Părinţi şi co­
în prezent 120 vaci şi juninci Şi în privinţa organizării exemplare din cele mai valo­ anumit imperativ local. pii : „Din însemnările profesoru­
montate, 70 de viţele şi 51 v i­ muncii vom căuta să facem mai roase, fapt care ne va aduce lui diriginte“ (la început de nou
ţei, ci şi de la ferma de porci mult. Aşa, de pildă, la începu­ un venit în plus de cca. 90.000 trimestru).
tul acestui an. eu am trecut cu lei.
(am vîndut la stat 82 porci lotul de vaci în grajdul nr. 1 -O -
unde treburile nu au mers prea USCAT SIMION
graşi, iar în prezent mai deţi­ bine în 1961. Menţinînd aceeaşi
îngrijitor-m ulgător la G. A. G.
-------1--------1----------»j•o•(i•««*0«*«4*---------------------- Cîlnic

Cftawa lucruri bune leasă, să intereseze pe colecti­ A cunoaşte sarcinile de pro­
vişti, să fie legată de preocupă­ ducţie ale gospodăriei colective,

Porţile se deschiseră pctrcă Medrea din Ighiu şi-a propus cuvine. Deşi lucrează numai Deşi înfiinţată doar anul tre­ rile acestora. De asemenea, des­ a cunoaşte frămîntările colecti­ 11 IA N U A R IE 1962
automat. In curtea spaţioasă să devină medic. La dispoziţie de un an la spitalul din Ilia, făşurarea lor să fie atracti­ viştilor, direcţia înspre care a- DEVA : Porto-Franco; HUNE­
a spitalului, fusese adus un avea totul. Trebuia numai să a trăit unele momente de mare cut, biblioteca comunală a reuşit vă, să aducă de fiecare dată ceştia îşi îndreaptă eforturile DOARA: Nu ts lăsa niciodată;
om în vîrstă de peste 50 de înveţe mult. cu răbdare şi sîr- bucurie izvorîte din dragostea ceva nou. — iată o condiţie principală de PETROŞANI: Cazacii; Mecani­
ani. îşi pierduse aproape com­ guinţă. Şi aşa a făcut. După ce o are pentru tratarea cît să strîngă in jurul său 513 citi­ la care trebuie să pornim atunci cul conducea tre n u l; 'SIMERIA:
plet cunoştinţa. Cel care-l terminarea facultăţii de me­ mai atentă a bolnavilor. P a ­ tori, printre care o bună parte In această direcţie biblioteca cînd ne organizăm acţiunile cul­ De la Apenini la Anzi; ORĂŞ­
însoţea, un vecin, se agita ne- dicină din Cluj, Sidonia Me­ siunea pentru meseria aleasă comunală din Sîntandrei a ră­ tural-educative de masă. TIE : Regele Neapolului; Leon
maiştiind ce să zică. Fără a drea, care obţinuse rezultate i-a adus multe satisfacţii. Cină ţărani colectivişti. Pentru a se mas însă deficitară. Acţiunile Garos îşi caută prietenul; A L­
mai cere încuviinţarea cuiva, bune la învăţătură, a cerut să vede că oamenii muncii veniţi ajunge aici desigur că nu a fost organizate, nu numai că au fost BäfoÜoieca's o în drum are BA IU LIA : Vînt de libertate; Fa­
îl duse la cabinetul medicului lucreze în regiunea Hunedoa­ la tratament o privesc cu în­ tocmai uşor. Trebuia dezvoltat puţine la număr, şi insuficient milia revoluţionarului; SEBEŞ:
internist, hi acel timp, dintr-un ra. de unde plecase. Aşa a credere, Sidonia Medrea este permanent gustul pentru citit al de bine pregătite, dar nu au răs­ şi ura a iu îo r concreî Rapsodia Ucraineană; HAŢEG:]
salon, ieşi o fată tînără. Era ajuns la spitalul din Ilia. fericită. Iar pentru a lucra şi ţăranilor colectivişti, trebuia puns celor mai actuale sarcini Vichingii; BRAD: Libelula; LO-
doctorul internist de serviciu mai bine. studiază în perma­ popularizată cartea nouă sosită puse în faţa colectiviştilor. Ast­ Lipsurile ce se manifestă în N E A : Insula fără nume; TE-:
Sidonia Medrea. Asemenea ca­ Şi spitalul este tinăr. A luat nenţă cărţi de specialitate. la bibliotecă şi stimulat intere­ fel, în ultimele 4 luni, au fost activitatea bibliotecii comunale IU Ş : Dama de pică; ZLATNA:
zuri mai intîlnise atît in si­ fiinţă abia. în anul 1954. Aici sul faţă de acţiunile de masă or­ organizate doar 5 acţiuni de din Sîntandrei se datoresc şi Strada Seiller nr. 8 ; ILIA : Dru­
lele de practică din anii stu­ s-au deschis secţii, de interne, Comuniştii din organizaţia ganizate cu cartea. De aceea, masă cu cartea, deşi se puteau faptului că tovarăşa Jurj Euge­ mul spre înalta societate;]
denţiei cit şi la spitalul din chirurgie, ginecologie, mater­ de bază. apreciind munca de­ tovarăşa bibliotecară Jurj Euge­ organiza mult mai multe. Aceas­ nia nu este îndrumată în suîi- APOLDUL DE SUS: Dragoste.
Ilia unde munceşte ca medic nitate etc. Prin grija organe­ pusă de Sidonia Medrea. au nia nu s-a mulţumit să invite la ta nu este însă latura cea mai oientă măsură de organizaţia
internist. lor locale de partid şi de stat, primit-o in rîndurile candida­ bibliotecă, ori de cîte ori a avut negativă a problemei. Ea constă de partid, nu este ajutată per­ PENTRU 24 ORE
spitalul a fost dezvoltat şi în­ ţilor de partid. prilejul, pe fiecare ţăran colecti în faptul că tovarăşa Jurj Eu­ manent de sfatul popular comu­ Vrem e schim bătoare cu cerul tempo­
Cu răbdare şi pricepere, tî- zestrat cu tot necesaml. Erau vist întilnit, ci de multe ori a genia, necunoscînd sarcinile co­ nal şi consiliul de conducere al rar noros. Temperatura variabilă, va
nărul medic luă toate măsu­ deci toate condiţiile pentru — Iată de ce — spune tînă- trecut ea însăşi pragul casei co­ lectiviştilor pentru întărirea eco- G. A. C. Lucrînd de unul singur, oscila ziua între -1 şi 3 grad e iar noap­
rile necesare. Bolnavul începu desfăşurarea unei activităţi rul medic — pe viitor voi lectiviştilor, prezentîndu-le dife­ nomieo-organizatorică a G.A.C., bibliotecara nu reuşeşte să se o- tea între -3 şi -9 grade. Vîntul va su-
să-şi revină. Pe faţa Sidoniei fructuoase. Personalul medico - munci cu şi mai multă sîrgu- rite noutăţi sosite la bibliotecă. nu a putut să-şi orienteze acti­ cupe de cele mai importante ila potrivit din sectorul sud-vest şi
Medrea se putea citi bucuria sanitar a primit-o pe tînăra inţă pentru a mă perfecţiona Acesta a fost unul din procedee­ vitatea în direcţia sprijinirii lor sarcini. vest. Dimineaţa şi seara ceaţă.
in meseria pe care o profe­ le care, desigur, n-au rămas
izbînzii, d datoriei împlinite. doctoriţă cu bucurie şi a spri- sez. pentru a trata oamenii fără rezultate pozitive. Numărul pentru înfăptuirea acestor sar­ Pentru ca activitatea biblio­
muncii cu şi mai multă com­ ţăranilor colectivişti, cititori tecii să se îmbunătăţească, este
...încă de pe timpul cină jin it-o în munca ei. Sidonia petenţă. pentru a fi la înăl­ cini. necesar în primul rînd o îndru­
ţimea încrederii comuniştilor. permanenţi ai bibliotecii, la în­
urma cursurile şcolii medii din Medrea a răspuns mior ase­ ceput mic, a crescut zi de zi. Oare este posibil ca un acti­ mare şi un ajutor mai concret
V. AUBU
Alba lulia, fiica colectivistului menea condiţii aşa cum se Pentru a răspîndi şi populari­ vist cultural, cum este tovarăşa din partea organelor competen­

za şi prin această formă cartea, Jurj Eugenia, să nu aibă în aten­ te. Este necesar de asemenea, să

biblioteca a înfiinţat o dată cu ţia sa popularizarea documen­ fie format un colectiv care să lu­

începerea lunilor de iarnă, 7 telor Consfătuirii pe ţară a ţă­ creze pe lingă bibliotecă, să aju­

cercuri de citit, a căror activi­ ranilor colectivişti, să nu cu­ te biblioteca în organizarea şi

tate este planificată, lunar, des­ noască planul de producţie al desfăşurarea acţiunilor de masă

tul de judicios. Trebuie urmărit G. A. C., succesele şi lipsurile cu cartea. La Sintandrei, acest

colectiv este uşor de format în-

© t? © trucît există suficiente forţe în PENTRU URMĂTOARELE

comună. Rămîne doar ca ele să TREI ZILE

fie folosite cu pricepere. Vreme schimbătoare cu temperatura

O dată cu venirea frigului, po­ lapte de var, format din 30 la sub formă de arseniat de calciu schimbările bruşte de tempera- de 60-80 cm. şi lat de 50-60 I. CIOBOTA în uşoară creştere.
mii intră în repaus pînă în pri­ sută var stins, 3 kg. calaican, sau arseniat de plumb ameste­ tură. cm., iar rădăcinile întîlnite se
măvară. 4 kg. ulei horticol, completîndu- cat cu uruială, tărîţe sau făină. taie, netezind cu cosorul rănile ANUNŢ
se pînă la 100 la sută cu apă. împotriva pericolului brume­ în partea dinspre pom.
Pentru asigurarea creşterii şi Pentru a mări aderenţa se adau­ De asemenea, se calcă zăpada lor tîrzii de primăvară trebuie carnete de con-
rodirea lor în vara următoare gă balegă de vită. să luăm măsuri de pe acum ca­ Şanţul se astupă apoi cu pă-
trebuie ca în iarnă să-i întreţi­ din jurul pomilor, pentru a îm­ re să întîrzie înflorirea pomilor. mînt amestecat cu gunoi pu­ c are siy au mas m u lt cae © gym de sa
nem cu atenţie. In timpul iernii Pentru distrugerea păduchelui piedica pătrunderea şoarecilor tred, dind la fiecare pom cîte ia v a tră şi doresc să^şs pre»
în livezi se face combaterea bo­ din San-Jose, a ouălor de pă­ la rădăcină. Putem întîrzia înflorirea po­ 150-200 kg. la care se mai adau­ schim be canraetul! şi
lilor şi dăunătorilor, apărarea duchi verzi, de omizi şi a altor milor cu 4-5 zile, prin strînge- gă cîte 1,5-2 kg. superfosfat,
pomilor împotriva gerului. dăunători, se face stropirea po­ Apărarea pomilor rea zăpezii în jurul pomilor pe 0,500 kg. sare potasică şl 0,300
milor în timpul iernii cu ulei împotriva gerului suprafaţa cît ţine coroana şi kg. azotat de amoniu. Prin
Combaterea bolilor horticol 4 la sută. Tot pentru şi a brumelor tirzii acoperirea acestei zăpezi cu gu­ această lucrare se asigură po­
noi păios sau pleavă, care opresc mului o rodire de cel puţin 10-
şi dăunătorilor stropiri în timpul iernii se mai de primăvară topirea ei prea timpurie. 12 ani.
folosesc preparate D. N. O. C.
Această lucrare se poate face Tot în perioada de iarnă se îngrăşarea terenului
In timpul iernii se strîng frun­ (40 la sută) în concentraţie de cu mijloacele de care dispune fac şi lucrări de reîntinerirea
fiecare unitate. pomilor imbătrîniţi. La pomii în plantaţiile pomicole |
zele şi fructele uscate care sînt 0,75 la sută (Selinon, Sandolin, care au creşteri anuale slabe
Rădăcinile pomilor tineri tre­ (sub 20 cm. lungime) şi cu ra­ O condiţie esenţială pentru
prinse pe ramurile pomilor, pe etc.) care au acţiune de comba­ buie protejate contra gerului muri uscate în coroană, este
prin muşuroirea pământului. In necesar să reducem din volu­ asigurarea creşterii şi rodirii In
care se pot găsi cuiburi de o- tere şi asupra diferitelor boli cazul cînd s-a întirziat cu luarea mul coroanei prin tăieri de re­ fiecare an este îngrăşarea. In-
acestei măsuri şi pământul este întinerire uşoară. Acestea con­
mizi şi sămînţa diferitelor boli. (pătarea frunzelor, putrezirea îngheţat dar neacoperit de ză­ stau in rărirea ramurilor de grăşarea se face de regulă îna­ o H uo EJ o
padă, va trebui să apărăm ră­ schelet prea dese, scurtarea ce­ inte de îngheţarea pământului
Această lucrare se execută cu o fructelor etc.). Stropirile cu a- dăcinile pomilor tineri prin aş- lor rămase in lemn de 3-4 ani. sau spre sfirşitul iernii, cînd se
ternerea unui strat de gunoi Scurtarea se face deasupra unei
foarfecă pentru omizit sau cu o ceste preparate se fac alterna­ păios sau pleavă în grosime de ramificaţii. dezgheaţă. Pentru un pom pe se pot prezenta ia a u to b a z e le : DEVA!
10 cm.
foarfecă obişnuită legată în tiv cu ulei horticol (adică un an Prin această reducere, pomul rod de vîrstă mijlocie sînt
Pentru apărarea trunchiului poate hrăni mai bine partea necesare 50 kg. gunoi la
vîrful unei prăjini. Frunzele şi cu ulei horticol, iar în anul ur­ şi ramurilor groase împotriva care a rămas şi dă producţii în 2— 3 ani odată, 1 kg. su­
oscilaţiilor mari de temperatu­ fiecare an. Aceste întineriri perfosfat, 0,500 kg. sare potasi­
fructele strînse trebuie distru­ mător cu D. N. O. C.). ră se văruiesc trunchiurile şi uşoare se fac o dată la 7 ani.
ramurile groase cu lapte de var. că şi cu 0,600 kg. azotat de so­
se prin ardere. In livezile atacate puternic de La pomii care au multe ra­ , care au
Se mai pot feri prin invelirea muri uscate şi ramuri lacome în diu sau de amoniu în fiecare
Lucrarea aceasta trebuie ter­ paraziţi se pot face stropiri de lor cu paie răsucite şi hîrtie mai coroană, trebuie făcute tăieri de an. Incorporarea lor în sol se în acest sens»
minată înainte de sfirşitul ier­ iarnă cu ambele categorii de cu seamă la caişii, cireşii şi pier­
sicii care sînt mai sensibili la întinerire puternică în lemn de face o dată cu arătura adincă
nii, pentru că altfel o dată cu preparate în acelaşi timp, ames- 6-8 ani, făcind totodată şi reîn­ sau săparea ce se face in jurul
încălzirea timpului, omizile pă­ tecînd uleiul horticol eu D.N.O.C. pomilor.
tinerirea rădăcinilor. Pentru
răsesc adăposturile şi se răs- Stropirile din timpul iernii se ing. N IC O L A E M E ZA
aceasta se sapă un şanţ circu­
pîndesc pe pomi, iar sămînţa fac numai în zilele cînd tempe­ cercetător — Staţiunea experi­ întreprinderea de Construcţii Forestiere Cluj
lar la marginea coroanei adine mentală horticolă Geoagiu
bolilor este împrăştiată peste ratura este mai ridicată de — 5° Str. M aram ureş nr. 90, telefon 49-53; 49-54
tot. C. Pentru combaterea dăunăto­
rilor trebuie folosite şi păsările Vinde din sfoc supranormativ
Pentru că în crăpăturile scoar­ insectivore care pot fi atrase în
ţei pomilor bătrîni se adăpos­ livezi aşezînd în pomi cuiburi ® piese de G a z 51, Zis 150 şi S.R., precum şi piese T.N.,
tesc unele insecte, aceştia se ră- ° rulmenţi diferiţi,
zuiesc, atit pe trunchi, cit şi pe cu hrană. In timpul iernii, tul- ° diverse materiale de instalaţii sanitare şi scule pentru
pinele pomilor tineri trebuie în­ profilul construcţii.
Listele complete se pot consulta Ia serviciul de aprovi­
ramurile groase. Operaţia de ră- velite cu stuf, tulpini defioarea- zionare al întreprinderii şi la şantierele (I.C .F .) din Deva,
Alba lulia şi Sibiu.
zuire trebuie făcută cu atenţie soarelui sau coceni pentru a Ie

pentru a nu răni ţesuturile vii feri de iepuri.

ale scoarţei. Pentru a preveni stricăciunile

După răzuire, trunchiul şi ra­ ce le pot produce şoarecii, se

murile groase se văruiesc cu presară în jurul pomilor, otravă