Page 28 - 1962-01

Nr.' 2TSÖ
O acfiune valoroasă
O sarcină importantă a sin­ muncii, mobilizînd în acest
dicatelor, este intensificarea ac­ fel muncitorii să facă cit
ţiunii de control obştesc asupra
condiţiilor de lucru, precum şi
asupra respectării normelor de
tehnica securităţii muncii. In
acest scop, activul de protecţie
a munci de pe lingă C. L. S.
Alba a fost completat cu mun­
citori, tehnicieni, medici etc.,
care au reale posibilităţi pentru
a muncii pe această linie. Mem­
brii activului au fost instruiţi
asupra sarcinilor ce le revin pe
linie de protecţia muncii.
După reorganizarea şi instru­
irea activului de protecţie a
muncii s-a organizat o şedinţă
la nivelul raionului, cu partici­
parea conducerilor administra­
tive din întreprinderi şi a comi­
tetelor sindicatelor. Cu acest
prilej s-a făcut un temeinic ins­
tructaj asupra modului cum tre­
buie pregătită şi organizată ac­
ţiunea de control obştesc pe li­
nie de protecţia muncii, siabi-
lindu-se sarcini concrete pentru
conducerile administrative si i co-
mitetele sindicatelor.
In întreprinderi s-au format
comisii care au examinat ingi­
nerii şi tehnicienii în ce priveşte
cunoaşterea normelor de tehni­
ca securităţii muncii. Au fost
instruiţi, de asemenea, teoretic
şi practic toţi muncitorii. Toate
acestea au contribuit la cunoaş­
terea în mai bună măsură a nor­
melor de tehnica securităţii
muncii de către fiecare munci­
tor, maistru, inginer şi tehni­
cian.
Un rol important în această
acţiune l-a avut propaganda de
tehnica securităţii şl protecţia
muncii. In toate întreprinderile
raionului s-au pus afişe în legă­
tură cu protecţia muncii, la ga­
zetele de perete s-au înserat pe­
riodic articole pe această temă.
ha staţiile de radioamplifi­
care s-au transmis emisiuni
al căror conţinut era legat
de problemele de protecţia
Minerii îravafă Simba rusă
D e ctirînd, sub îndrum area comitetu­
lui de partid, Comitetul A.R.L.U.S. de
la Bxploatarea minieră Vulcan a des­
chis un curs de limba rusă pentru mun­
citorii mineri şi cadrele tehnico-ingine-
reşti.
Cursul funcţionează cu un număr de
20 elevi. Activitatea lui este condusă de
ing; Nicolae Lupşa, care şi-a făcut stu­
De ,, Peniru pîinsa de cea mai bună caiifate"
lafabrică consumatori
La malaxoare, la masa de for­
mare şi cîntărire sau în faţa
cuptoarelor fabricii de pîine din
Deva, munca cunoaşte un entu­
ziasm deosebit. în toate cele trei
schimburi, brutarii de aici se
străduiesc să asigure oamenilor
muncii o pîine proaspătă, de
bună calitate.
Şi rezultatele de pînă acum de covrigi, cornuri şi chifle fă-
vin să confirme acest lucru,
C a iifa îe bună, dar şi un
sorîim enî b o g a î
La concursul pe ţară „Pentru
piinea de cea mai bună calitate“ ,
desfăşurat în anul trecut, în e- buie judicios folosite.
chipa reprezentativă a regiunii
Hunedoara au participat şi trei
tovarăşi brutari de la fabrica
din Deva. In cadrul concursului,
echipa regiunii noastre a ocupat
un Ioc fruntaş la producerea pli­
nii integrale de două kg. La îna­
poierea de la concurs şi mai ales
după întocmirea reţetelor Mi­
nisterului Industriei Alimentare,
şi la fabrica de pîine din Deva
s-au luat o serie 'de măsuri în
scopul continuei îmbunătăţiri a
calităţii plinii. Acum se acordă
o mai mare atenţie analizelor
de laborator a făinii sosite de la
fabrică. Pentru fiecare nou lot
se întocmeşte fişă separată cu
caracteristicile făinii. Analize
minuţioase asupra calităţii se
\fac şi la piinea coaptă. Tot ca
o măsură este şi introducerea
controlului tehnic de calitate.
Atît în baza analizelor de labo­
rator cit şi a constatărilor con­
trolului tehnic de calitate, fiecă­
rei şarje de pîine i se acordă un
punctaj. Pe baza acestui punc­
taj se acordă echipelor şi bruta­
rilor prime de calitate.
Deosebit de important este şi
faptul că în cadrul fabricii se
aplică cu stricteţe reţetele omo­
logate cu prilejul concursului pe
ţară.
Şi dacă în ultimul timp la
fabrică s-au primit foarte pu­
ţine reclamaţii privind calita­
tea, acesta este meritul întregu­
lui colectiv, care, urmînd exem­
plul comuniştilor, a privit cu
răspundere îmbunătăţirea con­
tinuă a pîinii.
Cu prilejul concursului pe ţară
„Pentru piinea de cea mai bună
calitate“ , întreprinderilor de dusele de franzelărie la centrele
panificaţie le-au fost trasate de desfacere. La unele unităţi
sarcini importante pentru a spo­
ri numărul de sortimente, in
mod deosebit la produsele de
franzelărie. In acest sens la fa ­
brica de pîine din Deva a exis­
tat oarecare preocupare. Pînă timentului.-
mai multe propuneri. Brigăzile
artistice de agitaţie din între­
prinderi au prevăzut în progra­
mele lor şi aspecte legate de pro­
tecţia muncii şi tehnica securi­
tăţii muncii.
De asemenea, în această peri­
oadă, au fost audiate de peste
2.300 muncitori 28 de conferinţe
cu subiecte în legătură cu pro­
tecţia muncii şi tehnica securi­
tăţ>ii.
La analiza organizată cu prile­
jul încheierii acţiunii, a reieşit
că la cele 14 întreprinderi din
raion s-au acceptat de către co­
misiile centrale pe întreprinderi
1.304 propuneri. Dintre acestea
748 au fost rezolvate în între­
prinderi chiar în timpul desfă­
şurării acţiunii. De aici se des­
prinde concluzia că peste tot s-a
acordat o atenţie deosebită re­
zolvării propunerilor făcute. De
altfel, la toate întreprinderile,
după încheierea acţiunii, s-au
organizat şedinţe de analiză,
unde s-au arătat rezultatele con­
trolului obştesc.
Aşadar, o acţiune valoroasă,
încheiată eu rezultate dintre ce­
le mai hune. Fără îndoială că
trebuie să existe şi pe viitor o
preocupare susţinută pentru
continua îmbunătăţire a condi­
ţiilor de muncă. Acţiunea orga­
nizată în raionul Alba a dove­
dit că atunci cînd este antrenată
întrega masă de salariaţi în re­
zolvarea problemelor de protec­
ţie a muncii, se obţin rezultate
frumoase. De aceea şi de acum
înainte, comitetele sindicatelor,
împreună cu conducerile admi­
nistrative ale întreprinderilor,
trebuie să antreneze pe fiecare
lucrător pentru a face cit mai
multe propuneri în scopul îmbu­
nătăţirii protecţiei muncii
NICOLAE BUCUR
Inspector tehnic de stat pentru
protecţia muncii de pe lingă
6. R. S. Hunedoara
diile în U.R.S.S. L a cele trei lecţii care 692 pag.,
au fost ţinute pînă acum, cursanţi'
s-au prezentat bine pregătiţi, dove­
dind dragostea de a învăţa limba ma­
relui Lenin.
Printre cei mai buni cursanţi se nu­
m ără tcv. V. Cioicn, 1. Vişan şi alţii.
AUREL HOZU
corespondent
acum s-au fabricat 12 sortimen­
te. Numărul lor este însă mic.
Mai mult, din numărul de 12
sortimente, doar 3-4 se produc
cu regularitate în fiecare zi, în
timp ce restul în mod incidental.
Conducerea întreprinderii nu
manifestă suficient interes să
producă o serie de sortimente
ră adausuri, şi la un preţ de
cost scăzut, produse mult soli­
citate.
Fabrica de pîine din Deva are
posibilităţi să sporească numă­
rul sortimentelor de franzelărie
SInt şi forţe şi mijloace. Ele tre
Cî2e ceva despre
desfacere
Aşa cum sînt amplasate cen­
trele de desfacere a pîinii din
Deva, cuprind toate cartierele
oraşului. In ce priveşte buna ser­
vire a populaţiei în aceste uni­
tăţi, O. C. L. Alimentara a luat
unele măsuri. Astfel s-au asigu­
rat rafturi cu perdele în care se
aşează piinea. S-a întocmit un
grafic orar şi cantitativ de li­
vrare a pîinii şi altele. Există
însă şi o serie de deficienţe. Sînt
încă dese cazuri cînd graficul
nu se respectă. Aceasta şi din
cauză că el nu a fost judicios
întocmit. De asemenea, la sta­
bilirea cantităţilor ce trebuie li­
vrate unităţilor de desfacere nu
s-a avut în vedere peste tot ce­
rerile de consum. Aşa se explică
de ce unele magazine, cum este
acela de pe strada Mihail Emi-
nescu, nu pot desface piinea ce
o primesc în aceeaşi zi, în timp
ce la magazinul Alimentara nr.
3, piinea se vinde în cîteva ore
(magazinul Alimentara nr. 3 lu­
crează în două schimburi).
O slabă preocupare a avut
O. C. L. Alimentara şi în ce pri
veşte descongestionarea unor
centre aglomerate (exemplu
„Spicul“ ), prin crearea de noi
unităţi în apropierea acestora.
Nu cu destulă răspundere a fost
studiată şi propunerea de a des­
chide chioşcuri ambulante de
desfacerea în special a produse­
lor de franzelărie în şcoli, gări,
autogări etc. Neatrăgător sînt
prezentate cumpărătorilor pro­
vitrinele sînt umplute cu pro­
duse fără estetică. Desigur, că
o prezentare mai atrăgătoare a
produselor ar contribui la creş­
terea cerinţelor şi sporirea sor­
Din
:m -.
poşta redacţiei
0 Zilele trecute a avut loc
şedinţa lărgită a Comitetului
executiv al Sfatului popular
orăşenesc Călan. Cu acest prilej
s-a analizat modul in care s-au
îndeplinit sarcinile de plan pe
anul 1961. Au fost scoase in
evidenţă o seamă de realizări
şi s-au propus noi acţiuni pe
anul acesta. (CONSANTIN CHI-
KIAC — corespondent).
® Cetăţenii din satul Boiul de
Jos, raionul llia au participat
zilele trecute la o acţiune de
A apărui volumul
Bazele esteticii
marxîst-îeniniste
20,60 lei
Volumul constituie o tra­
ducere a lucrării apărute
sub îngrijirea institutului
de filozofie şi a Institutu­
lui de istorie a artelor ale
Academiei de Ştiinţe a
U.R.S.S.*V.
Studiind cu mai multă atenţie
modul în care se desfăşoară
munca în centrele de pîine şi în
magazine O. C. L. Alimentara
va putea lua o serie de măsuri
de îmbunătăţirea activităţii.
V. FUKIR.
99 W
O z i u n a n © e p # c a ® a® ¦l'-VA'V l
Am avut odată prilejul să ţii, întregi există, din păcate, ani zile. Oricîte milioane de ani a electrică va furniza anual acea­ trecut au intrat in funcţiune
aud o comparaţie originală şi care au trecut atît de neobser­ existat pămintul înainte de 6 stă hidrocentrală celor mai în­ două agregate ale gigantului
ea îmi revine in minte de fie­ vaţi, incit în scoarţa cenuşie august — acum, la virsta lui depărtate colţuri ale ţării, in- energetic de la Bratsk.
care dată cînd vine vorba des­
pre evenimentele celor 365 de
zile ale impetuosului an 1961.
Un om veşnic agitat, veşnic
în întîrziere, mi se plîngea oda­
tă : acum vremea parcă zboară
cu viteza luminii şi nu-ţi mai
ajunge timpul. Ascultîndu-l, un
prieten al meu — Andrei Ste-
panov, lăcătuş la o uzină de
avioane, absolvent al unei sec­
ţii serale a universităţii, muzi­
cian-autodidact şi pasionat al­
pinist. a remarcat:
— Mai trebuie verificat —
cine şi ce zboară, timpul cu vi­
teza luminii, sau lumina cu vi­
teza timpului...
Nu am. observat niciodată la
prietenul meu înclinaţii spre
aşa-numitele „cuvinte mari“ . Cu
siguranţă însă că în seara aceea
mai era încă sub influenţa exa­
menului pe care tocmai l-a dat
la universitate şi era foarte
bine dispus.
— Nu numai viteza, dar Şi
volumul timpului nostru a cres­
cut în proporţii, uluitoare. Şi,
bucuros de comparaţia găsită,
el a adăugat :
— Nu în comparaţie cu vi­
teza luminii. ci cu volumul fap­
telor noastre trebuie măsurată
acum această varietate a mate­
riei.
Volumul tim p u lu i! Bine a
spus atunci prietenul meu, An­
drei. Cit de mult sens ascund
aceste cuvinte dacă ne gîndîm planetei noastre nu o singură
la tot ceea ce au reuşit să facă dată, ci răminind acolo, unde
oamenii sovietici în cele 365 de
zile ale anului care a trecut.
In viaţa nu numai a unui sin­
gur om, ci chiar a unor genera-
</'CTW V ~ -
ÜRUMÜD SOCIALISMOt 01
Printre frun­
taşii autobazei
I.R.T.A. Brad se
numără şi şo­
ferul Gheorghe
Mecca. Lucrind
pe un autobuz
T.V.-l, pînă în
prezent, a par­
curs cu el a-
proape 91.000
Icm.
muncă patriotică. Cu acest pri­
lej au zugrăvit şi reparat că­
minul cultural. S-au evidenţiat
In această acţiune tinerii Ma­
riana Adrian, Virgil Lascu, Doi­
na Mura, Eugenia Costea şi alţii.
(SILVIU CIURLEA — corespon­
dent).
® De curînd in oraşul Haţeg
s-au redeschis, complet reame-
najate, două secţii de frizerie
şi coafură. Unităţile au fost în­
zestrate cu mobilier modern din
metal şi masă plastică. Ambele
secţii sînt iluminate fluorescent.
(N. SBUCHEA — corespondent).
— O—
Com itet de Cryce
roşie activ
La uzina „Victoria“ din Că­
lan activează mulţi membri de
Cruce roşie. Datorită bunei ac­
tivităţi desfăşurate de către co­
mitetul de Cruce roşie al uzi­
nei, în anul care a trecut, au
fost recrutaţi 1.5 donatori de
sînge iar peste 100 tineri şi ti­
nere au absolvit cursurile cercu­
lui „Gata pentru apărarea sa­
nitară“ . De asemenea au func­
ţionat patru cercuri de citit, au
fost ţinute numeroase confe­
rinţe la staţia de radioficare
etc. In plus, în uzină, funcţio­
nează 19 posturi de prim ajutor
care au desfăşurat o activitate
bogată.
I. C R A Ş C A
corespondent
a memoriei ar fi greu de gă­
sit măcar o slabă seînteie a vre­
unui eveniment oarecare, care
să poată constitui un jalon. Oa­
menii secolului X X au avut
însă de două ori noroc. In 61
de ani ai veacului nostru pă-
mîntul a fost nu o ’dată lumi­
nat de sclipiri, mai puternice
decit ale soarelui, şi acum, pe
baza acestor sclipiri, s-ar pu­
tea crea un calendar nou al
erelor planetei noastre.
Prima din ele a torpilat, lu­
mea vechilor relaţii în Octom­
brie 1917.
A doua din ele — în aprilie
1961 — a eliberat omenirea
de cătuşele atracţiei terestre.
Intre aceste două date au
trecut doar 44 de ani, dar. po­
porul sovietic a parcurs un
drum de lupte titanice şi de
strălucite victorii in care sint
cuprinse şi primele „lămpi ale
lui llic i“. şi entuziasmul pri­
melor cincinale, şi vîlvătaiele
dureroase ale celui de-al doi­
lea război mondial, şi bubuitul
rachetei de 20 milioane C.P.
care la 12 aprilie 1961 a pla­
sat pe orbită o nouă stea —
,.Vostok-l“ . deschizind omenirii
drumul spre Cosm.os.
In dimineaţa zilei de 6 au­
gust a anului trecut lumea a
fost din nou zguduită de o ves­
te senzaţională. Din nou un om
sovietic a zburat pe o rachetă
spre Cosmos, trecînd deasupra
stelele nu se sting niciodată,
peste 25 de ore. De astă dată
nu in teorie, ci hi practică el
a depăşit timpul terestru cu 17
•s/v'Y < '^ A V ^ V v V ‘V^,V ,''V A ','
pS?- 8
mmrarccaaFaci
!Tribuna deputatului
OOOOOOOOOOOOOOOO 5 OOOOOOO0 0 0 6 0 OOC-O-O OOOOOOOOOOÎXI
In anul care a trecut, deputaţii sfaturilor populare au avut In faţă ca principal obiec­
tiv traducerea in viaţă a propunerilor făcute de către cetăţeni cu ocazia campaniei electorale.
Majoritatea deputaţilor din regiunea noastră s-au achitat cu cinste de sarcinile pe care
4 le-au avut, contribuind astfel la înfrumuseţarea satelor şi oraşelor. Iată pe scurt ce ne spun
O
o doi deputaţi despre realizările lor.
OJOOOOOOOOOOOOOOO oooooooooc>ooooooo<
Propunerile cetăţenilor ţeni la diferite acţiuni patrioti­ mitetul executiv şi cu ajutorul
ce. Primul loc în întrecere a fost cetăţenilor, s-au străduit şi au1
au fo st înfăptuite ocupat de circumscripţia elec-- reuşit să înfăptuiască majori­
torală nr. 14. Cetăţenii de aici, tatea propunerilor. Vreau să a-
La întâlnirile dintre candidaţii in frunte cu deputata Rica Ză- mintesc numai cîteva dintre ele:
de deputaţi şi alegători, care au vălaş, au efectuat cel mai mare In anul 1961 a fost reparată pe
avut loc la începutul anului tre­ număr de ore de muncă patrio­ o distanţă de 2 km. şoseaua Şoi-
cut, cetăţenii din comuna Cris- tică, mai ales la construcţia ma­ muş-Bălata, pe şoseaua Şoimuş
tur au făcut o serie de propu­ gazinului universal. In afară de — Boholt s-au transportat 540
neri menite să ducă la înfrumu­ aceştia, un aport deosebit la m.c. balast, s-au făcut desfun­
seţarea comunei. realizarea propunerilor l-au a- dări de şanţuri pe o distanţă de
dus cetăţenii Alexandru Hor­ 3 km., s-au construit două po­
in scurt timp, propunerile au vath', Iosif Furca, Iosif Korodi duri pe Valea Boholt, a fost re­
început să prindă viaţă. Astfel, şi alţii. parat podul de peste Valea Cer-
a fost înfiinţată o circumscrip­ tejului etc. Cetăţenii din satul
ţie sanitaro-veterinară cu local Pentru anul acesta ne-am pro­ Mintia au propus ca să fie pre--
corespunzător, cu medic veteri­ pus să facem reparaţii capitale lungită reţeaua de lumină elec­
nar şi tehnician zooveterinar, s-a la şcoala de 4 ani, unde se va trică, lucru ce s-a făcut pe o dis­
început construcţia unui maga­ mări şi numărul de clase, să tanţă de 1.500 m.
zin universal la Cristur care a- continuăm lucrările de electri­
cum este ridicat în roşu, grădi­ In anul acesta intenţionăm să!
ficare a satului Arhia, să dăm
niţa de copii a fost mutată in­ facem îndiguirea văii Boholtului
în folosinţă magazinul univer­
tr-un local corespunzător etc. sal din Cristur şi altele. pe cel puţin 500 m. şi să ame­
De asemenea, în satul Arhia au IOAN HORVATH najăm izvorul rdin locul numit
fost procuraţi şi plantaţi 55 deputat în Sfatul popular
stîlpi necesari electrificării, a Fîntîna Bună, în scopul Irigă­
fost curăţată păşunea comuna­ al comunei Cristur
rii a 12 ha. teren <3e grădină'.-
lă pe 40 ha. Realizări cu care Mai avem în plan 'de asemenea
Pentru ducerea cu succes la ne putem minări
electrificarea satului Bălata,
îndeplinire a propunerilor fă ­ Şi cetăţenii din Şoimuş au fă ­
cute de către cetăţeni, comite­ cut unele propuneri preţioase continuarea lucrărilor la cămi-;
tul executiv al sfatului popular privind continua înfrumuseţare nele culturale din Bălata şi Min­
comunal a organizat o întrece­ a comunei noastre. Deputaţii, tia etc.
re între circumscripţiile electo­ sprijiniţi în permanenţă de co-
rale. In cadrul întrecerii, depu­ IOAN FAUR
taţii au mobilizat sute de cetă- deputat în circumscripţia electorală
nr. 7, Şoim uş
motif M <r<n»MiFMT*ircini m mmuE mi c # m h e \\\\
De la pregătire la turnare Depozif pentru
De la hala de aceasta s-a dato­ respectiv între­ ambalaje, sau curte?
pregătire a tre­ rat insistenţelor prinderea de con­
nurilor de turnare tovarăşului loan strucţii siderurgi­ Din iniţiativa comitetului de bloc
a oţelăriei Martin Ivanciuc, adjunct ce Hunedoara, mai din strada dr. Petru Q roza nr. 11—
nr. 2 a Combina­ al şefului secţiei bine zis conduce­ Deva, toţi locatarii au efectuat în
tului siderurgic O.S.M. 2 din com­ rea acesteia, care, vara anului trecut cîteva ore de mun­
că voluntară la nivelarea terenului şi
am enajarea de zone verzi în faţa blo-:
Hunedoara şi pî­ binat. deşi a fost sesiza­ cului. In urma acestei frumoase ini­
nă la hala de tur­ — Du-te tovară­ tă despre această ţiative, noroiul a dispărut, aspectul
nare, e cale, în li­ stare de lucruri, curţii s-a schimbat.
nie dreaptă, de şe şi vezi de n-a luat nici o
cîţiva seci de me­ ce ajung trenurile măsură. Dar, numai după ctîeva luni de zilă,
tri. Urmînd calea noastre de turna­ în curtea frumos amenajată au apă­
ferată uzinală, di­ re în hala cealal­ Situaţia se da- rut gropi, noroi, printre care cu greu
stanţa creşte bini­ tă prost montate. toreşte poate şi poţi să te strecori pentru a ajunge Ia’
şor. Am parcurs-o faptului că lucra­ pragul casei. M ai mult, sub geam u­
Intr-adevăr şan­ rea respectivă fa­ rile şi în faţa uşilor locatarilor, au
totuşi. sele de a ajunge ce parte din cate­ apărut stive de lăzi pline cu sticle
E adevărat, că o „tefere“ sînt pu­ goria acelora con­ goale, butoaie metalice şi tot felul de
ţine. Calea ferată siderate de con­ ambalaje pentru produse alimentare.
asemenea plimba­ amintită prezintă
re. printre traver­ foarte mari ondu­ ducerea I.C.S.H. Locatarii se întreabă: cum poate fi
se şi bulgări, de laţii. Din această „de mică impor­ numit locul cu pricina ? Depozit pen­
zgură şi piatră, cauza, fie că lin- tanţă“ şi care, cel tru am balaje sau curte? L a această
nu-ţi oferă cine gotierele se depla­ puţin pînă acum. întrebare numai tovarăşul Romulus
ştie ce satisfac­ sează, fie că plez­ n-au prea intrat în Boieru, responsabilul m agazinului
ţii. Şi. cu atît mai neşte şa,moţa, şi, preocuparea con­ alimentar din strada respectivă care
mult o plimbare de aici, la turnare ducerii întreprin­ se face vinovat de cele arătate m ai
pe calea amintită. se nasc fel de fel derii. Situaţia tre­ sus) datorită spiritului „gospodăresc“
Dacă am făcut-o, de buclucuri. Vi­ buie însă reme­ de care dă dovadă, poate să ded
deşi era mai sim­ novat de această diată. şi cit mai un răspuns.
plu să ajung la stare de lucruri curînd.
oţelurie pe alt este constructorul, Sonsiderăm că ar mat trebui să
drum, pe cel scurt. A. JURCA răspundă şi conducerea 0.<EL. Ali­
mentara Deva.
trebuie să i se adauge încă 17 sufltnd viaţă unor noi oraşe, noi Dar mai puternic decit toate
zile şi nopţi — cele trăite de fabrici, noi uzine. Marea arti­ agregatele, furnalele, hidrocen­
Glierman Titov atît de impetuos ficială, formată după spatele de tralele şi laminoarele intrate in
şi frumos... beton armat al barajului hidro­ funcţiune, anul trecut a înce­
centralei, cu o suprafaţă de put să lucreze pentru popor o
In 1961, timpul s-a condensat 3.470 m.p. va alimenta cu apă altă operă a poporului sovietic,
nu numai în orele splendide ale 7,5 milioane ha. de pămînturl a Partidului Comunist al Uniu­
zborurilor navelor cosmice, de­ secetoase din regiunea Volgăi nii Sovietice — noul Program
numite simbolic „Vostolc“ („Ră­ şi Mării Caspice. al P.C.U.S., care a umplut de
săritul“ ). Timpul a fost con­ bucurie inimile a milioane de
densat de .întregul popor so­ Ţara se pregătea de Congre­ oameni, însufleţindu-i la noi
vietic. însufleţit de măreţul Pro­ sul al XXII-lea al P.C.U.S. cină fapte de vitejie in muncă. Sin-
gram al construirii comunis­ pe gigantica arteră feroviară tetizlnd toate realizările, toate
mului. Iar dacă din caleidosco­ Moscova-lrkutsk constructorii succesele poporului sovietic,
pul strălucitelor înfăptuiri ale au terminat ultima porţiune a Programul a trasat calea către
anului 1961 vom lua numai c î­ celei mai lungi căi ferate elec­ înfăptuirea străvechiului vis al
teva din seînteile sale — fiecare trificate din lume — de 5.500 omenirii — comunismul. Iar
din ele reprezintă un concen­ km. — aproape de 1,5 ori mai noi sîntem convinşi că vom în­
trat al tuturor celor 365 de zile. lungă decit toate liniile ferate deplini Programul, aşa cum am
care din punctul de vedere al electrificate din S.U.A. îndeplinit toate sarcinile parti­
calculelor calendaristice au dis­ dului — înainte de termen. Tim ­
părut pentru totdeauna... Intr-una din zilele anului care pul lucrează pentru noi, oame­
a trecut, la glorioasa „Mag- nii care construim viitorul.
...Pe Volga a fost conectat ul­ nillca“ a fost pus în funcţiune
timul agregat al celei mai mari un cuptor Martin supraputer- PAVEL BARAŞOV
hidrocentrale din lume — „Con­ nic, a dat primele produse fa­
gresul al X X II-lea al P.C.U.S.“ , brica de anvelope din Dnepro- Corespondent al agenţiei
cu o putere de 2.500 960 KW. petrovsk. care va produce anve-
14 miliarde kWh. de energie iope de 10-1.000 kg., tot anul „Novosti“
(Text prescurtat)
Wm m
Hidrocentrala ..Cel
de al XXII-lea Con­
gres al P.C.U.S.“
de pe V olga.