Page 29 - 1962-01
P. 29
ü f.S ÖRUMÜE SMtALlSMULUl N r. 21 SO
ţţ^ >V:Vf*gT>.^vBWOTmsnEttOSßEEi -"aaEosaanssm?^^ « BBMMtroHBBHtBBgawawnysaR!«aaag»Baac»tawiMeigOBMEK>i
ULTIM ELE S T I S I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T I R I .Reportaj ou ştreangul degît“ pe eorl'IÔy
Oasis
U TRAG A 9 (Agerpres). —¦ zat vechea dorinţă a cineaşti- -j
L „Reportaj cu ştreangul de lor cehoslovaci — de a reda ~]
L git“ — cine nu cunoaşte pe ecran chipul eroului na- 1
l această carte a eroului na- ţional iubit. Regizorul I. Ba- j
l ţional al poporului cehoslo- lik s-a achitat strălucit de ţ
^ vac, Julius Fucik, eminent sarcina grea şi de răspun-
[_ revoluţionar-publicist, luptă- dere de a prezenta pe ecran î
Â. M ik© faM Oamenii sovietici sînt alături Cosmonautul Titov decorat cu un ordin l tor neînfricat împotriva fas- pe autorul şi totodată eroul 1
de Cuba revoluţionară al Republicii Indonezia „Reportajului cu ştreangul
va vizita clsmulul, răpus de hitlerişti, de git“. De la prima piuă la -j
R epublica «— D e d a ra fia C om itetului sovietic de s o lid aritate ^ care şi-a încheiat cartea cu ultima secvenţă a filmului se )
reliefează credinţa fermă in T
cuvintele: „Oameni, eu v-am triumful cauzei comunismu- -ţ
ţ iu b it! Vegheaţi!“. Acum
^ această chemare poate fi au-
[MOSCOVA 9 (Agerpres). — eu fă rîte A siei şi A fric ii — DJAKARTA 9 (Agerpres). de gradul II — pentru meritele L sită de pe ecrane. S-a reali- lut.
TASS transmite ':' TASS transmite: sale In cucerirea Cosmosului. <iSuw/uu w. f uJi*.;uJuJ«—tW
/ *— t \—/ 1—1 1—f W u / J
Guvernul Republicii Mali a In MOSCOVA 9 (Agerpres). — Pericolul care ameninţă mili La 8 Ianuarie, preşedintele R e G. S. Titov este erou nu numai F i n l a n d a : 1 .0 0 0 de p a r ¦pan]
vitat pe Anastas Mikolan, prim TASS transmite : oane de cubani, se spune In de publicii Indonezia Sukarno, cos al Ţării Sovietice, a spus cu a-
vicepreşedinte al Consiliului de In numele a milioane de oa claraţie, reprezintă o ameninţa monautul sovietic G. S. Titov şi cest prilej Sukarno. Fapta sa de la marşul păcii
Miniştri al U.R.S.S., să viziteze meni sovietici, Comitetul sovie re reală pentru milioane de oa persoanele care îi însoţesc s-au eroism este un bun al întregii
Republica Mali. tic de solidaritate cu ţările A- meni din diferite colţuri ale glo înapoiat la Djakarta din călăto- lumi, el este şi un erou al repu HELSINKI 9 (Agerpres). — După cum relatează ziarul
Anastas Mikoian a acceptat a- siei şi Africii, a declarat solida bului pămîntesc, şi în primul ria lor de patru zile pe insula blicii noastre şi de aceea i se Aproape 1.000 de persoane au „Kansan Uutiset“ , în faţa pri
ritatea sa frăţească cu poporul rînd o ameninţare pentru po Sulavesi. Inmînează pe drept acest ordin. participat la marşul păcii care măriei a avut loc un miting ia
ceastă invitaţie şl a mulţumit Cubei şi hotărîrea sa fermă de poarele Americii Latine. s-a desfăşurat în oraşul finlan care a luat cuvîntul M. Vire-Tuo-
pentru posibilitatea care I se o- a-i acorda sprijin în lupta ei Seara, in Palatul Negara, pre La rlndul său, G. S. Titov a dez Oulu sub lozincile: Pentru mlnen, secretar al organizaţiei
feră de a vizita Republica Mali pentru libertate, independenţă In declaraţie se subliniază că mulţumit preşedintelui pentru dezarmare generală, pentru in „Partizanii păcii din Finlanda“ .
în această lună după vizita din şi dreptul Ia orîuduirea socia noua provocare a colonialiştilor şedintele Sukarno i-a Inmînat distincţia acordată şi a vorbit terzicerea armei atomice, pentru Participanţii la miting au adre-
Ghana. lă, aleasă de ea. americani este dinainte condam. lui Gherman Titov un ordin al asistenţei despre zborul său în rezolvarea paşnică a problemei sat marilor puteri apelul de a
nată Ie eşec. Popoarele iubitoa Cosmos.
Declaraţia a fost făcută In le re do pace din lume care stau Republicii Indonezia — Steaua
S o lid ari cu P. C. gătură cu viitoarea conferinţă a de strajă cuceririlor lor au acor germane. înfăptui dezarmarea generală.
din S .U .A . miniştrilor de Externe ai ţări- dat şi vor acorda eroicului po T e rm e n p e n tru tra ta tiv e în p ro b le m a Poporul norve gian
Irianului d e v e s t respinge cîrdăşia cu „Piafa comună'
ÎCONDRA 9 (Agerpres). — lor-membre ale Organizaţiei por cuban un ajutor şi sprijin
In Anglia continuă protestele Statelor Americane, convocată multilateral şl vor zădărnici DJAKARTA 9 (Agerpres). — trul Afacerilor Externe dr. Su-
Împotriva persecutării Partidu pentru examinarea aşa-zisei pro
bleme cubane. orico provocări ale imperialiş TASS transmite : bandrio, după consfătuirea din
tilor.
lui Comunist din S.U.A. Filiala Sprijinul popoarelor După cum relatează corespon dimineaţa zilei de 9 ianuarie a OSLO 9 (Agerpres). — vegiei la „Piaţa comună“ . Din
Sindicatului muncitorilor din in. dentul din Djakarta al agenţiei „Statului major operativ pentru Poporul norvegian intensifică acest comitet fac parte cunos
dustria electrotehnică din ora. latino-am ericane France -Presse, la 9 ianuarie Su eliberarea Irianului de vest“ . lupta împotriva atragerii Nor cuţi oameni politici şi fruntaşi
şui Hemel-Hempstead (comita karno, preşedintele Indoneziei a vegiei la „Piaţa comună“ , care ai vieţii publice din Norvegia,
tul Hartfordshire) a adoptat o SANTIAGO 9 (Agerpres). — citorl de la rafinăria de cupru stabilit un termen maxim de 7-10 Li;?nd cuvîntul în faţa cores ar insemna nu numai înrobire între care Karl Evang, şeful de
rezoluţie In care arată că legile Pe măsură ce se apropie data din Tanlente a societăţii nord- zile pentru rezolvarea proble pondenţilor, Subandrio a făcut economică, dar şi pierderea su partamentului Sănătăţii, econo
Smith şl McCarran, pe baza că deschiderii conferinţei O.S.A. de americane „Braden Cooper Com- aluzie la faptul că dacă efortu veranităţii. mistul Regnar Frisch, profeso
rora este persecutat Partidul Co la Punta del Este, organizată în panv“ au adoptat o rezoluţie, mei Irianului de vest pe calea rile diplomatice nu vor da rezul Recent, a fost creat „comite rul universitar, Hakon Bingen.
munist din S.U.Â., sint rămăşiţe urma presiunilor guvernului în urma unui miting, în care a. tul de acţiune“ în scopul orga
ale zilelor întunecate ale mccar- S.U.A. pentru adoptarea de ac firmă că vor declara grevă dacă tratativelor diplomatice cu O- tate în această perioadă, Indo nizării în ţară a unei largi cam Sarcina principală a Comite
thysmului. O copie a acestei re ţiuni comune Împotriva Cubei, Statele Unite vor declanşa o a- tului este promovarea unei ac
zoluţii a fost trimisă Ambasa în ţările Americii Latine creşte gresiune împotriva Cubei. landa. nezia va folosi în mod sigur for panii împotriva alăturării Nor- tivităţi largi de lămurire spre a
dei S.U.A; din Londra. demonstra primejdia mare care
mişcarea de solidaritate cu lup Potrivit agenţiei Prensa Lati Această hotărîre a preşedinte ţa pentru eliberarea Irianului de ameninţă Norvegia dacă ea se
Filiala aceluiaşi sindicat din ta poporului cuban. na, preşedintele Camerei Depu va alătura „Pieţii comune“ .
oraşul Ilkeston (Derbyshire) a taţilor a Bollviei, Sandoval Mo lui a fost comunicată de Minis vest.
adoptat o rezoluţie în care ca Ziarul chilian „Ultima Hora“ ron, a declarat că „apărarea Recent, din iniţiativa acestui,
racterizează legea McCarran o principiilor neintervenţiei şl au Forţele patriotice din Laos resping comitet, ziarele norvegiene au
primejdie serioasă pentru po- relatează că peste 3.000 de mun- cu succes atacurile rebelilor publicat un important apel că
porul ajnprjcan. tre poporul norvegian, semnat
de 143 cunoscuţi oameni de stat,
todeterminării popoarelor repre XIENG KUANG 9 (Agerpres). lor deţinute de forţele patrioti Nu este, de asemenea, un se fruntaşi ai vieţii publice şi oa
meni politici din Norvegia, care
Poporul francez esfe hofărîf zintă cea mai însemnată garan Din Xieng Kuang se anunţă ce. In acelaşi timp trupele re cret că trupele rebele care în cer să se ducă o luptă energică
ţie a păcii în America Latină". că forţele patriotice laoţiene bele întreprind atacuri pe şo calcă în permanenţă acordul de împotriva atragerii Norvegiei la
să apere Franja de fascism resping cu succes atacurile tru seaua nr. 12 din Laosul central, încetare a focului sint coman „Piaţa comună“ .
Daniel Saravla, secretar gene pelor rebele împotriva regiuni încercînd să înainteze spre est date de ofiţeri americani şl că
PARIS 9 (Agerpres). — ază că republicanii francezi a- ral al Federaţiei muncitorilor In lor eliberate. Pe frontul de la în teritoriul eliberat. imperialiştii americani intenţio „D -na H ig g in s
Insolenţa şi atacurile bande vertizează pentru a doua oară dustriali din provincia La Paz Muong Sai, provincia Luang nează să intensifice ajutorul mi uită. is to r ia “
lor teroriste din cadrul „Orga „O.Â.S.“ şi pe complicii săi din a declarat la rîndul Iul că mun Prabang, forţele patriotice au Paralel cu intensificarea a- litar acordat rebelilor. Ambasa
nizaţiei armată secretă“ , pre metropolă că poporul francez citorii bolivieni sprijină revolu alungat unităţile rebele ataca tacurilor rebelilor, diplomaţia şi dorul american la Bangkok a N E W YO RK 9 (Agerpres). —
cum şi toleranţa de care dau do este ferm hotărît să apere Fran ţia cubană de al cărei viitor es toare, provocîndu-le grele pier presa americană depun eforturi dezvăluit recent că S.U.A1. ar Ziarul „N ew York Herald Tribune“
vadă autorităţile poliţieneşti te legat viitorul întregii Americi deri în oameni şi armament. în ultimele zile, pentru a se putea interveni direct la mo publică scrisoarea cititorului Charles
Latine. sustrage de la răspunderea ce
Intre timp Statele Unite în
franceze faţă de aceste bande ţa de fascism. cearcă să intimideze popoarele Intr-o ciocnire care a avut loc revine S.U.A. în sabotarea tra mentul oportun. Presa ameri Fulbright din Taorm ina în care acesta
latino-americane pentru a le îm la Phon Honi, provincia Vien- tativelor dintre cele trei părţi cană a publicat în ultima vreme
fasciste, provoacă o vie nemul PARIS 9 (Agerpres). — piedica să desfăşoare acţiuni în tiane, unităţile-" de “ patrioţi au din Laos. Presa americană pre ştiri că trupele americane din protestează împotriva publicării unui
ţumire in rlndul poporului fran sprijinul revoluţiei cubane. La capturat mai multe care blin tinde că ar exista neînţelegeri Tailanda şi cele tailandeze sânt articol al ziaristei M argarett H iggins
cez.- Ziua de 8 ianuarie s-a soldat in San Joşii, capitala Republicii date de producţie americană, şi chiar contradicţii intre S.U.A. gata să pătrundă în Laosul in în sprijinul întăririi forţei militare a
Algeria cu asasinarea a şase per Costa Rica, s-a anunţat sosirea folosite de rebeli In atacurile şi clica Boun Oum-Fumi No- ferior. Germaniei occidentale.
Agenţia France Presse rela soane, rănirea a 13 persoane şi cu 21 la 12 ianuarie a unei nave ame lor. Pe Frontul de la Tha Thong, savan. Agenţiile occidentale de
tează că In seara zilei de 8 ia de atentate ale teroriştilor din „O rga ricane purtătoare de avioane pe provincia Xieng Kuang, rebelii presă au anunţat că S.U.A. ar „Din nefericire — scrie autorul
nizaţia armată secretă". bordul căreia se află unităţi ale au lansat atacuri zilnic cu aco fi mers pînă la suspendarea
nuarie principalele artere ale b sOcCrUisJUo1riUi —— d-na H ig g in s uită istoria
capitalei franceze au fost aco XIEN. G. . .KUAN...G. 9 (Ag.erpr.es)._ G eim a„ni,ci, şi. .înd.eose.b.i aceea din ul-
Comitetul militar naţional al timii 90 de ani. Ea a omis să men
perite de mii de manifeste lan In cartierul arab al oraşului Alger, perire aeriană împotriva poziţii- temporară a unei părţi a aju Laosulul a adresat o chemare
asasinii din O .A.S. au mitraliat un torului financiar pe care-1 acor trupelor rebele să întoarcă ar
sate din maşini în care este con cămin, unde locuiesc oameni ai mun infanteriei marine.- dă acestei clici. mele împotriva imperialismului ţioneze cîte milioane şi milioane de
damnată atitudinea autorităţi cii algerieni, o fabrică de vlnificaţte american şi a grupării de la oameni au suferit din cauza germ a
lor franceze faţă ide' huliganii şi o cafenea frecventată de algerieni. ¦.m:. Comentind aceste manevre, Savannaket. nilor. Faptul că d-na H iggins a vizi
fascişti din O.A.S.- In urma acestui atac banditesc, cîtcva postul de radio al unităţilor de tat Germ ania occidentală de trei ori,
Incident diplomatic între luptă Patet Lao subliniază că Comitetul naţional militar în nu îi conferă drepturi suficiente pen
Manifestele care poartă trico oiicîte eforturi ar depune, im deamnă pe soldaţii clicii rebele tru a judeca o problemă care este de
lorul Franţei şi sînt semnate de u n lacheu şi stăpînii săi cea mai mare importanţă pentru noi
Comitetul ele apărare împotriva persoane, printre care doi copii, au W A S H IN G T O N 9 (Agerpres). — a acceptat stabilirea bazelor contrare perialiştii americani nu pot în să treacă de partea poporului americanii ca şi pentru întreaga lume.
fascismului "din Franţa sublini fost ucise şi rănite. Presa americană comentează inci voluţionarilor cubani în Guatemala şela popoarele. Este îndeobşte şi, In colaborare cu trupele gu Acţiunile Germaniei (occidentale —
dentul diplomatic produs Intre guver numai după ce a primit asigurări că, cunoscut că Însăşi existenţa cli vernului legal, aflate sub co
nul S.U.A. şl preşedintele Guatema- în schimbul acestui serviciu, „va primi cii lui Nosavan depinde de aju manda generalului Kong Le, să N .R .) şi, aşa cum ne-a învăţat isto
lei, Ydigoras Fuentes, care a avui un preţ bun“. El a înţeles prin torul imperialiştilor americani lupte pentru o pace adevărată, ria, acelea ale germ an ilor în trecut,
ecouri puternice în ţările latino-ame aceasta înapoierea Hondurasului bri şi că această clică s-ar prăbuşi neutralitate, conciliere naţiona sînt extrem de primejdioase. A da
arme nucleare germanilor (din R.F.G.
ie îndată ce ajutorul ar înceta. lă şi unitatea Laosulul.
ricane. După cum arată ziarul „N ew tanic Guatemalei. — N.R.), ar însemna un act crimi
York Times", preşedintele Guatemalei După cum scrie ziarul, purtătorul =SB nal îm potriva noastră şi a copiilor
a declarat cu prilejul discursului său de cuvînt al Departamentului de stat, o p e scojiRnr # p ie scdiiH tir ® noştri. Este bine de ţinut minte că
de Anul nou că „în cursul tratative Lincoln White, cu toate că a recu aceste arme pot fi folosite în orice di
lor secrete purtate cu guvernul S.U.A. noscut că au avut loc tratativele se M O S C O V A . — Recent, nava sovie- spre ţărmurile continentului de gheaţă, recţie şi nu numai spre Răsărit“.
pentru folosirea bazelor de pe teri crete cu Ydigoras a dezminţit că Sta
toriul Guatemalei de către rebelii cu tele Unite au făcut promisiuni în tivă „Kooperaţia“ a părăsit portul membrii celei de-a şaptea expediţii __o __
bani în vederea invadării Cubei, în această direcţie. Gu toate acestea, po
aprilie, anul trecut, a cerut „unui gu trivit ziarului „New York Tim es" — Capetown, ultimul punct populat în antarctice sovietice, patru oameni de Planul transformării N.A.T.o.
vern prieten" să exercite presiuni asu preşedintele Ydigoras s-a menţinut la drum spre Antarctida, şi s-a îndrep ştiinţă cehoslovaci şi trei din R.D. intr-o aşa-zisă „a 4-a putere
pra Marii Britanii pentru ca aceasta punctut lui de vedere. atomică“, înseamnă în reali
tat spre observatorul Mirnîi de la Germană. Ei vor petrece iarna la tate transmiterea armei nuclea
Pclul sud, pînă ta care sînt 3.500 de Mirnîi.
mile. Pe bordul navei se îndreaptă D EL HI. — Agenţia Associated Press
să înapoieze Guatemalei, Hondurasul relatează că Laksham i Menon, locţii re revanşarzilor ăe la Bonn,
britanic". după ln parlamentul chilian tor al ministrului Afacerilor Externe care joacă un rol principal in
In cuvîntarea sa, Fuentes, al Indiei a declarat că ţara sa nu va N.A.T.O. Aceasta creează o pri
cum scrie „N ew York Tim es", „a re- Proleste îm potriva je fu ito rilo r repatria pe cei 3.250 militari portu mejdie serioasă pentru pacea
ghezi, luaţi prizonieri cînd India a Europei.
deschis întreaga controversă asupra
(Ziarele)
invaziei din aprilie“ şi a deplîns fap imperialişti eliberat Goa, Dam an şi Diu, decit
atunci cînd autorităţile portugheze vor U 11 truc periculos.
tul că Statele Unite nu au oferit con
(Desen din „Pravd.i“)
trarevoluţionarilor cubani debarcaţi în SANTIAGO 9 (Agerpres). — tori a declarat că Departamen elibera pe indienii din coloniile por
tugheze car.e sînt internaţi în lagăre
rA s p e c t de la adunarea organizată la Stains (circumscrip Cuba sprijinul lor periau, aşa cum Luînd cuvîntul în parlamentul tul de Stat al S.U.A. a exerci de concentrare.
ţia administrativă St. Denis) în semn de protest împotriva pro au promis la început. El a cerut pre chilian, deputatul Jose Cade- tat presiuni pe lingă guvernul
vocărilor bandiţilor din O.A.S. şedintelui Kennedy să-şi asume răs L IM A . — D e 11 zile durează greva
punderea pentru eşecul invaziei Cubei martori a condamnat jaful eco chilian şi l-a împiedicat să-şi a aproape 5.000 de m etalurgişti de la
nomic la care se dedau Statele lărgească pieţele de desfacere, una din întreprinderile societăţii nord-
883- şi l-a sfătuit pe preşedintele S.U.A. Unite în Chile. După cum a ară îndeosebi în ţările socialiste. americane „A m erica’s Serro de Pasco
Gopper Gorp“ din Oroya (P e ru ). Gre-
„să continue opera de deconiunizare tat el, „Statele Unite au adus După cum a arătat el, Chile tre viştii cer majorarea salariilor.
G rsvä generală în bazinul carbonifer a Americii". statului Chile o pierdere de pes buie să-şi vindă cuprul şi sal-
Intr-o corespondenţă din Guatemala te 10 milioane de dolari prin sta1 petrul în întreaga lume şi nu
bilirea unul preţ scăzut la ma numai în S.U.A. ca pînă acum.
A veyron City, acelaşi ziar subliniază că la în teriile prime exportate din ţa
ceputul anului trecut, între guvernele
S.U.A. şi Guatemalei au avut loc nu ră şi mărind preţurile produse
meroase convorbiri secrete cu privire
•PARIS 9 (Agerpres). — închiderea minelor din acest ba lor industriale Importate din
întregul departament Avey- zin carbonifer care asigură de la Cuba şi că preşedintele Ydigoras
lucru aproape întregii populaţii S.U.A.“ . Cademartori a denun Oe ce este furios senatorul Scot!
ron, oraşul Rodez si Decazeville din regiunile învecinate. ţat de asemenea companiile
şi-au încetat activitatea cuprin
se de greva generală. Toată lu străine că jefuiesc bogăţiile
mea urmăreşte greva minerilor ţării pe baza tratatului asu o o o o o o o < x >
care de 22 de zile se află sub pra exploatării cuprului pro & WASHINGTON 9 (Ager promovează o politică inde- o
pămînt apărîndu-şi drepturile mulgat în anul 1955. Depu pres). —
Restrîngerea producţiei de automobile tatul chilian a subliniat că Senatorul H. Scott (repu pendentă, acuzindu-i că sub- 3
monopolurile americane au ob blican), din partea statului
lor. „O solidaritate demnă de ţinut profituri mari în Chile Pennsylvania), îndeamnă Sta minează forţele „lumii li- °
admiraţie“ , astfel apreciază zia mărind cursul de schimb al do tele Unite să-şi înăsprească
în Franţa larului şi reducind, pe această bere“ . O
rul burghez parizian „Paris Scott declară că toţi dola- o
Jour“ , greva de 24 de ore la care
participă oameni ai muncii din GENEVA 9 (Agerpres). — mativ 12 la sută faţă de pro rii puşi de către Statele Uni- o
toate întreprinderile şi institu Ziarul elveţian „La Tribune 'de ducţia anului precedent.
ţiile departamentului Aveyron. Geneve“ a publicat recent; o şti cale, suma impozitelor datorate politica faţă de ţările neu te sub formă de împrumuturi 3
re în care relatează că anul 1961 Ziarul citează ca una din cau statului. Ele au obţinut de ase
Greva de Ia 9 ianuarie a în a fost marcat pentru Franţa zele cele mai importante ale a- menea un „tratament preferen- tre. şi ajutor la dispoziţia ţărilor 3
ceput la chemarea a 19 organi printr-o puternică scădere a cestei restrîngeri a producţiei, ţi al“ şi alte condiţii favorabile
producţiei sale de automobile. concurenţa serioasă pe care o pentru companiile americane Intr-un articol Scris pen neutre şl neangajate s-au o
zaţii politice, sindicale şi profe După datele furnizate de ziar, întâmpină industria franceză de
producţia a scăzut cu circa automobile pe piaţa străină, In care extrag minereul de cupru. tru revista „Shingle“ (publi cheltuit zadarnic. El cheamă o
sionale din 'departamentul Avey 170.000 de autovehicule, ceea ce special din partea partenerilor
săi din f,Piaţa comună", în pri Referindu-se la motivele care caţie a Asociaţiei juriştilor guvernul american să ajute o
ron care cer anularea hotărîrii
au dus la deficitul comerţului din Philadelphia), Scott se pe viitor numai acele ţări 3
bxţerlor al ţării, Jóse Cademar- năpusteşte asupra conducă care sînt „dispuse să urmeze 3
torilor, statelor neutre care Statele Unite“ , o
guvernamentale cu privire la | reprezintă o scădere <je 5pr<?xi- mul rind R.F.G; >m o o o ^ c>o o o c -o o <x x ><x >o o o o o o o o o o o o o o o o o o <x >c o <>o o o o o c >o c
Redacţia şi administraţia ziarului 1 str. 6 M artie nr. 9. T elefon : 18$ 189, 75, 647. T axa plătită în num erar conform aprobării Direcţiei G en erale P.Ţ .T jR . nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — T ip a ru l: Întreprinderea Foii grafică „1 A lai“ — Deva.
