Page 30 - 1962-01
P. 30
JQva.
P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ Ă R IL E , ÎIN IŢ I-V A ! „Sâ realizăm în 1932 in d ic ii p re v ă z u ţi p e n tr u a n u l 19 6S '1
s, alătură entuziastei întreceri
întreprinderea forestieră Ha in măsură să spunem acum că productivitate ridicată, un preţ
Anuí X IV . Nr. 2191 Joi 11 ianuarie 1962 4 pagini 20 bani ţeg este una dintre cele mai ti avem deja acumulată o bună ex de cost scăzut, o utilizare mai
nere din regiune. Cu toate aces perienţă în toate compartimen bună a masei lemnoase, o redu
L u c ră rile €om§erim$ef reg io n ale de pa rtid — tea, colectivul ei de muncă şi-a tele de activitate. Şi fireşte, si in cere substanţială a pierderilor
dovedit din plin hărnicia. Este tern hotărîţi să o folosim din
semnificativ în acest sens urmă plin, s-o îmbogăţim... de exploatare, fără a mai vor
torul fa p t : dacă !n 1960, tină- bi de micşorarea considerabilă a
ra întreprindere se situa prin Că muncitorii forestieri din
tre ultimele 4 in întrecerea pe Haţeg sint hotărîţi să munceas efortului fizic. Dar, iată, ce vom
ţară, în 1961', planul producţiei că în viitor şi mai bine, ne.o face noi pe linia mecanizării.
globale a fost depăşit cu 5,71 la spun angajamentele lor, luate
sută, iar cel a producţiei marfă cu prilejul dezbaterii cifrelor dc Cu prilejul dezbaterii cifrelor
cu 3,31 la sută. Ceilalţi indici plan pe anul 1962. Intre altele de plan pe anul 1962, cît şi în
ai planului de stat, au fost de a- ei s-au angajat să producă pes consfătuirile de producţie, mun
te plan 1.000 m.c. lemn rotund citorii întreprinderii noastre au
de răşinoase, 500 m.c. buşteni de apreciat fierăstraiele mecanice
fag, 200 m.c. lemn de fag pen- tip „Dcujba“ . De aceea, vom
mai pune în funcţiune în par
semenea realizaţi în totalitatea chetele Scoaba verde, Lebu,
lor. Aceste succese situează în Leucuş şi Murguş încă 10 fie
treprinderea printre fruntaşele
pentru im bold ist lupta regiunii. Convorbire cu tovarăşul răstraie de acest fel. De aseme
îndeplin irea planului pe 1962 ing. IOAN DANCIU, nea, va fi mecanizat depozitul
Minereu mai mult — Am realizat totuşi puţin —
In aceste zile, delegaţi ca rc au participat la Conferinţa regională de partid, vorbesc ne spunea tovarăşul inginer Ioan directorul I. F. Haţeg Baru Mare, în sensul că vom
si de calitate tovarăşilor lor de muncă despre ceea ce au de făcut in vederea înfăptuirii sarcinilor de viitor. Danciu, directorul I. F. Haţeg, instala acolo mecanisme în ve
mai bună IN FOTOGRAFIE : comunistul Nicolae Petreanu, delegat la Conferinţa regională de partid comentînd aceste rezultate. A- tru celuloză, 500 m.c. lemn de derea încărcării şi descărcării
discută cu un grup de turnători de la Atelierele de reparat material rulant din Simeria. vem posibilităţi să obţinem suc mină. mecanice a materialului lemnos.
Conferinţa regională de partid cese mult mai frumoase. Sîntem
este un eveniment însemnat în Spre noi realizar Recent, colectivul I. F. Ha Pentru mecanizarea transpor
viaţa regiunii noastre. I)c aceea, Cotidiene ţeg şi-a mal luat un angaja tului vom instala noi funiculare
împreună cu toţi membrii bri Conferinţa regională de partid aici, dînd viaţă sarcinilor trasa ficii. Pentru ducerea la îndepli ment : să realizeze in 1962 unii în parchetele Murguş, Fieuri şi
găzii am citit cu atenţie docu a apreciat că printre întreprin te de cel de.ai lll-lea Congres al nire a angajamentelor luate, a Jnîăofuîesc altele. In prezent se află în curs
mentele Conferinţei regionale derile care au obţinut rezultate P.M.R., a îndeplinit planul anual fost întocmit un bogat plan de angajamenfu! indici prevăzuţi pentru anul de montare un funicular de un
de partid publicate în ziar. Rea deosebite în realizarea planului al producţiei globale în propor măsuri tehnico-organizatorice 1965 1 tip nou, cu capacitatea de scos-
lizările obţinute pînă acum, con pe anul 1961, se numără şi în ţie de 134,32 Ia sută, iar pe cel Angajamentul ceferişti apropiat mai mare cu cca. 40
diţiile bune de viaţă şi de mun treprinderile de industrie loca a producţiei marfă in proporţie care a început deja să fie pus lor din complexul Petro — Iniţiativa furnaliştilor din la sută decit a funicularelor
că pe care noi minerii le avem, lă. Desigur că această aprecie in aplicare. şani de a îmbunătăţi în Călan, de a realiza în cursul a- Wyssen.
perspectiva viitorului luminos de 127,36 la sută. acest an realizările obţi cestui an indicii de utilizare ai
care ni se deschide în faţă ne re constituie pentru colectivele Aşa cum a reieşit din lucrările nute in 1961 începe să furnalelor prevăzuţi pentru Paralel cu acestea, colectivul
mobilizează s»i mai mult la în- Sarcinile de plan ale colecti Conferinţei regionale de partid, prindă viaţă. 1965, a fost primită cu entuzi de conducere al întreprinderii
făptuirea sarcinilor trasate de de muncitori, ingineri si tehni- întreprinderea , are datoria - să asm de către colectivul nostru s-a preocupat de asigurarea ce
Congresul al III-iea al P. M. R. vului de la I.I.L'. „1, Mai“ pe anul introducă pe scară.largă tehni 'Astfel, în primele 7 zile de muncă — aprecia tov. Dan lor mai bune condiţii de mun
cieni ale întreprinderilor de in ca nouă in aşa fel ca produse ale noului an, planul ciu. In flecare sector de lucru că şi de viaţă lucrătorilor fo
Aşa cum reiese din darea de .1962 sînt sporite cu 20 la sută le executate să fie la nivelul ce de încărcări a fost depă se discută despre ea, se propun restieri. Astfel, au fost construi
seamă prezentată ia Conferinţa dustrie locală din regiunea noas şit cu 17,5 la sută. In ace diverse măsuri care să ducă la te cabane confortabile în par
regională de partid, nouă mine faţă de anul trecut. Cu ocazia eaşi perioadă, sarcina sta realizarea cu 3 ani mai devreme chetele Zeicani, Pirîul Ursului,
rilor, ne revine sarcina să ridi tică a fost îmbunătăţită cu a unor indici stabiliţi în planul Barzu şi se vor mai construi al
căm productivitatea muncii în 14 la sută. In ce-i pri de 6 ani. Ne-am făcut şi noi o tele în parchetele Pravăţ şi Mur
abataje, realizîn'd planul în mod veşte pe mecanicii din serie de socoteli în această pri guş. De asemenea, vom ţine o
ritmic, îmbunătăţind în perma depoul de locomotive, ci vinţă ; am cerut părerea condu mai strînsă legătură cu unităţi
nenţă calitatea minereului ex au remorcat in această cerilor sectoarelor, a fruntaşilor le comerciale pentru a asigura
tras şi să reducem consumurile perioadă 35 trenuri supra- in producţie. Drept urmare am forestierilor o bună aprovizio
specifice. tonate, cu un supratonaj ajuns la concluzia că in cursul nare cu alimente şi alte mărfuri
de aproape 8.000 tone. anului 1902 putem atinge indi necesare...-
In acest scop, anul acesta cii prevăzuţi pentru 1965 la me
sîntem hotărîţi să ne sporim 1. C R î Ş A N canizarea operaţiunii de scos-a- Tovarăşul Danciu ne-a mai
eforturile şi să realizăm ritmic propiat, reducerea preţului de vorbit şi despre alte lucruri.-
planul de producţie. Vom extra corespondent cost, utilizarea masei lemnoase Ne-a amintit, de pildă, faptul că
ge cît mai mult minereu, şi reducerea pierderilor în ex s-au luat măsuri pentru îmbu
vom economisi 3 m. c. lemn de M ăsuri panfru noi ploatări. nătăţirea protecţiei muncii, că
mină şi vom reduce cu 2 la sută succese la în văţătu ră se fac periodic controale medi
consumul îa explozibil. Pentru L-am rugat pe tov. Danciu să cale în toate sectoarele de mun
înfăptuirea acestor obiective noi Vacanţa a luat sfîrşit. Azi a ne vorbească ceva şi despre mă că.
vom lucra după metoda de ram. început în întreaga ţară noul surile luate în vederea realizării
bleiere in cap cu retragere, care trimestru al anului şcolar. Pen angajamentelor. Toate acestea, cît şi succesele
reduce munca manuală şi vom tru ca în viitor să fie obţinute obţinute, arată că angajamen
extinde metoda de puşcare în succese şi mai bune la învă — Trebuie să spun de la bun tele colectivului I. F. Haţeg vor
camere pe table metalice, care ţătură, să iie lichidate lipsurile început că cele mai multe mă fi traduse cu siguranţă în via
va duce la creşterea producti semnalate, ieri, secţia de învâ- suri ţintesc mecanizarea în pro ţă înainte de termen Posibili
vităţii muncii. tăţi pentru realizarea încă in
cent cît mai ridicat a procesu cursul acestui an a unor indici
Prin folosirea metodelor celor stabiliţi pentru anul 1965 exis
mai înaintate, ridicindu-ne în lui de producţie. De ce ? Pentru tă, şi avem garanţia că ele vor
că in acest fel se realizează o fi folosite din plin.
permanenţă nivelul nostru pro
N. ANDRONACHE
fesional, noi ne angajăm să nu
TELEGRAMA
rebufăm nici un vagonet cu mi
Excelentei sale Dr. SUKARNO
nereu, Iar planul de producţie
Preşedintele Republicii Indonezia
djakarta
Exprim indignarea noastră a tuturora, a întregului popor
să fie realizat lună de lună. tră un puternic stimulent în ob dezbaterii cifrelor de plan, co lor fabricate de către întreprin ţămînt şi cultură a Sfatului romîn faţă de odiosul atentat îndreptat împotriva dv. de către
Acesta este răspunsul nostru la ţinerea unor succese şi mai im lectivul de aici, îndrumat de or derile de interes republican. A- popular regional, în cadrul unei uneltele colonialismului, duşmani ai independenţei şi integri
chemarea Conferinţei regionale portante. ganizaţia de partid, pe baza suc cest lucru frămîntă în momen şedinţe, la care au participat tăţii teritoriale a Indoneziei.
de partid de a spori productivi ceselor dobîndite şi în urma a- tul de faţă colectivul I.I.L. „1 şefii secţiilor dc învăţăm înt şi
tatea muncii, de a reduce con Acest fapt s-a putut observa nalizei posibilităţilor existente, Mai“ Deva. In vederea realiză cultură ale sfaturilor populare Ne bucurăm că planurile colonialiştilor au suferit un eşec
încă din timpul desfăşurării s-a angajat să depăşească pla rii obiectivelor propuse, ca şi du raionale şi directorii şcolilor şi vă urăm multă sănătate, viaţă îndelungată şi activitate rod
sumurile specifice şi de a extra lucrărilor Conferinţei regionale nul producţiei globale cu 5 la cerii la îndeplinire a sarcinilor medii, a analizat felul cum nică pusă in slujba poporului indonezian şi a păcii.
ge numai minereu de bună cali de partid, cînd am vizitat cîte- sută, iar pe cel a producţiei reieşite din lucrările Conferin s-a desfăşurat procesul instruc-
tate. va secţii ale I.I.L'. „1 Mai“ De marfă tot cu 5 la sută şi să ţe; regionale de partid, întregul tiv-eduentiv în primul trimestru G H E O R G H E G H E O R G H IÎJ-D E J
va, fiecare muncitor era mîn- realizeze importante economii la şi a stabilit măsurile ce trebuie Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Roiuiue
PAVEL MINUC dru de rezultatele obţinute în preţul de cost precum şi bene- colectiv, în frunte cu comuniş- luate în trimestrul următor.
şef de brigad ă sectorul 111 anul care a trecut. Colectivul de -BS-.
tii, a pornit cu elan sporit la Moi sorîim enie
mina D e v a = ÎBS3.C : REPARAŢII DE CALITATE,
muncă încă din primele zile ale de panificaţie
LA TIMP ŞI IEFTINE
anului. Pînă în prezent, frun
taşe sînt secţiile de tîmplărie şi
poligrafie. Secţia tîmplărie, de
vt>>G<>O O Ô Ô * © ma m OOOOOOOOi pildă, a realizat numai în 4 zile La cele patru secţii de pani Numai lucrări de califafe
17 Ia sută din planul lunar, iar ficaţie din oraşul Alba lulia,
O toate domeniile de activitate, rinţei. In urma lui, freamătul secţia poligrafie a realizat în colectivul de muncitori se preo Tov. Com ei Popescu, directorul
O arătînd sarcinile ce ne revin muncii parcă se înteţise. Mai aceiaşi perioadă 15 la sută din cupă în mod permanent de îm S.iW.T. din Miercurea ne inform ează că La recepţia făcută tractoarelor şi u-
O în viitor. S-au arătat şi des auzi doar pe Gheorghe Sirbu planul lunar. bunătăţirea calităţii pîinii ş' la această unitate lucrările de reparaţii tilajului agricol ieşit din reparaţii s-a
întors de la Conferinţa re pre noi, ceferiştii, lucruri îm spunînd: sporirea numărului de. sortimen se desfăşoară cu însufleţire. Organizaţi constatat că lucrările executate sint de
Oooooooo gională de partid, unde a par bucurătoare. Dar şi sarcinile Şi la celelalte secţii au fost în te. Aici s-au realizat pînă în in echipe de reparaţii alcătuite din me cca mai bună calitate.
ticipat ca delegat, Paul Er- sînt mari. Noi trebuie să — Aţi auzit băieţi ? 'Am spus, registrate rezultate promiţătoa prezent peste 20 sortimente de canici, şefi de brigăzi şi tractorişti,
dei, secretarul Comitetului de luptăm pentru mărirea pro aşa cum am hotărit noi. Acum re. Dar acesta este numai în pline şi franzelărie. mecanizatorii acestei staţiuni au reuşit Rezultatele cele mai bune le-au ob
partid de la Depoul C.F.R. Si ductivităţii muncii, să facem să nu ne facem de ruşine. La ceputul. întregul colectiv, însu ca pînă în urmă cu cîteva zile să re ţinut pînă în prezent echipa de la re
economii, locomotivele să fie două locomotive musai să fa fleţit de sarcinile izvorîte din Zilele trecute s-au produs pare 90 de tractoare, 47 semănători paraţii de tractoare, condusă de Pauifil
o meria, a fost întimpinat în reparate şi întreţinute irepro cem azi spălarea... lucrările Conferinţei regionale încă trei noi sortimente dc pentru cereale, 11 polidiscuri, 115 g ra Olteană şi cea de la reparaţii de utilaj
şabil, mecanicii noştri să asi de partid este hotărit ca în fie franzelărie. Astfel, s-au produs pe diferite etc. agricol condusă de ioan Garapcea.
atelierul depoului de freamă gure planul de transporturi. Vocea i-a fost acoperită de care lună să raporteze însemna cornur' aperitiv de 50 gr., co
Avem multe de făcut, dar şl izbiturile înteţite ale ciocane te depăşiri de plan ,şi sa trimită zonaci moldoveneşti împletiţi
tul muncii entuziaste, de pri posibilităţile sînt mari. Anga lor, de fişiitul apei sub pre oamenilor munci; produse de de 300 gr. şi franzeluţe format
jamentul de a realiza pe de siune. In ziua aceea, luni, 8 larg consum de bună calitate.
virile întrebătoare ale mecani pou o sporire a productivită ianuarie, echipa lui Gheor lung de 150 gr., toate cu adaus
ţii muncii de 1,45 la sută,şi dc ghe Sirbu a făcut spălarea la V. ALBU
cilor şi lăcătuşilor. Citiseră cu a reduce preţul de cost în două locomotive. Iar ieri, a de zahăr, ouă şi unt.
acest an cu 1,50 la sută, cu executat o spălare de gradul
toţii textul prescurtat al dării toate că sarcinile acestui an I I I (aceasta necesită 2 sile), La S. M. T. din Dobra
sint mult mai mari ca in 1961, la locomotiva nr. 230.315 şi la
de seamă publicat in ziarul poate fi nu numai realizat ci altă locomotivă a executat
şi depăşit... spălarea de gradul I. Ba mai
nostru. Realizările înfăptuite mult, pentru locomotiva nr. Zilele acestea mecanizatorii de Celor 8 echipe care lucrează
— Nici o grijă, tovarăşe se 230.315 au fost turnaţi şi cu la S.M.T. din Dobra zoresc re la reparaţia tractoarelor li s-au
in ultimii ani, hotărirea ca pe cretar, îl ţntrerupse mecanicul zineţi de bielă. (Acest lucru se asigurat condiţii din cele mai
Mircea Boian. Dinspre partea face de obicei la reparaţiile paraţiile tractoarelor şi maşini bune de muncă. în felul acesta,
<> viitor ele să fie întregite de noastră, a mecanicilor, depoul generale). lor agricole. ele au revizuit şi reparat pînă
ooo n-o să rămână de ruşine. Uite acum peste 60 la sută din nu
ooooooooo noi succese, i-a însufleţit in- eu, aici, mă angajez să trans 230.310, una din locomoti mărul tractoarelor agricole pla
deninîndu-i la fapte măreţe. port — chiar şi pe timpul ăsta vele spălate in ziua de 8 ia nificate şi au terminat în între
In timp ce lucrau. f.l priveau rece — trenuri cu supratonaj. nuarie, a şi trecut examenul. gime reparaţia tractoarelor ru
întrebător pe Paul Erdei. Do Si. ca mine o să facă şi St- După primul drum făcut pînă tiere.
reau să cunoască mai amănun la Coşlariu şi retur, mecanicul-
ţit ceea ce se discutase la con s-a declarat mulţumit de re Organizindu-şi mai bine mun
ferinţă. Comunistul Gheorghe ca şi ecliipcle care lucrează la
reparaţia maşinilor agricole au
Sirbu, după ce dădu citeva in obţinut rezultate bune. Ele au
reparat pînă în urmă cu cîteva
dicaţii tinărului Constantin zile toate cultivatoarele, peste 50
Ia sută din numărul plugurilor
soo Grizia, arăitindu-i cum să de şi al semănătorilor de păioase.
monteze bielele de la loco De asemenea, au fost reparate
intr-un număr mare şi celei alta
ooooooo motiva cc era in spălare, răs- maşini agricole.
punse la salutul lui Erdei şi-l
întrebă nerăbdător :
— Cum a fost tovarăşe Er
dei la conferinţă ?
o întrebarea parcă era pusă
nu de Sirbu ci de întreaga mion Stremţan şi toţi meca paraţia executată. Succesele turnătorilor
echipă. Toţi lăcătuşii, (com u nicii de la marfă... La fel ca echipa lăcătuşi
nistul Gheorghe Mircea, can — Nici noi n-o să facem de lor, şi tura mecanicului Mircea Colectivul de muncitori, ingineri şi
didaţii de partid Ioan Mihăilă poul de rîs, spuse cu liotărîre Boian a început să aplice in tehnicieni de Ia secţia turnătoria de
şi Ioan Radu. utemistul Grizia şeful echipei de lăcătuşi, viaţă hotărirea luată. Primul oţel a U.R.U.M . Petroşani, în primele
şi ceilalţi), aşteptau atenţi. Gheorghe Sirbu. Echipa noa transport făcut pînă la Coşla 9 zile ale acestui an, a depăşit planul
Curind, s-au apropiat şi şefii stră va spăla zilnic două lo riu a fost cu supratonaj. de producţie cu 28 la sută la oţel li
de echipă Constantin Grigo- comotive şi nu una cum avem chid. In cadrul planului au fost execu
raş, Nicolae Bodea şi ciţiva sarcina, iar de calitatea repa Entuziasmul cu care ceferiş tate piese pentru stîlpi de abataj, pen
mecanici. raţiilor, n-o să se plingă me tii au pornit să înfăptuiască tru pompe, pentru vagoneţi şi pentru
canicii..; hotărîrile Conferinţei regiona alic utilaje miniere.
— S-au discutat multe pro le de partid este o dovadă că
Dintre muncitorii topttori s-au evi
bleme acolo, tovarăşi —- înce Paul Erdei le-a strins mina ei îşi vor îndeplini cu succes denţiat Ioan Pantă, M arin tvan, Petru
pu Paul Erdei să le vorbească. cu mulţumire. 1Era mîndru de angajamentele ce şi le-au luat Deosebit de interesante sînt lecţiile predate colectiviştilor din A lba lulia, în cadrul în- Daţă, iar dintre formatori, G avrilâ Rus,
văţăm întului agrozootehnic, dc către medicul veterinar Tatu I.adislau. Lectorul, le vorbeşte Gheorghe Scurţii, Mircea Pavel şi al
Conferinţa regională de partid entuziasmul cu care au fost pentru acest an. cursanţilor despre „Prevenirea şi combaterea bolilor parazitare la anim ale“. ţii.
a făcut o amplă analiză în întimpinate lucrările confe-: R. B U D IN In fo t o ; Lectorul Tatu Ladislau demonstrează practic cursanţilor noţiunile predate. R. BALŞAN
corespondent
Oooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo^ooooooooooooooooooooooooo
