Page 31 - 1962-01

pag. *
In a i enfin noastră — creşterea
oducfiei legumicole şi cerealiere
O sarcină Importantă ce re­
vine gospodăriilor agricole co­
lective situate în apropierea
centrelor muncitoreşti este apro­
vizionarea acestora cu produse
agroalimentare.
Chemarea Consfătuirii pe ţară
a ţăranilor colectivişti precum
şj recomandările făcute de co­
misiile consfătuirii, subliniază
necesitatea dezvoltării tuturor
ramurilor de producţie în ca­
drul G.A.C., în scopul întăririi
lor din punct de vedere econo-
mico-organizatoric. 'Avînd în ve­
dere acest lucru şi ţinînd sea­
ma de faptul că gospodăria co­
lectivă din Miceşti se situează
în apropiere de oraşul Alba
Iulia şi de 'contrele Muncito­
reşti Zlatna şl Haneş, consiliul
de conducere al G.A.C., îndru-
.mat de către organizaţia de
partid, a hotărît să sporească
mai mult producţia de legume,
zarzavaturi şi cereale.
Pentru realizarea acestui
obiectiv, ne-am propus să ex­
tindem suprafeţele cultivate cu
aceste plante şi totodată să
mărim producţia la hectar. Ex­ şămintelor chimice şi naturale, Am mai contractat de aseme­
perienţa pe care am ciştigat-o ne va asigura sporuri mari de nea însemnate cantităţi de ce­
de-a lungul anilor şi mai ales
în anul trecut, ne-a dovedit ce
avantaje mari avem prin culti­
varea legumelor. Pe lingă fap­
tul că putem folosi mai raţio­
nal braţele 'de muncă, prin va­
lorificarea producţiei marfă rea­
lizăm mari cîştiguri băneşti.
Iată doar citeva exemple. De
pe o suprafaţă de 3 ha. culti­
vată în anul trecut cu morcovi,
am incasat 156.197 lei, de pe 1,5
ha. cu vinete 64.752 lei, de pe
3 ha. cu aTdei 98.709 lei etc. Ve­
nitul total realizat de gospodărie
din cultura legumelor se ridică
la 921.700 lei.
Sectorul zootehnic tot mai
puternic dezvoltat
Gospodăria agricolă colectivă
„Unirea“ din Alba Iulia, are o
existenţă de numai doi ani şi
ceva. In timpul care s-a scurs
de la înfiinţare (martie 1959),
ea s-a Întărit mult din punct de
vedere economic şi organizato­
ric. Extinderea suprafeţelor cul­
tivate cu plante cerealiere, cu
legume şi zarzavaturi, aplicarea
agrotehnicii înaintate în lucra­
rea pămîntului, producţiile mari
obţinute an de an, au făcut ca
traiul colectiviştilor să devină
tot mai îmbelşugat.
Dar, dacă ţinem seama de
posibilităţile existente la G.A.C.
din Alba Iulia, ne putem da
uşor seama că rezultatele mun­
cii puteau fi mult superioare.
A existat însă, mai ales in pri­
mul an, la această gospodărie
o mentalitate greşită. Colecti­
viştii n-au acordat atenţia cuve­
nită dezvoltării unor ramuri de
producţie care puteau să le a-
ducă mari venituri băneşti. Sec­
torul zootehnic, bunăoară, a ră­
mas mult în urmă. Animalelor
ce le deţinea pe atunci gospo­
dăria, nu li se aplicau o îngri­
jire şi hrănire raţională, lucru
pentru care şi producţiile erau
destul de slabe. Din această
cauză, unii colectivişti nici nu
vroiau să audă despre sporirea
şeptelului, argumentînd „în fel
şi chip“ că creşterea animalelor
n-ar fi rentabilă.
Pe la începutul anului trecut
însă, îndrumaţi de către orga­
nizaţia de partid in lumina sar­
cinilor reieşite din Directivele
celui de-al ni-lea Congres al vişti au venit cu propuneri va­
partidului, ei au luat măsuri din loroase privind dezvoltarea sec­
Contractarea produselor agricole Sebeş, prezenţi în număr mare
oferă mari avantaje
Aplicînd cu stricteţe regulile
agrotehnice, gospodăriile agri­
cole colective din regiunea noas­
tră au reuşit ca şi în anul tre­
cut să obţină producţii ridicate
de la culturile de cîmp. Recolte
mari de griu şi porumb au rea­
lizat mai ales gospodăriile
colective din Miercurea, Da-
ia, Pricaz, Mihalţ, Sîntan-
drei etc. Acest fapt le-a
dat posibilitatea să contracteze
cu statul mari cantităţi de ase­
menea produse. Gospodăria
agricolă colectivă din Daia,
bunăoară a vîndut anul trecut
statului pe bază de contrac
118.000 kg. grîu, 90.000 kg. po
rumb, 20.000 kg. floarea-soare
lui şi 10.000 kg. fasole. Canti
taţi însemnate de produse agri
cole au mai contractat şi predat
şi colectiviştii din Sîntandrei,
Pricaz şi din multe alte sate. cepţie, ea beneficiază şi de pla­
Contractarea de către gospo­ ta transportului produselor.
dăriile agricole colective a între­
gului surplus de produse agri­
cole este un mijloc important
de sporire a veniturilor băneşti.
Prin sistemul de contractări, co­
lectiviştii şi întovărăşiţii bene­
ficiază de. multiple .avantaje.
Aceste cîştiguri ne-au dat po­
sibilitatea să repartizăm colec­
tiviştilor pentru fiecare zi-mun-
că în afara produselor şi cîte
15 lei.
Rezultate bune arh înregis­
trat şi la producţia de cereale.
De pe 42 ha. semănate cu griu,
am recoltat cite 2.400 kg. la
hectar, iar media pe gospodărie
a fost de 1.900 kg. la hectar.
Ţinînd seama de sarcinile ce
reies din lucrările Consfătuirii
pe ţară a ţăranilor colectivişti,
învăţăminte valoroase
de la Consfătuirea
pe ţară a ţăranilor
colectivişti
noi ne-am angajat să mărim
suprafaţa legumicolă a gospo-
lăriei la 120 ha. (din care 33
ha. irigate). De asemenea, am
luat o serie de măsuri în vede­
rea ridicării producţiei la hec­
tar. Folosirea seminţelor din
cele mai bune soiuri şi a îngră­
recolte. De asemenea, ne-am
propus să extindem cultura du­
blă (varză de toamnă după car­
tofi timpurii) pe 10 ha.
Un deosebit accent punem pe
producerea legumelor timpurii.
Din cele 30 ha. ce vor fi cul­
tivate cu cartofi, 10 ha. sînt
destinate pentru producerea de
cartofi timpurii. Ne-am’ plani­
ficat ca de pe fiecare din cele
5 ha. pe care le vom cultiva
cu roşii timpurii să obţinem o
producţie de 15.000 kg. la ha.
Şi în ceea ce priveşte creşterea
producţiei de cereale avem asi­
gurate toate condiţiile. Pe cele
cele mai eficiente pentru dez­
voltarea acestui sector. Cu aju­
torul creditelor acordate de stat
pe termen lung şi fără dobîndă,
colectiviştii şi-au cumpărat mul­
te animale, în special 'vaci'de
lapte, juninci şi viţele. Aşa-se
face că acum gospodăria deţine
106 capete taurine (din care 31
vaci, 30 juninci şi 16 viţele),
329 oi, 91 capete porcine (din
care 36 scroafe şi scrofiţe), 395
gişte şi găini etc.
Au fost apoi luate măsuri
pentru îngrijirea şi hrănirea
mai atentă a animalelor, lucru
care a dus la sporirea produc­
tivităţii acestora. In anul 1961,
spre exemplu, producţia de lapte
pe cap de vacă furajată a ajuns
la aproape 1.700 litri lapte, cea
de oaie la peste 40 litri, iar cea Alba Iulia vor reuşi să sporeas­
de lină la aproape 2,200 kg. pe
cap de oaie. Predînd statului pe
bază de contract întreaga can­
titate de lapte de vacă şi de
oaie, lină, mari cantităţi de car­ dezvolte şi mai mult fondul de
ne de bovine şi porcine în greu­
tate vie etc., gospodăria a rea­
lizat un venit de aproape 150.000
lei. Acest lucru a întărit con­
vingerea colectiviştilor din Alba
Iulia că una din ramurile de
producţie aducătoare de mari
venituri băneşti este creşterea
animalelor.
Aşa se explică de ce, cu p ri-.
lejul discutării planului de pro­
ducţie al gospodăriei pe anul
1962, la întocmirea căruia s-au
avut în vedere recomandările
Consfătuirii pe ţară a ţăranilor
colectivişti, numeroşi colecti­
'W
Astfel, pe lingă faptul că pentru
orice produs agricol statul acor­
dă preţuri avantajoase şi garan­
tează stabilitatea acestora, atît
pentru contractările anuale, cît
şi pentru cele pe mal-' mulţi ani,
unităţile agricole socialiste care
contractează şi predau statului
cantităţi ce depăşesc 30 tone
grîu, secară şi orzoaică la un loc scopul ridicării nivelului de via­
sau 30 tone porumb, beneficia­
ză de un spor de preţ de 10 la
sută. Pentru floarea-soarelui se
acordă un spor de 0,65 lei pe kg.
acelor unităţi care contractează
peste 16 tone. La încheierea con­
tractelor, unităţile primesc a-
vansuri băneşti care le sînt foar­
te necesare la începutul unui
an agricol.
In cazul cînd unitatea contrac­
tantă este situată la o distanţă
de peste 10 km. de baza de re­
Toate acestea demonstrează colective din Boşorod, raionul
tuturor colectiviştilor cît de a- i ITaţeg, au prevăzut in planul de
vantajos este pentru ei sistemul
de contractări al produselor a-
gricole.
îng. SZEGEDI L’APIS LAU condiţîuni a lucrărilor de cons­
DRUM UL SOCIALISM ULUI Nr. 2191
sfa x cupcc.y«îmskitiSBSEînivi&ynaiittiiirs«txrwssrriJivr,?r J K W ! ::îW-’í -Wtff'îiEl
IN EDITURA POLITICA w?vK
au apărut:
I
K. M A R X — F. E N G E L S , 12 IANUARIE 1962
292 ha. Insămînţate. cu grîu în Despre sindicate PROGRAMUL I : 6,30 Emisiu­
toamna trecută, am avut plan­ Culegerea cuprinde o serie de ne pentru sate ; 8,00 Din presa
te bune premergătoare, iar să- articole şi scrisori precum şi de astăzi; 8,30 Cintece şi jocuri
mînţa folosită- a fost din soiu­ fragmente de articole şi scri­
rile Ponca, Bezostaia şi Scoro- sori din care reiese importanţa populare romîneşti şi ale mino­
spelca. De asemenea, am creat pe care o acordau sindicatelor, rităţilor naţionale ; 10,08 Muzi­
de pe acum condiţii pentru rea­ întemeietorii marxismului. Ei că uşoară ; 12,10 Muzică de es­
lizarea unei producţii cît mai dezvăluie în aceste articole condi­ tradă de compozitori din ţări
mari de porumb boabe la ha. ţiile de apariţie a sindicatelor, socialiste; 13,05 Pagini alese
Arătura adincă de toamnă exe­ demonstrează caracterul lor is­ din muzica de operetă ; 14,00
cutată la o adîncime de peste toric inevitabil, stabilesc locul Din folclorul popoarelor ; 14,30
30 de cm., precum şi îngrăşă- sindicatelor în lupta de clasă Solişti de muzică uşoară: 16,15
mintele naturale transportate a proletariatului.
pe suprafaţa ce o vom cultiva Vorbeşte Moscova ; 18,30 Tribu­
cu porumb, ne vor permite să V. I. L E N 1 N na radio ; 19,00 Jurnalul sate­
lor ; 19,25 Program pentru iubi­
Opere complete, voi. 6 torii muzicii populare româ­
obţinem 5.000 kg. porumb boa­ Volumul cuprinde lucrarea de neşti: 21,15 Emisiune culturală.
be la ha. nu numai pe cele 5
PROGRAMUL I I : 12,45 Din
repertoriul interpreţilor noştri
de muzică uşoară; 15,35 Actua­
importanţă istorică „Ce-i de litatea în ţările socialiste ; 16,30
făcut ?“ , lucrare in care Lenin Cintece marinăreşti ; 17,00 Cîn-
ha. cît avem planificat ci de tece de dragoste şi jocuri popu­
pe o suprafaţă mult mai mare. N otă * Miron Nicoluescu, lu- fundamentează bazele ideologi­ lare româneşti ; 18,05 Melodii...
Vom executa mecanizat, cu m ij­ t crează la secţia mecanică ce ale partidului de tip nou şi melodii, emisiune de muzică u-
loacele S.M.T.-ului, atît semă­ m sala de aşteptare — ] a U.R.U.M. Petroşani, la desăvîrşeşte zdrobirea econo­ şoară sovietică (reluare) : 19,30
natul cît şi lucrările de între­ f maşina de găurit radial. mismului — variantă rusă a re­ Teatru la microfon „Momente
ţinere la cultura porumbului. frig ca afară *• In fiecare lună el îşi de- vizionismului, — precum şi alte din viaţa lui Mihail Eminescu“ ,
i păşeşte norma cu 50 pînă lucrări scrise de V. I. Lenin în scenariu radiofonic de Mircea
Fiind convinşi de avantajele «t—1/—11—v r~+r*r * la 60 la sută, executîn d perioada ianuarie—august 1902, Ştefănescu ; 21,00 Actualitatea
pe care le avem contractînd cît î in acelaşi timp lucrări de printre care „Materiale pen­ radio.
mai multe produse cu statul, în i cea mai bună calitate. tru elaborarea programului
acest an, am încheiat contract P.M.S.D.R.“ , articolul „Progra­ BULETINE DE Ş T IR I: 5,00:
cu U.R.C.C. pentru întreaga pro­ mul agrar al social-democraţiei 6,00; 7,00; 10,00; 11,00 ; 13,00;
ducţie care va rezulta de pe 15,00; 17,00; 20.00 ; 22,00 ;
60 ha. cultivate cu zarzavat. ruse“ şl diferite materiale pre­
gătitoare. 23,52-23,55 (programul I) 12,00;
14,00; 16,00; 18,00; 23,00 (pro­
gramul II)'.
Staţia C.F.R. Călan. Pînă ] -O -
la sosirea trenului mai este ^
reale şi produse animaliere.
Sera pe care o vom construi încă vreme. Oamenii gri- ] B iblio teca în sprijinul
julii, au venit la gară cu ţ m ecanizatorilor !
anul acesta, şi care va ocupa mult înainte. Printre ei se •]
o suprafaţă de 1.000 M.p. ne va
ajuta miult în producerea unor găsesc mulţi muncitori ăe ^ Perioada de iarnă este timpul ccl găzilor şi grupurilor dc tractoare. De 12 IANUARIE 1962
mari cantităţi de legume tim ­ la minele „Victoria“. Au mai optim desfăşurării unei susţinute asemenea, diferitele prezentări de
purii. ieşit din serviciu şi merg activităţi cultural-educative de masă cărţi organizate aici, expoziţiile, lis­ DEVA : Porto-Franco; HUNE­
spre casă. Pînă la venirea în rîndul mecanizatorilor agricoli. Un tele bibliografice, de recom andări şi DOARA: Nu te lăsa niciodată;
Concomitent cu dezvoltarea trenului, s-au strins cu to- 1 rol dc scamă în această privinţă re­ panouri cu coperţi false, lecturile în PETROŞANI: Cazacii; Mecani­
ramurilor de producţie despre ţii in sala de aşteptare, -j vine bibliotecilor cu care sînt înzes­ grup etc., au contribuit Ia populari­ cul conducea tren u l; SIMERIA:
care am vorbit mai sus, aten­ Dar aici, în sala de aştep- Î trate colţurile roşii din S.M.T. In ca­ zarea volumelor existente în biblio­ De la Apenini la Anzi; ORAŞ-
ţia noastră este îndreptată şi tare, e frig ca afară. Nu- •] drul lor, prin mijloace specifice mun­ tecă. O atenţie specială s-a acordat T I E : Regele Neapolului; Leon
spre consolidarea celorlalte sec­ şi aduce nimeni aminte ca 1 cii cu carfea, pot avea loc manifes­ răspîndirii cărţilor specifice muncii Garos îşi caută prietenul; A L­
toare de activitate. aici sa se fi făcut în acest ^ tări cultural-educative de masă bogate mecanizatorilor, ceea ce a contribuit BA I ULI A: Vint ăe libertate; Fa­
an focul. Unele geamwî ) în conţinut, atractive, ca şezători li­ la o mai bună pregătire profesională milia revoluţionarului; SEBEŞ:
MARIN SÎRBU slnt sparte, dar nimeni nu -j terare, concursuri „(Bine ştie cîştigă“, a lucrătorilor S.M.T. Rapsodia Ucraineană; HAŢEG:
se îngrijeşte să le inlocu- 1 recenzii, consfătuiri cu cititorii căr­ Vichingii; BRAD: Libelula; LO-
secretarul organizaţiei de partid iască. Uşa este şi ea de- -j ţilor tehnice, lecturi în grup ele. Din N u întîmplător cititori fruntaşi ai N E A : Insula fără nume; TE-
fectă. Pe unde îţi arunci ] păcate însă, riu în toate S.M .T.-urile bibliotecii ca mecanicul de atelier Ga- I U Ş : Dama ăe pică; ZLATNA
TRAIAN DAN privirea, vezi lipsa unui ^ din regiune se acordă atenţia cuve­ rapee Ion sau tractoriştii Florea loan, Strada Seiller nr. 8 ; I L I A : Dru­
Bogdan Petru, Gprean Petru, Găuruş mul spre înalta societate ;
preşedintele G. A. G. Miceşti nită muncii cu cartea. APOLDUL DE SUS: Dragoste.
La S.M.T. Alba Iulia, bunăoară, ac­
bun gospodar.
torului zootehnic. Pe baza aces­ tivitatea de „popularizare“ a cărţii Nicolae, Gristea life, Petrescu loan,
tora şi a analizării posibilităţi­ Munteanu loan şi alţii sînt fruntaşi în
lor reale de care dispune colec­ Iată pe scurt un „p e i 1 se reduce la simplul schimb, făcut la muncă, fiind apreciaţi dc colectivul bri­
tiva, s-a stabilit ca pînă la sfîr- găzilor în care muncesc, precum şi de
şitul anului viitor gospodăria saj“ ăe iarnă din staţia -j voia întîmplării. Astfel, în întreg anul gospodăriile colective pe care le-au de­
să deţină 250 capete taurine (din j- C.F.R. Călan. Ce are oare 1 trecut, tov. Stoian Ana. bibliotecara servit.
•care 90 de vaci), 250 capete por­
cine (din care 50 scroafe), 600 (. de spus şeful,'.ageşţrijta: J ' c o lţu lu i'' roşu din S-.M.T.; a înregis- D esigur că şi la S.M.T. Miercurea
ovine şi cel puţin 500 păsări se puteau organiza şi alte forme de
(gişte şi găini), realizîndu-se în ^ ţii ? Dă ce admite să • trat doar 70 de cititori. L a aceasta activităţi cultural-educative cu cartea, PENTRU 24 ORE
felul acesta o încărcătură cores­ mai vii, mai interesante.
punzătoare de animale la suta ( existe o asemenea situa- !j a contribuit, pe de o parte, faptul că *Nr . ' : ' <.
de hectare de teren. Acum, în perioada lunilor de iarnă,
L ţie ? 'Şi dacă aşa stau lu- •) biblioteca n-a organizat nici un iei c*nci m ecanizatorii se află mai mult la Vremea schimbătoare cu cerul va­
Pentru adăpostirea în bune [ crurile, pînă cină ele vor 1 de acţiuni de masă cu cartea, şi, pe sediu, activitatea cultural-artistică şi riabil, mai mult noros. Izolat vor că­
condiţii a animalelor, colecti­ J- mai persista ? 3 de altă parte, faptul că fondurile des- politico-educativă de m asă se ponte dea precipitaţii slabe sub formă dc
viştii au hotărît ca pe lingă desfăşura cu mai mult succes, contri­ ploaie şi lapoviţă. Temperatura în
construcţiile zootehnice existen­ tinatc cumpărării de cărţi noi n-au buind din plin la educaţia socialistă a uşoară creştere, va fi cuprinsă ziua
te să mai ridice în 1962 un grajd lucratorilor din S.M.T. între I şi 6 grade, ja r noaptea între
pentru 100 capete vite mari şi fost folosite în întregime. întreg anul 0 şi minus 6 grade. Vîntu] va su­
o maternitate pentru 24 scroafe. T. STIÎAUŢ fla moderat cu intensificări locale din
F e rfjls z e s a ă so lu l trecut n-au fost organizate nici m ă­ sud-vesf şi vest.
Realizînd în întregime preve­
derile stabilite, colectiviştii din din livezi car ştanduri sau biblioteci volante la PENTRU URMĂTOARELE
brigăzile şi grupurile de tractoare din TREI ZILE
că cu mai mult de 150 la
sută faţă de anul trecut venitu­ Colectivul de muncitori şi teh­ unităţile deservite, la activitatea că­ Vreme schimbătoare cu cerul noros
rile din sectorul zootehnic. şi cu temperatura în creştere treptată.
In felul acesta ei vor putea să nicieni de la gospodăria agri­ rora puteau fl atraşi cititori fruntaşi
colă de stat din Apoldul de Sus ca Dănilă Sonstanfin, tehnician, Tatu ANUNŢ m
bază al gospodăriei colective, se preocupă cu grijă de întreţi­ Vasile, muncitor, Mircea Petru, M un­
să împartă sume tot mai mari nerea livezii de pomi. In aceste teanu Nicolae sau (Bîmpeanu Ion, D e ţin ă to riic o rn e lede
de bani la ziua-muncă, să con­ zile, ei transportă în livadă gu­ tractorişti, şi alţii.
tribuie în măsură din ce în ce noiul de grajd care încorporat ducere
mai mare la aprovizionarea oa­ sub brazdă, va contribui la ro­ In ceea ce priveşte munca de masă
menilor muncii de la oraşe cu direa îmbelşugată a pomilor. cu cartea, atît conducerea bibliotecii care "u au mai mul» de 6 iutii de la
produse animaliere. Pînă în prezent, muncitorii de din cadrul S.M.T. A lba Iulia, cît şl lăsare® la v a tră şi doresc să-şi p r e ­
la această unitate au transpor­ cele din restul regiunii pot folosi ex­
V. P1TAN tat peste 900 tone gunoi de perienţa celei din cadrul S.M.T.
grajd, repartizînd Ia fiecare ha. Miercurea. Deşi înzestrată cu un nu­
cîte 30 tone. măr aproximativ egal de cărţi, la
această bibliotecă, datorită activităţii
tov. L u n gu Vasile, bibliotecar, 222 lu­ schim be c a rn e tu l şi
crători ai S.M .T. au fişe de cititori
V eşti din satele regiunii permanenţi, care au împrumutat în- să se angajeze Sa I. R. Ţ. A.,
tr-un an cca. 1.600 volume, dintre care
80 pe problem e tehnice, specifice se !p©$ fa DEVA5
Cas eetia^eiiil©!* S.M.T. L a acest succes o contribuţie ALBA IU L IA , SEBEŞ, PETROŞANI,'
Cetăţenii satului Boz, raionul substanţială şi-a adus-o activitatea BRAD Şi H U N E D O A R A , c a re au p r i.
şi-au exprimat hotărîrea de a celor 13 biblioteci volante, organizate
participa în număr cît mai în timpul campaniilor agricole direct m ii instruefiuni în acest sens.
la o adunare populară, au votat mare la muncile patriotice ce se
contribuţia voluntară pe anul vor organiza în acest scop, cît în cîmp, la locul de muncă al bri- I
acesta în sumă de 24.000 lei. Cu şi pentru pavarea cu piatră a .poooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooc o o < OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
acest prilej, ei au-,hotărît ca a- drumului care duce din centrul
ceşti bani fie destinaţi reparării satului spre construcţiile zooteh­ MA N A H
drumului care face legătura în­
tre comuna Draşov şi Doştat şi nice ale gospodăriei colective. ŞTIINŢA
care trece prin Boz. Cetăţenii TEODOR CRISTEA
corespondent Şi
Il€?aIiaăg9B sliia C a l a u TEHNICA
Cele 11 sate aparţinătoare o- în cadrul celor 10 gospodării Alm anahul „Ştiinţă şi tehnică“, editat de redacţia rc- >
raşului Cl.lan îşi schimbă înfă­ agricole colective existente pe vistei „Ştiinţă şi tehnică“, a apărut pe anul 1962 şi ^
ţişarea de la o zi la alta. In raza oraşului Călan, s-au ridi­ este bogat în materiale interesante şi orginal prezentate. S
cat numeroase construcţii zoo­
ţă al ţăranilor muncitori, numai tehnice, printre care 5 grajduri D acă vreţi să cunoaşteţi amănunte cu adevărat pa- %
în ultimii ani, s-au construit în pentru adăpostirea animalelor. sionante despre puterea gigantică dezvoltată de cele %
aceste sate 7 şcoli, 6 cămine cul­ şase motoare reactive ale astronavei „V ostok; despre b
La gospodăria agricolă de stat starea reală a producerii în laborator a fantasticii vi- S
turale, 2 grădiniţe pentru copii, din Călan, s-au construit două teze cosmice de 44,7 km ./s.; despre autom obilul care o
grajduri pentru bovine, o mater­ poate „zbura“ pe uscat cu 800 km ./oră; despre pro- ^
două case de naştere, 4 cantine nitate pentru scroafe şi un sai­ gram ele de televiziune ce vor putea fi transm ise Ia b
van pentru 2.300 capete ovine. distanţe m ari; despre sateliţii artificiali care pot ti O
etc. De asemenea satele au fost minunaţi cartografi sau folosiţi ca meteosputnici; dacă
IOSIF CRAŞCA doriţi să fiţi informaţi despre folosirea oxigenului în ^
electrificate. corespondent sid eru rgie; despre aparatele electronice construite la g
Institutul de fizică atomică; despre noile construcţii ce O
Merită subliniat şi faptul că
Cosastirneţ ii pesstirw
anim alei© !* se înalţă pe întinsul patriei, despre ultimele realizări <>
ale aviaţiei sovietice, puteţi afla toate acestea ca şi L
Membrii gospodăriei agricole trucţie, colectiviştii au şi început
să-şi procure materialul nece­ multe altele din paginile Almanahului „Ştiinţă şi teh- L
nică“ 1952. B ogat ilustrat, în culori, cu copertă lus- O
sar! Pînă în prezent ei au pro­ truită, cele peste 200 de pagini ale alm anahului ne ^
poartă în lumea minunată a celor mai noi şi variate g
producţie ca în acest an să cons- curat 5.000 kg. ciment, 70 m. c. înfăptuiri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. y
truiască un grajd pentru bovine.
lemn şi alte materiale de cons­
In scopul desfăşurării în bune
trucţie.
I. CIOCADE
corespondent 'OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOo o o o c o o o o o o o o o o o o o o o o o o 6