Page 32 - 1962-01

Nr. 2191 E^raigKctpr^OTaaggBaiBFguggaggaagigsai paII. B
1VSEnsaMM^:*-H'JltlW.'i.'iflBl

Consumuri specifice mici, Un nou film ^ !)o d o - C jiu u ie o u La Institutul de mine din Petroşani
romínese
economii mari n JHogafó activ itate
de cercetare ştiinţifică
Realizarea 'de economii cit nico-organizatorice cum ar fi :
mai mari la preţul de cost cons­ îmbunătăţirea întreţinerii utila­ l i ||p In ultimii ani, cadrele didac­ gramare liniară necesare eco­
tituie un obiectiv important al jelor în stare cît mai bună de tice ale Institutului de mine nomiei.
muncii preparatorilor din Pe- funcţionare pentru reducerea •\v.v.v.y.,.v.syX>ţv.v.y.v.v.>v.w.v>>.\\Î5Ny.\v>.v.v.v.vXv.v.w .vav.v.v.vv .v .v .v .- .v .v .v .v .v ..v .v .v .v .v . din Petroşani îndrumate de or­
trila. Cunoscînd faptul că ener­ pierderilor mecanice şi amelio­ ganizaţia de partid, au desfă­ Trebuie să menţionăm că ac­
gia reprezintă peste 22 la sută rarea randamentului total al !T -< U i ') şurat o activitate de cercetare tivitatea ştiinţifică sc desfăşoa­
din valoarea cheltuielilor de instalaţiilor ; reparaţii capitale j < .;-v , x i ştiinţifică mai bogată, mai le­ ră în condiţii bune, strins lega­
producţie ale preparaţiei, că re­ de bună calitate la motoarele gată de cerinţele producţiei, tă de practică şi la catedrele
ducerea consumurilor de ener­ electrice pentru menţinerea in­ Il iW W E m r l * contribuind activ la progresul de ştiinţe sociale şi de limbi
gie electrică, aer comprimat şi dicilor tehnici de performanţă ştiinţei şi tehnicii în ţara noas­ străine. Colectivul catedrei de
aburi, aduce importante econo­ in iţiali; exploatarea instalaţii­ tră. Conducerea Institutului s-a ştiinţe sociale a lucrat In anul
mii, preparatorii şi-au îndrep­ lor la capacitatea nominală, acesta la partea a l-a din lu­
tat atenţia înspre reducerea a- mărindu-se debitele în special

cestor consumuri specifice. la secţia spălătorie, uscătorie şi preocupat în permanenţă ca cer­ crarea „Dezvoltarea regiunii
cetătorii să aibă asigurate cele Hunedoara în anii regimului de­
Luînd o seamă de măsuri efi­ funicular pentru şist ; utilizarea mai bune condiţii de muncă. mocrat-popular“ . In cadrul ca­
Astfel, laboratoarele de exploa­ tedrei de limbi străine s-au ela­
ciente, în perioada 1 ianuaric- economică a apelor şi exploata­ tări miniere, geologie, fizică, borat referate ştiinţifice în le­
1 decembrie 1961, ei au redus rea raţională a pompelor de apă chimie ş.a. au fost înzestrate cu gătură cu diferite aspecte eco­
consumurile specifice de ener­ clară prin urmărirea indicato­ materialele necesare, aparatura nomice, politice şl sociale din
existentă a fost modernizată literatura modernă şi contem­
gie în medie cu 4,5 la sută faţă rului de nivel, recent instalat ; etc. Şi rezultatele obţinute pînă porană, precum şi în legătură
de sarcina planificată, reali- menţinerea în bună stare de in prezent în această activita­ cu formarea vocabularului teh­
te pot fi calificate drept bune. nic în limbile rusă, franceză,
zîndu-se astfel o economie de funcţionare a izolaţiei termice, mm Iată citeva dintre ele. germană şi engleză. Colectivul
cîteva sute de mii de Ici la pre­ a conductelor de aburi şi elimi­ catedrei şi-a propus să elabo­
ţul de cost. Rezultatele obţinute narea suflărilor la reţea îndată IN FOTOGRAFIE: O scenă din filmul „Porto — Franco“ . O r ie n ta r e a p rin c ip a lă —- reze un „Dicţionar tehnic mi­
ce apar ; întreţinerea reţelei de nier“ cu traducerea termenilor
în anul trecut apar şi mai con­ aer comprimat în stare bună Incepînd de azi, la cinemato­ Acţiunea filmului se petrece in America. Afaceriştii din Por­ problemele ridicate in limbile rusă, franceză, ger­
cludente dacă sînt comparate şi manevrarea raţională a venti- graful „Filimon Sîrbu“ din Deva la începutul veacului al XX-lea, to-Franco sint cuprinşi de febră. mană şi engleză. Pînă în pre­
cu cele ale anului 1960. Astfel, lelor de Ia distribuitorul cen­ rulează noua producţie cinema­ în portul Sulina. Sulina ă fost Dolarii luj Nick vor aduce pros­ de producţie zent a fost cercetat materialul
consumurile specifice de ener­ tral, scoţînd de sub presiune tografică romîneaseă „Porto- un timp, Ia începutul veacului peritatea. Toţi sînt convinşi că 'de specialitate necesar întoc­
circuitele pe perioada cît nu au Franco", după romanul „Euro- nostru, porto-franco (port liber), pe „continentul minune“ Nick In decursul anilor 1960 şl mirii fişelor de evidenţă1 a ter­
gie realizate în anul 1961 sînt consumatori ş. a. polis“ de J. Bart. port romînesc numai cu nume­ s-a îmbogăţit şi toţi fac planuri, 1961 au fost realizate 26 lucrări menilor.
eu 10,2 la sută mai mici decît ştiinţifice dintre care 9 au fost
cele realizate în anul 1960, ob- Prin luarea acestor măsuri contractate cu diferite între­ M ăsuri penfru anul 1 9 6 2
finîndu-se economii faţă de anul tehniec-organizatorice, precum prinderi (C.C.V.J., Trustul au-
de bază în valoare de 857.000 lei. şi prin urmărirea zilnică a con­ rului-Brad, Baia Mare, Anina In activitatea de cercetare
sumurilor specifice de energie, ş.a.). Multe au fost publicate ştiinţifică efectuată pină în
Posibilităţile de reducere a depistarea şi eliminarea neîn- în reviste de specialitate sau prezent, pe lingă frumoasele
consumurilor specifice de ener­ tîrziată a cauzelor care provoa­ sînt în curs de publicare. Demn realizări au ieşit la Iveală şi
gie n-au fost epuizate în 1961. că consumuri anormale, colecti­ de remarcat este faptul că, în citeva lipsuri. Dacă unele ca­
Pentru anul acesta, capitolul vul preparaţiei din Petrila va această perioadă, munca de cer­ tedre (de exemplu catedra de
„energie“ rămîne în continuare realiza şi în anul acesta impor­ cetare ştiinţifică a avut orien­ electrotehnică) au întocmit
tante economii la preţul de cost. tarea principală spre rezolvarea planurile tematice şi au propus
o sursă importantă de ieftinire unor probleme ridicate de pro­ introducerea in plan a unui
a producţiei preparaţiei. GHEORGHE ECQBESCU ducţie. Ca urmare a acestei număr mai restrins de proble­
corespondent orientări, s-au obţinut rezulta­ me, evitînd în acest fel disper­
In acest scop se impune a fi te importante. Astfel, în cadrul sarea forţelor de cercetare, alte
catedrei de electrotehnică a catedre au întocmit planuri fără
luate o serie de noi măsuri teh- fost elaborată lucrarea cu tema să aibă în vedere combaterea
„Releu selectiv pentru contro­ fărâmiţării, a reducerii nejusti­
le, căci în realitate acolo dicta concurîndu-se în acapararea ca lul defectelor de izolaţie a re­ ficate a numărului de teme etc.:
ţelelor miniere subterane“ . Do­ Catedra organe de maşini, ca­
fosta „Comisiune Europeană a pitalului acestuia. cumentaţia acestei lucrări a fost tedra de geologie etc. nu au
depusă la C.C.V.J. care va pune respectat cu stricteţe discipli­
Dunării“ , în forma ei acut im­ Cînd Albatrosul îşi aruncă an­ în practică reieul selectiv. Pe na de plan, neefectuînd o se­
baza aceslei documentaţii, rie de lucrări propuse. Au exis­
ŞEFUL DE M A N E V R A perialistă. cora, în port lumea elegantă se C.C.V.J. a şi comandat apara­ tat şi catedre (de exemplu ca­
tura necesară. tedra de mecanică), care au în­
Plin de ascuţite contradicţii, întrece care mai de care pentru tocmit planuri ce cuprind teme
Lucrarea cu tema „Studiul prea puţin legate de probleme­
portul reprezintă pentru Comi- a-1 întîmpina pe Nick. Acesta apelor de spălare a cărbunilor le practice.
de Ia preparaţia Petrila“ , creea­
De dimineaţă începuse un l-au interesat metodele sovie­ tode de muncă, care să înlă­ siunea Europeană a Dunării, soseşte însoţit de fica sa Evan- ză posibilităţi pentru refolosi- In cadrul analizei planului de
ture acest neajuns. După nu­ surse de mari venituri, afaceri tia, o mulatră. Mitul dolarilor rea apei Jiului în industrie şi cercetări ştiinţifice pe anul>
viscol puternic. Zăpada biciuia tice de muncă Krasnov-Koju- meroase studii şi experienţe a la care burghezo-moşierimea ro- ajunge Ia paroxism, deşi cel ve­ pentru folosirea nămolului re­ 1962, pentru Înlăturarea defi­
reuşit să pună la punct o me­ mînească, reprezentată de auto­ nit nu se pronunţase încă în zultat din, spălare ca îngrăşă- cienţelor constatate in alege­
fără cruţare feţele celor care hari şi Kataev, care se aplicau todă proprie de reducere a rităţile locale, avea tot interesul ceea ce priveşte averea lui. Nick mînt agricol. In cadrul cate­ rea tematicii şi în îndeplinirea
timpului de staţionare, aşa- să fie asociată. Mica burghezie e fericit de primirea făcută, re- drei de matematici, au fost re­ planurilor de cercetare, precum
lucrau la manevră în staţia frecvent în staţiile mari de zisa metodă a brutului cald. a portului visează de asemenea gretînd timpul petrecut departe zolvate, de asemenea, teme le­ şi pentru aplicarea şi mai e fi­
Ea constă în aceea că vagoa­ să dea „marea lovitură“ care să i de patrie. Dar bucuria lui se gate de producţie. Aşa, spre cientă in practică a rezultate­
C.F.R. Simeria Triaj. Cu toate triaj. nele, imediat după sosirea lor asigure saltul spre înalta socie­ schimbă în amărăciune cînd află exemplu, a fost elaborată lu­ lor obţinute, s-a prevăzut ne­
in staţie, sînt triate pe cocoa­ tate. Astfel, Stamate — unul din adevăratul mobil al acestei pri­ crarea „Asupra determinării ma­ cesitatea rezolvării In mod or­
acestea, munca se desfăşura Munca şi învăţătura perse­ şă şi ajung in liră gata com­ eroii principali ai filmului — se miri călduroase. tematice a punctelor optime de ganizat a celor mai importante
normal. Vagoanele se grupau verentă i-au adus curînd pri­ puse in grupe de expediere. frămîntă să combine o afacere colectare la proiectarea exploa­ sarcini puse in faţa ştiinţei de
In felul acesta un vagon nu care să-l scoată din datorii şi Nick ii mărturiseşte fratelui practica construcţiei socialiste.
şi se descompuneau din gar­ mele bucurii. Numele său a staţionează mai mult de 3-4 să-i dea posibilitatea de a oferi său că, deşi a muncit din răs­ tărilor miniere subterane“ . In Au fost create colective de cer­
ore, în loc de 10-12 ore cit soţiei sale capricioase, frumoa­ puteri în America, s-a întors cetare puternice prin concen­
nituri ca în plină zi de vară. început să apară tot mai des staţiona înainte. sei Penelopa, viaţa de lux pe care fără avere. Tot ce posedă se re­ acest an, catedra de matema­ trarea preocupărilor unor cate­
aceasta i-o pretinde. zumă la o bancnotă de 100 de dre la rezolvarea unor proble­
Printre ele, se zărea alergînd pe panoul de onoare. Si, mat Noua metodă de compunere dolari. tici a abordat în lucrări proble­
şi descompunere a trenurilor Şi-n timp ce în sediul Comi­
şi gesticulind un tînăr ener­ mult, datorită hărniciei şi de- a fost îmbrăţişată cu multă siei Europene, în biroul armato­ Stamate e năucit. Investiţiile me de algebră a mecanismelor
căldură de toate partidele de rului, în barul cu pretenţii de pe care le-a făcut pentru Pene­
gic; care părea a fi sufletul manevră din staţie. Ea a adus ultra modernism occidental, de­ lopa, iar recent pentru primirea automate şi probleme de pro­
o contribuţie preţioasă la rea­ ţinătorii marilor capitaluri com­ lui Nick l-au dus Ia ruină.
întregii activităţi. Cînd m-am lizările întregului colectiv. Şi, bină în surdină afaceri mari,
fără îndoială, faptul că staţia iar la „Café Moderne“ , mica Nemaiputînd răbda postura
apropiat de el mi-am dat sea­ W M SPsm m uM C.F.R. simeria Triaj deţine burghezie ticluieşte mici şarla­ de şarlatan în care l-au tîrît fă ­
drapelul de staţie fruntaşă pe tanii visînd la marea lovitură, ră voie evenimentele, Nick se
ma că-i văzusem fotografia pe ţară se datorează în bună mă­ în docuri cei exploataţi, cloco­ duce în port să-şi găsească de
panoul de onoare al staţiei. votamentului său în muncă, sură şi aplicării metodei bru­ tind de ură, se frămîntă pentru lucru. El nu poate intra însă
Era Lazăr Luca, şeful de ma­ atunci cînd a cerut, organiza­ tului cald. iniţiată şi aplicată o bucată de pîine. imediat în pîine, căci muncito­
ţia de partid l-a primit in rai­ de tinărul şef de manevră La­ rii din port sînt în grevă.
nevră... durile ei. zăr Luca. Şi deodată, o veste ce străba­
te portul ca fulgerul, vine să Stamate aleargă să-l găsească
A venit la Simeria prin 1955, La puţin timp după primi­ E. CR ETU răstoarne obişnuitul ritm ai vie­ pe Nick. Intîlniridu-1 pe o stră­
din satul Nada. Slăbuţ, mic de* ţii, concentrînd atenţia, atît a duţă dosnică, Stamate îşi trage
statură şi cu faţă ca de copil rea in organizaţia de partid, la răspundere fratele pentru
—- aşa arăta pe atunci Lazăr lui Lazăr Luca i s-a încredin­ protipendadei, cît şi a micilor fapta „necugetată“ de a-şi fi
ţat o muncă de mare răspun­ dat în vileag sărăcia. Orbit de
Luca. S-a înscris la şcoala de dere, aceea de şef de mane­ afacerişti : se întoarce în ţară furie, Stamate îl loveşte pe Nick.
calificare gradul I, după absol­
virea căreia a fost repartizat vră. De data aceasta avea po­ Nick Santo, fratele lui Stamate, Acesta cade şi izbindu-se de cal-
ca manevrant la staţia Sime­ sibilitatea să aplice mai bine
cele învăţate, să studieze prac­
ria Triaj. I-a plăcut mult tic metodele noi de muncă.
această muncă. Ore în şir stu­ Lui i se părea că vagoanele
dia fel şi fel de posibilităţi de marfă sînt reţinute prea

prin care ar fi putut să re­ mult în staţie şi pe timp ce

ducă timpii de staţionare a trecea se indirjea în căuta­
vagoanelorj In mod deosebit rea unor noi procedee şi me­

emigrat cu mulţi ani în urmă darîm, moare.

me de actualitate, teoretice şi

in ultimii ani, in raionul IN RAIONUL Tot mai multe construcţii buc. cărămidă, 15 m.c. piatră, practice (spre exemplu, cola­
Brad s-au întreprins o serie de BRAD 20 m.c. nisip şi alte materiale, borarea dintre catedra de săpa-
acţiuni în vederea realizării iar in satul Baldovini, în cursul re-susţinere şi catedra de geo­
unor construcţii de interes în roşu, urmînd ca din banii de folos obştesc anului trecut, a fost ridicat în logie).
obştesc. S-au construit noi şcoli, roşu un cămin cultural.
cămine culturale, dispensare votaţi pentru anul 1962 să fie Comitetul executiv al Sfatului 300 cetăţeni au prestat la cele în roşu construcţia unei şcoli Colectivele de la catedre au
etc., instituţii care în multe terminate complet şi date in popular al raionului Brad a trei lucrări un număr de cca. de 7 ani începută abia in se­ Cu toate că în această direc­ făcut deja pregătirile necesare
sate au lipsit. folosinţă, precum şi o serie de iniţiat o întrecere patriotică in­ 7.000 ore de muncă patriotică. mestrul II 1961. La această lu­ ţie s-au obţinut rezultate bune, In vederea cercetării ştiinţifice
alte lucrări gospodăreşti şi de tre acestea. întreceri asemănă­ crare majoritatea materialelor unele comitete executive ale pe 1962. Astfel, conducerea in­
La realizarea acestor con­ înfrumuseţare a satelor şi co­ toare au organizat şi comite­ O preocupare deosebită în necesare au fost procurate pe sfaturilor populare comunale nu stitutului a luat legătura cu
strucţii comtitele executive ale munelor din raion. La realiza­ tele executive comunale, intre acţiunea de terminare a con­ plan local. La fel şi în comuna s-au ocupat în suficientă măsu­ Direcţia tehnică a Ministerului
sfaturilor populare comunale, rea acestor iucrări, mobilizaţi circumscripţii, comitete de ce­ strucţiilor de folos obştesc a Criş s-a construit în roşu şcoa­ ră de executarea tuturor lucră­ Minelor şi Energiei Electrice şi
sub îndrumarea şi conducerea de către deputaţi, de comite­ tăţeni şi comitete de construc­ a avut-o şi comitetul executiv la de 8 ani la care de aseme­ rilor votate din contribuţia vo­ a dezbătut planul de cercetare
organelor şi organizaţiilor de tele de cetăţeni pe circumscrip­ ţie. Pentru stimularea deputaţi­ al Sfatului popular comunal nea materialele în majoritate luntară. In unele sate ca urma­ ştiinţifică pe anul 1962, stabi-
partid, au antrenat masele largi ţii şi comitetele de construcţie, lor şi cetăţenilor, fruntaşii în Băiţa. Prin acţiunile întreprin­ au fost procurate pe plan lo­ re a slabei preocupări a sfatu­ tind relaţii de colaborare ştiin­
de oameni ai muncii. Cu spri­ cetăţenii raionului Brad au pres­ aceste acţiuni au fost populari­ se aici s-a reuşit să se termi­ cal, iar cetăţenii au prestat rilor populare, au fost votate ţifică mai temeinice decît in
jinul comisiilor permanente, al tat 283.324 ore de muncă pa­ zaţi în cadrul sesiunilor, adu­ ne căminul cultural din satul peste 5.000 ore de muncă pa­ lucrări mărunte, deşi existau anii precedenţi. Cu acest prilej,
deputaţilor, comitetelor de ce­ triotică, aducînd prin aceasta nărilor populare ,şi prin afişa­ Câinelui de Sus, iar la sala triotică. posibilităţi de a se face lucrări în activitatea ştiinţifică a anu­
tăţeni pe circumscripţii şi co­ economii în valoare de 708.310 rea la tabla de onoare a comu­ mare de spectacole a căminului lui 1962, s-au propus teme mai
mitetelor de construcţii pentru lei. La acţiunile de muncă pa­ nei sau satului respectiv. cultural din satul Hărţăgani s-a O şcoală de 8 ani se constru­ mai mari şi a căror necesitate se cuprinzătoare, care interesează'
lucrări din contribuţia volunta­ triotică au participat peste început renovarea totală şi su­ ieşte şi în comuna Tomeşti. impunea. Aşa stau lucrurile în îndeaproape industria minieră
ră, s-au întreprins o serie de 20.000 de cetăţeni. In satul Zdrapţi, de pildă s-a praetajarea. Şl aici cetăţeni, Aici s-au terminat lucrările de comunele Vălişoara, Blăjeni, în perspectivă, ca spre exem­
studii şi s-au făcut propuneri terminat şi dat în folosinţă un mobilizaţi de deputaţi, au efec­ fundaţie şi s-a procurat toată Vaţa, Ribiţa şi altele. plu „Studiul proprietăţilor fizi-
comitetelor executive cu privi­ Rezultatele obţinute de sfatu­ cămin cultural. La construcţia tuat cca. 5.000 ore de muncă cărămida necesară pentru zidă­ co-mecanice ale cărbunilor şi
re la valorificarea şi folosirea rile populare din raionul Brad lui toţi cetăţenii din sat au patriotică. Şi comitetele execu­ rie şi alte materiale necesare. De curînd, în raionul Brad ale rocilor înconjurătoare“ , cu
unor materiale din resurse lo­ în munca lor de gospodărire şi contribuit cu sume de bani în tive ale sfaturilor populare co­ Materialele necesare s-au con­ s-au desfăşurat adunările popu­ referiri în special la bazinul
cale. înfrumuseţare a satelor şi co­ afara celor stabilite prin con­ munale Bucureşci şi Bulzeşti fecţionat şi procurat din re­ lare pentru votarea sumelor şi Văii Jiului.
munelor se datorese unei mai tribuţie voluntară, cît şi cu ma­ au obţinut rezultate frumoase. surse locale. a lucrărilor din contribuţia vo­
: Folosind în mod gospodăresc teriale. De asemenea, la lu­ Astfel s-au întreprins o serie luntară pe anul 1962. In cadrul Orientîndu-se spre sarcinile
bune organizări a activităţii. Ca crări, s-au efectuat peste 6.500 de acţiuni pentru terminarea Măsuri In vederea începerii actuale puse în faţa ştiinţei de
sumele încasate din contribuţia ore de muncă patriotică. Cămi­ şi darea in funcţie a şcolii ele­ unor noi construcţii de folos lor, cetăţenii s-au angajat de a
urmare, lucrările din contribu­ nul cultural •din satul Zdrapţi mentare de 4 ani din satul obştesc au fost luate şi de co­ Congresul al n i-lea al P.M.R.,
voluntară, s-au reuşit să se rea­ mitetele executive ale sfaturi- contribui tot mai activ la rea­
lizeze o scrie de lucrări la un ţia voluntară au fost stabilite colectivul de cadre didactice al
lizarea noilor obiective pe care
preţ de cost redus şi in timp in mod judicios, finind seama Institutului de mine din Petro­
şi le-au stabilit.
scurt. Numai în cursul anului de posibilităţile locale. S-au este astăzi mîndria întregului Şesuri şi ridicarea în roşu a că­ rilor populare comunale Baia Comitetul executiv al Sfatu­ şani va obţine în anul 1962, in

trecut au fost construite şl date avut în vedere şi posibilităţile sat. minului cultural din satul Ro­ de Criş şi Rîşculiţa. In satul lui popular al raionului Brad activitatea de cercetare ştiinţi­
de folosire pe scară tot mai vina din comuna Bucureşci. In Ţebea, comuna Baia de Criş, în este convins că pe baza rezul­
în folosinţă în raionul Brad, 8 largă a materialelor şi resurse­ Rezultate bune pe linia con­ comuna Bulzeşti a fost termi­ vederea construcţiei unei şcoli fică, succese şi mai însemnate.
lor locale. strucţiilor de folos obştesc a ob­ nată şi dată în folosinţă şcoala de 4 ani, au fost confecţionate tatelor bune obţinute pînă în
cămine culturale, 4 şcoli ele­ ţinut şi comitetul executiv al elementară de 4 ani din satul de către cetăţeni cca. 80.000 prezent, a experienţei cîştigate Centraliste fruntaşe
Un alt factor care a contri­ Sfatului popular al comunei Tomnatec, căminul cultural din buc. cărămidă, au fost trans­
mentare de 4 ani, un dispen­ Luncoiul de Jos. Prin grija aces­ an de an, sub îndrumarea or­ Fiecare salariat al centralei
ganelor de partid, şi in anul telefonice din Petroşani a în­
sar medical, s-au făcut repa­ buit la obţinerea acestor rezul­ tuia şi cu sprijinul deputaţilor satul Grohot şi este ridicată în portate la locui de construcţie ceput munca în noul an cu elan
raţii şi întreţineri de drumuri tate, a fost analiza periodică şi al comitetelor de construcţii roşu şcoala de 8 ani din Bul- 70 m.e. piatră şi alte materiale. acesta, printr-o mai bună orga­ sporit. încă din primele zile, de­
făcută de comitetele executive s-a reuşit să Se termine cele zeştii de Sus, care a fost înce­ Tot pentru construirea unei servirea a fost efectuată în mod
în afara contribuţiei in muncă ale sfaturilor populare comunale două cămine culturale din sa­ pută numai in semestrul II al şcoli asemănătoare, în satul nizare a muncii, acţiunea de exemplar, adueîndu-şi o contri­
pe o lungime de cca. 25 km. şi raional a mersului lucrărilor, tele Stejărel şi Podele, cit şi un anului 1961. Rişca, au fost confecţionate pes­ buţie de seamă centralistele
luîndu-se măsuri corespunză­ Iccal nou de dispensar în te 35.000 buc. cărămidă. De ase­ participare a maselor la înfăp­ Victoria Angelescu, Carolina
De asemenea s-au efectuat lu­ 'Au muncit bine în această di­ Ghiţă, Maria Sirianu, Eugenia
crări de reparaţii şi întreţineri recţie şi comitetele executive tuirea de tot mai multe con­ Popescu, supraveghetoarele de
tură Rozalia Visarion şi Viorica
la un mare număr de localuri toare acolo unde se simţea ne­ Luncoiul de Jos. La executa­ ale sfaturilor populare Buceş şi menea în comuna Rîşculiţa, strucţii de folos obştesc va con­ Morarii, precum şi mecanicul de
la masa de verificare Marin O-
de şcoli : cămine culturale, bi­ voia. rea acestor lucrări o mare par­ Criş. Datorită sprijinului acor­ pentru construirea unei noi tribui mai mult la ridicarea ni­ prea.
velului edilitar şi gospodăresc
blioteci, dispensare, case de naş­ Pentru a stimula activitatea te din materiale c a : piatra, dat de deputaţi şi cetăţeni, in aripi de 4 clase la şcoala de s. b a s a r a b
al comunelor şi satelor. corespondent
teri şi alte construcţii. Tot oda­ bună a comitetelor executive ale cărămida şl lemnul au fost pro­ satul După Piatră, comuna Bu­ 8 ani, au fost confecţionate şi
VIOREL LUPU
tă au început lucrările de con­ sfaturilor populare comunale, curate pe plan local, iar peste ceş, s-a reuşit să se termine procurate pînă acum 100.000
preşedintele Comitetului executiv
strucţie a 4 şcoli elementare de al Sfatului popular raional
Brad
8 ani care sînt terminate deja