Page 34 - 1962-01
P. 34
!
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U NIŢI-VA IJ S3 e l SI I a s i l e
Colectivul preparaţiei din Pe- s#
trila a încheiat anul 3961 cu
mS M se
realizări deosebite în lupta pen W rW "
tru îndeplinirea sarcinilor de
plan. In întrecerea dintre sec
ţii şi sectoare, colectivul secto
rului de preparare a obţinut ce
le mai frumoase realizări. Ast Cărbune peste plan
fel, au fost preparate peste plan
71.132 tone cărbune brut, s-au
produs 41.283 tone cărbune spe In primele 9 zile ce s-au scurs din acest an, munca mineri-(
cial pentru semicocs, peste plan, |lor de Ia E. M. Ţebea a fost încununată de succes. Entuziasmul*
s-au recuperat 28.736 tone căr lor s-a concretizat prin cele 277 tone de cărbune extrase peste/
bune. Rezultate bune a obţinut Isarcinile de plan. Un aport deosebit l-au adus brigăzile conduse\
1 Anul XIV. Nr. 2192 | Vineri 12 ianuarie 1962 4 pagini 20 bani şi colectivul sectorului de pre Ide tov. Nicolae Lăzăvuţ, Roman Căsălean şi Teodor Gherman. '
lucrare, care a produs peste
L n c ră rile Conferinţei re g io n a le «le partid plan 13.590 tone brichete. !n 10 zile — \INCA UN SAT RADIOFICAT
Im bold in lupta 1 400 îone
Succese de seamă au obţinut Cetăţenii din satul Cigmău, raionul
pentru în d ep lin irea planului pe 1962 preparatorii petrileni şi în lup fier vechi Orăştie şi-au îndeplinit o dorinţă veche :
ta pentru ieftinirea costului de cu'rînd au terminat lucrările de radio-
Ote! mai mult si mai bum producţiei. Reducînd consumu . In s ile le ficare. Lucrările, executate din contribu
rile specifice la toate formele ce s-au scurs ţia cetăţenilor, au început în anul trecut.
Am urm ărit cu. deosebit interes des te. D in cuploarele noastre trebuie să din acest an, Printre cei care s-au evidenţiat în mod
se elaboreze numai oţel de calitate. de energie şi folosind mai ra tinerii de la deosebit în realizarea acestui obiectiv se
făşurarea lucrărilor Conferinţei regio ţional utilajele, ei au realizat o ' U.R.U.M. Petro numără tov. Nicolae Ilieş, Adam Herţa,
nale de partid. Şi despre noi oţelarii Socotim că obiectivul principal in economie la preţul de cost de şani şi mina Ionel Filip, Ioan 'Murgu, Cornel Susan şi
s-a vorbii mult aici. Pentru faptul eă 2.300.000 lei.
Întrecerea socialistă este calitatea. Şi, iPetrila, au co- alţii. Pină în prezent, cetăţenii din satul
O contribuţie deosebită la ob
ţinerea acestor rezultate au ilectat peste 400 Cigmău au instalat în casele lor 80 de
'tone fier vechi.
adus-o tovarăşii Ioan Florescu, difuzoare.
C. IOAN M. MANIU
Carol Rusu, Sabin Florea, Vic corespondent corespondentă
tor Delean, Eugen Szedlacsek,
Iosif Boiog şi alţii.
CONSTANTIN BADUŢA
corespondent
am sporit neîncetat producţia de oţel, spre realizarea acestui obiectiv, ne von Vor planta
Conferinţa region ală de partid ne-a a- m obiliza toate forţele. 200 pomi
dus laude. Trebuie însă să arătăm că
N oi, oţelarii din secţia M a rtin Nr. 2,
delegaţii la conferinţă, ne-au criticat luptind peiilru traducerea în viaţă a D i Prima decadă, primele succese Glasîndu-se pe locul al III-
pentru preocuparea insuficientă ce am rectivelor Congresului al U I-lea a) lea în întrecerea dintre G.A.CÎ.
m anifestat-o faţă de calitatea oţelului P.M .R. ne-am luat angajam entul să s In întreprinderile de industrie locală din regiune se desfă- ^ din raionul O răştie în anul
elaborat, care nu a ajuns încă să sa dăm în anul 1962, peste plan, *1.060 < şoară o susţinută întrecere pen tru îndeplinirea ritmică a pla- <, 1961, c o lec tiviştii din B obil-
tisfacă pe deplin cerinţele mereu cres- tone oţel şi să reducem procentul de 4 nului de producţie din prima zi a anului, Hotărîrea colecti- ş na vor prim i drept recom
cînde ale industriei constructoare de rebut cu 10 la sută faţă de sarcin ile i velor acestor întreprinderi de a traduce în viaţă angajamentele ţ pensă 200 m eri şi peri. A ceş
maşini. Griticile făcute sînt îndreptă din plan. A cest angajam ent îl vom res \ luate cu ocazia dezbaterii .cifrelor de plan se concretizează în \ tia sînt prim ii pomi pe care ei îi
ţite şi ni le însuşim. Noi puteam ca pecta cu stricteţe. L rezultatele frumoase obţinute în prima decadă a lunii ianuarie, c vor planta' pe V alea Bobllnii
odată cu creşterea producţiei, folosirea în prim ăvara lui 1962.
m ai din plin a agregatelor, să ne ocu H otărlji să depunem toată priceperea
păm cu şi mai multă tem einicie de noastră de muncă, tot clanul pentru în
făptuirea hotărîrilor Conferinţei regio
reducerea procentului de rebuturi, de nale de partid, noi chemăm şi pe cei Creşfe numărul
întărirea disciplinei tehnologice, de îm lalţi oţelari de la cuptoarele electrice
bunătăţirea calităţii fiecărei şarje. In şi din cadrul secţiei oţelăria Alartin nr. Fontă de hună calitate se poate obţine numai atunci cînd I . I . L . J . G. F ţ in u i“ tip „fichet“ , iar cei 'de la fa cititorilor
această privinţă puteam să perfecţio î, să ni se alăture, pentru ca împreună să parametrii de funcţionare a fu matelor sînt respectaţi întocmai. brica de produse ceramice au
năm m ult mai mult procesul tehnolo asigurăm îndeplinirea şi depăşirea sar Pentru aceasta este necesară o supraveghere atentă a aparate O r ăstie depăşit planul la ţigle cu 5 la In cadrul celui de-al II-lca
gic şi în m od deosebit procesul de tur cin ilo r de plan pe anul 1962, reu şind lor de măsură şi control. sută. concurs bienal „B iblioteca în
nare. Nu în suficientă măsură ne-am astfel să trim item uzinelor şi fabrici Muncitorii, inginerii şi tehni slujbă construcţiei socialiste“,
preocupat de ridicarea calificării, îm lor din întreaga ţară oţel m ai mult IN F O T O : tov. Gheorghe Roman, şeful secţiei a U-a cienii întreprinderii „I. C. Fri- S-au evidenţiat în obţinerea colectivul bibliotecii centrale
bunătăţirea cunoştinţelor profesionale şi de bună calitate. furnale a C. S. Hunedoara Şi S imion Jurca, prim -topitor la mu“ Orăştie, muncesc cu însu acestor rezultate comuniştii orăşeneşti din Petroşani a în
ale tuturor oţelarilor. furnalul nr. 5, urmărind în ca bina aparatelor temperatura la fleţire pentru îndeplinirea rit Gheorghe Ştef, şef de echipă, scris în. p rim ele. 9 zile ale anu
ŞTEFAN TRIPŞA gîtul furnalului. mică a planului de producţie Constantin Munteanu, timplar, lui acesta 675 cititori. Iiv aceas
In lum ina sarcinilor ce izvorăsc din maistru oţelar pe anul 1962. Acest lucru a fă Zina Sicoe, lustruitoare, Ioan tă perioadă au fo st citite 1:471
documentele Conferinţei regionale de Gospodăria colectivă cut ca în primele 10 zile să fie Crişan, lăcătuş, Borbelyi Mar de c ă rţi. şi- broşuri.
partid noi ne exprim ăm hotărîrea ca Erou al M uncii Socialiste produse peste plan 40 bănci şco tin, maistru, precum şi lăcătu
CORNEL DEHELEAN iot mai puternică lare metalice, 60 cărucioare pen şul Ioan Nicoară. R. BĂI,ŞAN
în acest an să lucrăm mai bine, m ai tru butelii de aragaz, 8 m.c. corespondent
cu spor, să îmbunătăţim procesele teh inginer prefabricate din beton şi altele, sag: t'W s y SJV'V/***s/t
nologice, să ridicăm nivelul profesio AUREL STANCIU
nal al oţelarilor, să elaborăm noi m ărci Cele mai bune rezultate au
de. oţeluri, s ă producem oţel de c a li maistru oţelar fost obţinute de echipele con
tate superioară. Ne vom strădui în ace duse de comuniştii Dumitru
laşi tim p să înlăturăm din m entalitatea c o n s t a n t in ’ enacke Cucuruz şi Haber Ludovic.
unor oam eni părerea că trebuie să se prim topitor
producă oţel mult, indiferent de calita
IO AN BAŞTEA
prim topitor
secţia ofelărie .Martin nr. 2
Combinatul siderurgic Hunedoara
Maşini la nivelul tehnicii Ioan Popa, preşedintele colectivei din — Sarcinile trasate de Conferinţa re /. /. L. „/ Mai“ Deva
Pricaz şi soţia sa, Ana Popa, îngriji- gională de partid sînt m obilizatoare —
celei mai înalte toare-m ulgătoare la ferm a dc vaci, au ne spunea candidatul de partid Ioan Primele produse ale anului 1962
participat da d e fe g jţi l a ' Conferinţa re M ăglaş, b riga d ier dc cîmp. In plănui livrate de I.I.L. Deva, sînt din
Conferinţa regională de partid care maşinii, de frezat universală şi în ace gion ală de partid. D c aici s-au întors dc producţie s-a prevăzut să obţinem ramura de prelucrare a lemnu
şi-a desfăşurat lucrările în zilele de 6 laşi timp, să m ărim universalitatea aces cu preţioase învăţăm inte, cu hotărîrea anul acesta în m edie la hectar 2.600 kg. lui. Printre acestea amintim 8
şi 7 ian u arie 1962, a dezbătut a c tiv i tei m aşini prin dotarea ei cu un cap ferm ă de a m ilita şi m ai activ, de a porumb boabe, îu afară de tarlaua de garnituri de bucătărie tip „1
tatea econom ică şi politică a organi vertical de fre z a t; să executăm maşina m obiliza toţi colectiviştii Ia lupta pen- pe care vom obţine 5.000 kg. porumb Mai C“ . Sînt în curs de finisare
zaţiei de partid regionale. Sîniem bucu de frezat dantură care să lucreze au -tru continua dezvoltare a colectivei din la ha. Hotărîrea noastră este să mun incă 24 garnituri de bucătărie
roşi că la rezultatele obţinute de oa tom at cu cicluri, iar unele operaţii cu care fac parte. cim m ai bine decît în anul trecut, să
m enii muncii din regiunea noastră a p ro g ra m ; să studiem execuţia în uzina — (B olectiviştii din g o sp o d ă ria noastră obţin em cel puţin 2.800 — 3.000 kg. şi 7 garnituri camere combina
contribuit şi colectivul de muncă al U zi noastră a m aşinilor de gău rit în coor te. Frumoase depăşiri de plan
nelor m etalurgice din Cugir, în frun donate şi a m aşinilor de frezat dantură colectivă — spunea tov. Ioan Popa — porumb boabe la ha. In acest scop vom au obţinut şi muncitorii din ce
te cu comuniştii. Astfel, uzina noastră spirom atică. au urm ărit cu mult interes lucrările sem ăna Ia timp, vom folosi numai sc- lelalte secţii, în special cei din
şi-a însuşit şi pus în fabricaţie 3 noi Conferinţei region ale de partid. M ulţi rpînţe de înaltă productivitate, vom ramura alimentară.
tipuri de m aşini unelte, a dat peste plan D e asemenea ne propunem ca în dintre ei şi-au m anifestat dorinţa, dc aplica praşilelc în epoca optimă şi ori
2.100 buc. m aşini de cusut şi a rea li cursul anului 1962 să realizăm sarcin i îndată ce. ne-am reîntors de la confe de cîie ori va fi nevoie. /. /. L. „Horia“Alba Iulia
za t peste plan m ai m ult dc 3,5 m ilioa le dc reducere a preţului'de cosi facînd
ne ici econom ii la preţul de cost. o econom ie dc 2 m ilioane lei, prin în- rinţă, de a . Ic face cunoscut ce sar A ceeaşi însufleţire, acelaşi elan pes- Colectivul întreprinderii' de in
Producerea dc noi procedee tehnologice dustrie locală „Horia“ din Alba
Conferinţa a adus însă şi uncie cri introducerea în fabricaţie a unor dis cini noi s-au pus în faţa gospodăriei, ie iot. L a atelierele de fie rărire şi ro- lulia desfăşoară o întrecere sus
tici colectivului nostru m ai ales în ceea pozitive de înaltă productivitate şi al ţinută pentru îndeplinirea şi de
ee ţriveşte însuşirea unor tipuri de m a tele. cum vor trebui să muncească în viitor tărie, la ferm a de porci şi de păsări, păşirea sarcinilor de producţie.
şini unelie de înaltă productivitate şi pentru a obţine rezultate şi mai bune la toate locurile dc muncă, colectiviş Ca urmare, în primele 10 zile
tehnicitate, deşi colectivul nostru arc Sînfem convinşi că întreg colectivul în toate dom eniile dc activitate. N u .se tii din P rica z lucrează cu abnegaţie ale acestei luni ei au produs 6
m ari posibilităţi în această privinţă. nosiru, sub conducerea organizaţiei de putea să nu-i inform ăm . E ra o- dorinţă pentru a înfăptui m ăreţele sarcini puse garnituri de mobilă, 21 dulapuri
N oi ne însuşim critieile aduse ş { ne partid, se va achita cu cinste de sar a lor, sinceră, pornită din inimă, dc a
propunem să studiem am ănunţit posi cinile trasate de Conferinţa regională să cugete. Cu degetele lui
bilităţile noastre în cadrul planului teh de partid. Prin realizarea acestor sar şti ce trebuie să facă pentru a fi Ia în faţa lor de către partid, pentru con butucănoase batea uşor in
nic, şi să atingem urm ătoarele obiec cini, va creşie şi m ai mult prestigiul masa masivă de nuc acoperi
tive : să aducem îm bunătăţiri în lanţul m ărcii fabricii noastre. înălţim ea sarcinilor trasate. tinua înflorire a gospodăriei lor colec tă cu pluş. A scos apoi por
cinem atic şi la form a arhitectonică a tofelul. A tras cu mina tre-
Ing. NICOLAE MARCEA Faptele din aceste zile ale coleeli- tive. murindă o bancnotă şi a în
director tehnic al U.M. Gtigir
viştilor din Pricaz dovedesc că ei sînt
hotărîţi să- iacă tot ce le sfă în puţin- j La Institutul de mine din P e
troşani s e .a îlă ia studiu patru
ţă pentru a ridica continuu produc tineri din îndepărtata şi însorita
Cubă.
ţia de cereale, legum icolă şi cea ani
IN F O T O : Tineri cubanezi la
mală. La grajdu ri, în grijifoarele-m u lgă- o oră de studiu în colectivul co
legilor lor rornîni.
toare Davidescu Victoria şi Iancu M a-
Toate sectoarele dau
Telefoniste fruntaşe rioara, alaiuri de Ana Popa, muncesc cărbune peste plan
cu m ultă în su fleţire. Z iln ic ele m ulg 'OOOOOOOOOOOOOOOOIX ooooooooooooooooo-s Muncind cu elan pentru înde
Dîndu-şi scama dc faptul că o de datorită bunei deserviri a abonaţilor, în m edie de la lotu rile pe care le au 2o „...Cînd piscurile înalte ale găzi de mineri din Valea Jiu- ^
servire rapidă a abonaţilor constituie au reuşit să îndeplinească şî să de în în grijire cîte 65-70 litri lapte. H otă muntelui spărgeau prima gea- lui. Comunistul Augustin De- o
un factor din ce în ce mai important, păşească planul personal cu 22-36 rî rea lor este să obţină în acest an nu 2 nă a zorilor, oamenii se ajun- meter, împreună cu brigada 2
atîf în procesul de producţie cît şi în Ia sută. Printre fruntaşe, se numără 2.500 litri lapte pe cap de vacă fu ra L dau în galerii; ieşeau de aco- sa, a „atacat“ noua galerie, g
alte activităţi a!c oam enilor muncii, Ana Kerekeş, M agdalena Ijak, Oc jată cît s-a prevăzut în planul de pro g lo abia cină luna se svîrcolea Metru de metru s-au avintat g
'telefonistele dc la centrala din Alba ducţie, ci 2.700 litri, cu peste 400 li minerii în inima muntelui. j>
tri m ai m ult decît în anul trecut. P e n o pe cer, galbenă şi tristă... M i-
lulia muncesc cu rîvnă pentru obţi tavia Solcoi şi Ana Oană. tru aceasta, în g rijito rii m u lgători a p li o nerii aceştia, cu faţa pămintie, tins-o celui din faţa sa. Constructorii de la I. C. M. M. o plinirea sarcinilor trasate de
nerea unor rezultate cît m ai bune. TOMA PLTRU că o fu rajare raţională celor 130 vaci 2 priveau cu ochii rătăciţi cerul — E tot ce pot face pen au terminat deja montarea 2 Congresul al III-lea al P. M. R.,
M ulte dintre telefonistele centralei, y înstelat, de parcă ar fi vrut tru tin e ! unei instalaţii de extracţie, harnicii mineri de la exploata
corespondent ic îngrijesc cu ţoală atenţia. g să-i împărtăşească şi lui du- dotată cu cel mai modern u ti rea din Petrila, au depăşit în
o rerea şi suferinţa lor. Dar ce- Dar şomerul- n-a întins mi laj. A fost terminată, de ase primele 8 zile din acest an pla
2 rul răminea la fel dc rece şi na. L-a privit doar cu ochii menea, o hală cu trei compre- nul pe întreaga mină eu 16 la
2 nepăsător ca înainte. Doar lui de culoarea aăîncului. A soare. Brigăzile de mecanici $ sută, dînd patriei însemnate
scrîşnit din dinţi şi a rostit cu conduse de Ludovic lanosi şi 9, cantităţi de cărbune. Cele mai
Jiul curgea in apropiere lin Ispas Oprişa s-au ţinut de cu- g frumoase rezultate le-au obţinut
şi blînd. CONCURSUL. vînt faţă de mineri: au termi- o pînă în prezent minerii din sec
torul III, care au depăşit pla
Zilele se scurgeau triste şi
o monotone. Cei din adincuri, cu nat montarea utilajelor în tim - o nul cu 35 la sută. O contribuţie
pul planificat. Şi n-a fost de g de seamă Ia acest succes au a.
2 sudoarea val pe faţă. scoteau CORESPONDENŢILOR loc uşor. Zilele cu ploaie şi g dus brigăzile conduse de Kondo
ger le-au creat multe greutăţi, g Nicolae (207 tone peste plan),
cărbunele cu o indirjire apri ____ VOLUNTARI Enache Chiriţă, Constantin Fur
In curînd pe noua galerie g da şi altele.
gă şi surdă. De multe ori adîn- vor ieşi primele vagonete in- o
cărcate cu cărbune. Va fi o In cadrul sectorului I, care
cul îi oprea acolo pentru to t glas sugrumat: „Clinilor /“ A atunci o mare sărbătoare pen- L şi-a depăşit sarcinile de plan cu
deauna... plecat apoi, aşa cum venise, tru toată Valea Jiului. Comoa- g 15 la sută, s-au evidenţiat în
trăgînău-şi picioarele de ra ascunsă in inima munte- O
in preajma războiului „dom plumb, pe străduţa cu căsu lui, lăsată in părăsire de ne- 5 mod deosebit brigăzile conduse
n ii“ au închis mina'. Erau mul ţele joase şi sărăcăcioase unde miloşii patroni de odinioară, o de Gheorghe Neagu, Ioan Mol-
ţum iţi că aveau bani, mulţi il aşteptau 5 guri flămînde...“ va lua drumul uzinelor şi fa- x dovan IV şi altele.
bani. A doua zi, după ce mina bricilor, va pune in mişcare g
a fost închisă şi minerii lăsaţi m ii de trenuri, va face să pul- g Realizările frumoase pe care
seze în sistemul energetic m i- o Ie obţin minerii din Petrila sînt
pe drumuri, la „domnul an 'Augustin Demeter îşi între
Harde de lcW de energie elec- ^ urmarea firească a unor măsuri
treprenor11 s-a prezentat un rupse firul amintirilor şi con trică, iar oamenii, minerii care o
dau bătălia în adincuri cu ma- <> tehnico-organizatorice bine gîn-
miner gîrbovit, cu picioarele tinuă : „rAşa-î flăcăilor, aşa a sivul de cărbune, vor munci g dite, luate în scopul îndeplinirii
cu plăcere, ştiind că munca g
fracturate şi cu coloana ver fost odată pe aceste melea lor e preţuită. Cit priveşte g ritmice a sarcinilor de plan şi
tebrală ruptă intr-un accident guri. Să nu uitaţi lucrul aces scena cu antreprenorul, ea nu g
in mină. ta nici odată! Azi munca se va mai repeta niciodată. 2 a desfăşurării unei entuziaste
— Ce doreşti ? — l-a între y întreceri socialiste între brigă
bat rece antreprenorul. voastră e răsplătită cum se !MARIN CĂLIN; g zile şi sectoarele minei. Dease-
— Sînt şomer şi am 5 copii, cuvine, trăiţi bine, dar n-a menea, ele se datoresc elanulu
domnule. In casă nu am nici fost întotdeauna aşa ca acum...“. cu care lucrează harnicul colec
o bucată de pîine... Sînteţi şi ...In vara anului trecut mina
dumneavoastră om, doară. tiv de aici pentru a ocupa şi în
Gîndiţi-vă. Ce să mă fac ?. Dilja — căci despre ea c vor
o îAntreprenorul părea inglh- ba — a fost redeschisă. Au ve cursul acestui an un loc fruntaş
'd u ra tV ro ia să arate că ştie nit aici cele mai bune bri-:
în întrecerea !socialistă pe bazu
IN ORĂŞELUL MINERILOR URICANI. (foto Agerpres) oooooooooooooooooqoocooooooooocoooqooooooooooooooooovooooooooooooooooooooooo nul carbonifer al Văii 'Jiului.
