Page 35 - 1962-01

paor. 2 DRUMUL1 SOCFALTSMUT U! Nr. 2192

asnrrasMRrg iwwwrr** :sEEauassBacsHitt'vTraK^.yTTriari^ a iwrmţ*^^i^aT*jftrprrFgtrr<^r^>rr^wragga^^gl-iagraa»Jgih'Blit¦/..-i-nt»iL>^>LVgrgya5.a33!2Bra«^;L.ra ffMaaWftailtaBBMHWBBBBBl

Colectiviştii din Reciu Ponîru îîivăţămînîyl ia unităţile

In zilele de iarnăiic

In scopul însuşirii temeinice L> •L&>-cÇp*'<L><32?<$>¦<$> < î> - O <??>«s?»<L> O <&>-ti> <$> o <&><&¦O O O <L><$><i><<Si <6*

Locuitorii Rectului — ro- le), 133 capete porcine şi a cunoştinţelor agrotehnice culturale de sate

mini şi germani — sint oa­ 457 oi. predate de către lectori, Secţia O <!!> O O O <L* *<L>•o <;L>.«&>-<$>.<&>
de invăţămint şi cultură a raio
meni deschişi şi harnici. In Dezvoltarea multilaterală a nului Ilia, a sporit fondul de

zi de lucru ăegeaba-i cauţi. gospodăriei colective a în­ cărţi al bibliotecii comunale şi
Sint plecaţi cu treburi. Bar semnat o viaţă tot mai îm ­ săteşti cu peste 3.000 broşuri şi
cărţi, care tratează diferite te­
în zilele de sărbătoare, de la belşugată pentru membrii me agricole şi zootehnice. Colectivişti la bibliotecă T U R ŞL RETUR

ei afli multe lucruri intere­ acesteia. Cum era şi firesc, Cărţile, în valoare de peste g COOrV'.oOOOOO ooooooooooc Din neglijenţa Comitetului executiv al sfatului popular din
sante. creşterea bunăstării colecti­ 4.000 lei, sint puse la dispoziţia com una Murau, raionul Ilia, nici piuă Szi biblioteca com unală
viştilor a atras înspre gospo­ cursanţilor din învăţământul a- ţ> Uşa bibliotecii se deschise nu are burlane pentru sobă.
...Aproape de centrul satu­ grozootehnic, prin intermediul larg şi in prag apăru un om
bibliotecilor. în virstă, sprijinindu-se in griadturii şi combaterea lor“ . $ In cazul cind biblioteca organizează diferite acţiuni cu ci­
lui se află noul cămin cul­ dărie noi şi. noi familii. Nu­ cirj'ă. Cum îl văzu, bibliote­ titorii, „in g e n io ş i“ , tovarăşii dc la stalul popular dem ontează
—O— cara îl recunoscu imediat. burlanele şi le duc la bibliotecă şi invers : cînd organ izează
tural. Intr-una din zilele tre­ mărul lor a ajuns acum la Era un vechi cititor al bi­ — Poftim bade Ioa n e! E o căm inul cultural, ele sînt dem ontate de la bibliotecă şi duse la
cute, un grup de tineri în 196 (tot satul). Pentru co­ Planuri de viitor bliotecii. cămin. Lucrurile sc prezintă cam cum arată „p ozele“ dc mai jos.
— Ce-ai păţit bade Ioane? o carte foarte frumoasă.
S,:ki căm inului cultural din L iva d ea — îl întrebă in grabă Ana A r fi interesant dc ştiut cum ar proceda tovarăşii de la sfa­
frunte cu secretarul U.T.M. lectiviştii din Reciu au apus devenise neîncăpătoare. Se adunaseră Taraaş, bibliotecara. Badea Ioan luă cartea, o 9 tul popular dacă în tr-o bună zi directorul căm inului cultural şi
aici toţi membrii gospodăriei colecti­ — Iaca. mă lovii la un p i­ cu bibliotecara comunală s-ur hotărî să organizeze acţiuni cul­
făceau aici muncă patriotică. de mult timpurile cind min- ve din Livadea pentru a discuta per­ cior, ăa’ nu-i bai — răspun­ răsfoi puţin, apoi o puse sa- tural-educative simultane.
spectivele de dezvoltare a gospodăriei. se omul fără a da prea mul­
Ceva mai. încolo, în faţa se­ cau pline de citeva ori pe tă importanţă faptului. Apoi tisfăcut subsioară şi. plecaă a
Pentru sporirea producţiei de cerea­ se aşeză încet pe un scaun
diului gospodăriei colective, an —- la sărbători — şi cum- ; şi continuă: vreau să iau alte spunind : 0
le, colectiviştii au propus să se me- cărţi, pe astea le-am citit.
tov. Roth Mihai, preşedinte­ parau porumb înainte de a / canizeze în proporţie mai mare lu­ Da’ ştii ce să-mi. dai dc data — Ii demonstrez eu acum x
crările agricole, să se însăm înţeze nu­ asta ? Ceva despre rozătoare.
le gospodăriei, discuta aprins se desprimăvăra. Astăzi, la ) mai sămînţă din soiuri productive iar Nevastă-mea mă tot bate la la nevastă, numai să vezi ! $
cu Mihai Birsan, preşedinte­ cei mai mulţi dintre ei gă­ pentru fertilizarea terenului să se fo­ cap că, zice ea. ori ce-ai
losească toate cantităţile dc îngrăşă­ face, pe iepuri nu-i poţi în­ -k ^
le sfatului popular. De pe o seşti grîne prisosite din anii minte naturale existente în gospodărie. lătura de la puieţi. Eu i-am Tovarăşul Barbu Ioan este 5
stradă mărginaşă se apropia trecuţi. Mulţi şi-au construit spus că dacă ştim să ferim
Glieorghe Radu, locţiitorul case noi.: aproape 20 de case In discuţiile purtate, colectiviştii din puieţii, nici bai să n-avem. unul dintre cei mai. în virstă $
Livadea printre care Gabor Minihart, Da’ ea o ţine una şi bună :
Liviu VJadislav şi alţii, au scos în „poţi pune in jurul puieţilor colectivişti din Oarda de Jos, L
evidenţă importanţa deosebită a dez­ orice, că iepurii tot le rod
secretarului organizaţiei de s-au ridicat numai, din 1958 voltării sectorului zootehnic. In acest coaja“ . Dc-aia vreau să-i ci­ raionul Alba, dar şi unul din- g
an sectorul zootehnic va trebui să de­ tesc din carte să afle şi ea.
bază. Fusese pe la grajduri încoace. Şi citi nu şi-or mai ţină 120 capete bovine şi 181 capete Bibliotecara se întoarse tre cei. mai activi cititori ai o
să vadă cum mai merg tre­ face ? ovine. Se va dezvolta de asemenea spre raft şi luă de acolo
burile pe acolo. Ajuns in drep­ şi sectorul porcin. bibliotecii. Cititoare active o
Colectiviştii din Reciu au
sint şi colectivistele Bera L

tul nostru, i-am dat bineţe, primit anul trecut, drept răs­ Ioana. Drăghici Maria şi al- ^
iar el, ospitalier ca întotdea­ plată a muncii, pentru fie­
iele. 123 de colectivişti din o

una. ne-a in- care zi-muncă, sat împrumută azi cărţi de o
cîte 3,5 kg.
vitat în sediu. griu, 2,05 kg. la bibliotecă. o
porumb, 3,5 kg.
Aici, el ne-a Din carnetul cartofi, 0,500 ?o
o
p o v e s t i t pe D E R E P O R T E R — Avem şi „Colţul colecti­ o

scurt, istoria vistului“ — îmi spuse intr-un O

acestui sat, kg. struguri, tirziu bibliotecara. Aici se o
...Grea şi amară a fost in 1,600 kg. furaje etc. şi mari
sume de bani. Kerst Samoilă, adună colectivişti şi citesc o
trecut viaţa majorităţii ţăra: împreună cu familia, a efec­
nilor din Reciu. Eliberarea diferite cărţi despre agricul­

patriei de sub jugul fascist a tuat în gospodărie 670 zile- tură. Cit de bine ar fi însă O
adus însă o viaţă nouă pen­ muncă, Ilie Radu. a realizat dacă ne-ar ajuta în muncă C
tru toţi oamenii muncii din peste 300 zile-muncă, Con­
ţara noastră. Luptînd împo­ stantin Popa, cam tot atî- şi tovarăşa Susan Dorina, c
triva uneltirilor puse la cale tea. Fără îndoială că o par-
de foştii exploatatori, parti­ te din aceste produse, ei le tehniciană. o
dul a desfăşurat o muncă de vor valorifica. Cu banii, îşi
lămurire perseverentă şi pli­ vor construi case. vor cum­ , ALEXANDRU MANOILA %
'
Pentru adăposfirea in bune condi- „Rozătoarele dăunătoare a- corespondent X

ţiuni a anim alelor, colectiviştii dc aici OOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOV^OOOOOC
vor construi două grajduri pentru

nă de răbdare în rîndul ţă- păra mobilă, radio, cărţi. bovine şi un saivan pentru oi. Activitate artistică

<; rănimii muncitoare, convin- Discuţia cu tov. Gheorghe CORNELIU ARTENIE
^ gind-o că mica gospodărie Radu, la care intre timp s-a
\ individuală n-o va scoate din alăturat şi preşedintele co­ corespondent La căminul cultural din Is- a pregătit de asemenea un pro
( nevoi, că singurul mijloc de lectivei, a continuat despre croni îşi desfăşoară activitatea gram care oglindeşte realizările
\ ridicare a bunăstării maselor organizarea muncii, despre Dira fond uri p r o p r i i o echipă de teatru şi o brigadă
< populare îl constituie con- frăţia ce există intre romî- artistică de agitaţie. Echipa d- oamenilor muncii din comună,
< struirea socialismului la ora­ nii şi germanii din sat, uniţi S o lectiviştii din raionul I I ia au ho-
in marea familie a colecti­ (ărît ca în acest an să dezvolte ală­ teatru a pregătit în ultimul timp combătînd în acelaşi timp unele
şe şi sate. că drumul, cel ade­ viştilor. ¦ turi dc celelalte sectoare şi creşterea piesa „Aripă de rîndunică" de
vărat al ţărănimii este trans­ Siito Andraş, care a fost pre­ lipsuri ce se mai ivesc în buna
formarea socialistă a agri­ „In brigăzi, in echipe, lu­ zentată nu numai în localitate,
culturii. crează. unul lingă altul ro- dar şi la Lonea, Vulcan şi Co- gospodărire a comunei.
mîni şi, germani. însuşi pre­ roeşti. R. BALŞAN
Cuvintul partidului a prins şedintele colectivei e ger­ corespondent
rădăcini tot mai. adinei şi în man. Dar ceea ce este mai
conştiinţa ţăranilor muncitori semnificativ, e intr-ajutora­ păsărilor. Din fonduri proprii, membrii Printre cei mai activi inter­ M OI CRiliCA
din satul Reciu. Aşa se face rea ce. există între colecti­ gospodăriilor agricole colective din ra­ preţi se află tovarăşul Vasile
că în anul 1954, un număr vişti, .fie ei de orice naţio­ ionul Ilia vor cum păra 1.500 p ăsări Băncilă, Elisabeta Zamfirescu, îspre „istoria“ neplăcută a unui
de 61 familii în frunte cu nalitate. pentru form area măteii. Dumitru Ignat şi alţii.
Âker Paul. Stoltz Ioan, Za-
harie Ghibu, Roth Ioan şi. al­ De curind, cind Dumitru Brigada artistică de agitaţie
ţii, au trecut la. înfiinţarea Roşea şi-a construit casă, a
unei gospodării colective. fost ajutat şi de colectiviş­ Vi’ ; cinem atograf sătesc
tii de naţionalitate germană:
...Anii au trecut. Dar fie­ Stoltz Ioan, Schvartz Mihai Experienţa bună în creşterea Cele consemnate mai jos, a- bilier. In curind însă, cinemato­ nu cunosc tehnica filmării şi
care din ei au adus colecti­ şi Fuss Mihai. animalelor trebuie extinsă parţin „istoriei“ cinematografului graful a fost înzestrat şi cu mo­ prin urmare nu reuşesc să rea­
viştilor din Reciu noi şi în­ bilierul necesar: scaune tip lizeze o proiecţie bună. întrebat
semnate succese. De la. 5.200 Frăţia ţăranilor muncitori Gospodăria agricolă de stat din ci respectă cu stricteţe program ul de din Criscior. S-o luăm de la ca­ sălii de spectacole. de spectatori cărui fapt se da-
lei cit valora la înfiinţare, din Reciu se reflectă şi în O răştie deţine la trupul G clinar 111 grajd şi furajează animalele numai păt. Se poate afirma că cine­ toreşte această situaţie, Ioan Li­
fondul de bază. al gospodă­ activităţile culturale. Corul vaci de lapte. Pentru buna întreţi­ pe bază dc raţii. Raţia unei vaci din matograful amintit, de la înfiin­ Care este totuşi cauza pentru tra răspunde cam a şa:
riei colective a ajuns să în­ colectiviştilor interpretează, nere şi îngrijire, vacile au fost îm ­ cele trei loturi cuprinde 25-30 kg. ţarea lui pînă în prezent, nu şi-a care spectatorii pleacă şi in pre­
sumeze acum 1.000.000 lei. atît cintece în limba romînă, părţite în grijitorilo r-m u lg ă to ri în 10 borhot dc sfeclă, 25 kg. siloz, 4,5 kg. trăit viaţa. Iată de ce. Imediat zent nemulţumiţi de la spectaco­ — Nu-i bun aparatul.
Pe drept cuvint se mîndresc cit şi în limba germană, echi­ loturi. Toţi în grijitor ii-m ulgători au fînuri, 3,5 kg. concentrate şi 1 kg. după înfiinţare, rularea filmelor lele cinematografice ? De-acum, — Bine, dar e nou.
colectiviştii cu realizările ob­ pa artistică prezintă progra­ prim it sarcina ca în cursul anului coceni tocaţi. Furajele din componenţa a fost oprită. Motivul ? Cinema­ „istoria“ o scrie operatorul pro-
ţinute în acest tim p : două me în limba ambelor naţio­ 1961 să realizeze o producţie de 3.000 unei raţii însum ează 9 U. N. tograful nu avea o cabină de iecţionist Ioan Litra. In primul — O fi... Şi omul se mai îm ­
grajduri pentru 180 vite mari. nalităţi de aici. iar la petre­ litri lapte pe cap de vacă furajată. O Adăpatul anim alelor este făcut proiecţie. Cu sprijinul Sfatului rînd acesta nu manifestă prea bolnăveşte ( ? ! ) darămite un a-
remiză din cărămidă pentru ceri se joacă, deopotrivă parte dintre îngrijitorii-m ulgători prin­ cu apă proaspătă. In vederea sti­ popular comunal Criscior, cetă­ mult interes pentru buna des­
40 de atelaje, magazie pentru jocuri romîneşti şi germane. tre care Io s if Joca, Schuster Ioan şi mulării producţiei dc lapte, în grijito ­ ţenii au construit, prin muncă făşurare a spectacolelor cinema­ parat !
cereale, maternitate pentru Ioan Todea, alăturîndu-se valoroasei rii-m ulgători execută mulsul la ace­ voluntară, cabina. Aceasta pen­ tografice. Deşi cinematograful
50 de scroafe, saivan pentru ...Soarele cobori de mult iniţiative a lui W a g n e r M ih ai de Ia leaşi orc, iar înainte, în timpul mul­ tru că, dacă aveau cinemato­ are două vitrine de stradă pen­ De pildă, in ziua de 29 de­
500 de oi., siloz turn, pătul spre asfinţit. Tinerii termi­ G.A.S. Pcireşli, s-au angajat să rea­ sului şi după muls ugerul vacilor graf, doreau să vadă şi filme. tru agitaţia vizuală, una stă a- cembrie 1961 mulţi spectatori,
naseră munca patriotică la lizeze o producţie de 3.500 litri lapte este masat. Numai că, odată terminată ca­ runcată la voia întîmplării în­ veniţi să vadă filmul „Cintecul
pentru 4 vagoane de porumb, cămin. 'Acum. stăteau la tai­ pe cap de vacă furajată. Este o pro­ bina, a intervenit altceva : apa­ tr-o sală a căminului cultural, mării“ , au plecat acasă pentru
fas. Le-am privit atent chi­ ducţie mare dar prin strădanie ei au Din Gonsfăfuiren pe ţară a ţăra­ ratul de proiecţie, degradat, nu iar cealaltă, fără sticlă şi fără că operatorul, fiind în stare de
autocamion etc. reuşit ca nu numai să o realizeze nilor colectivişti am învăţat multe lu­ mai corespundea rulării film e­ a conţine ceva, stă la intrarea ebrietate, n-a reuşit să prezinte
dar să şi o depăşească. Astfel, Ioan cruri bune care ne vor ajuta să spo­ lor în bune condiţiuni. între­ în căminul cultural.
In 1954. cind au înfiinţat purile pline de viaţă. Colec­ Joca a realizat în anul trecut o pro­ rim producţia de lapte. In acest an prinderea cinematografică re­ filmul.
ducţie de pesle 3.800 litri lapte, iar gională Hunedoara—Deva, sesi­ Apoi, deşi există lemne sufi­
gospodăria, colectiviştii deţi­ tiviştii din Reciu. ca toţi ţă­ Suster Ioan şi Ioan T odea peste 3.700 né vom strădui şi mai mult să apli­ zată de această stare de lucruri, ciente, sala de cinematograf, în Această situaţie nu mai poate
neau ca proprietate obştească ranii muncitori, de pe cu­ litri lapte. Experienţa lor în obţine­ căm în practică întreaga experienţă a a înzestrat cinematograful cu un repetate rinduri nu este încăl­ fi însă tolerată, mai ales acum.
un singur animal de muncă. prinsul patriei, noastre, dato­ rea unor producţii sporite de lapte am fruntaşilor din unitatea noastră cît şi aparat de proiecţie nou. Cetăţe­ zita. în perioada festivalului filmului
’Acum, gospodăria deţine 177 rită grijii pe care le-o poar­ căutat să o extindem la toate lotu­ experienţa consfătuirii. nii s-au bucurat. Bucuria n-a pentru sate. Comitetul comunal
capete bovine (din care 59 tă partidul, trăiesc acum o rile. Sci trei îngrijitori-m ulgători frun­ Dar, ceea ce nemulţumeşte cel de partid trebuie să ia neîntîr-
viaţă fericită, îmbelşugată. taşi au realizat astfel de producţii VASILE PER ŢA durat însă mult timp. Ei s-au mai mult pe spectatori este că ziate măsuri pentru curmarea
convins repede că e greu să stai Ioan Litra obişnuieşte să vină acestei situaţii. De asemenea, în­
b rigad ier zootehnic la G. A. h. in stare de ebrietate la serviciu. treprinderea cinematografică re­
O ră ş tie două ore, cît durează proiecta­ Atunci aparatul de proiecţie gională trebuie să tragă la răs­
este manevrat, pînă îşi... revine pundere operatorul proiecţionist
rea unui film, în picioare. Cine­ operatorul, de alţi tovarăşi care cu toată seriozitatea pentru aba­
matograful sătesc nu avea mo­ terile săvirşite in timpul servi­
ciului.

O. z.

vaci, 7 juninci şi 30 de viţe- V. R 1T A N printr-o îngrijire exemplară a anim a­

V u v A y w v . . ,./IaV-/W\ W* ^ ¦VIaT'--? V' Av lelor şi hrănire raţională. Zi de zi De cîte ori într-o singură zi, 9 Puterea piinii Haţegului, precum şi alte ele­
nu auziţi la radio sau citiţi in mente menite să comunice fap­
După o vacanţă ziarele cotidiene despre regiunea tul că procesul de transformare
Hunedoara ? In cetatea oţelului, socialistă a agriculturii se a-
plăcută, a început ori in abatajele minelor din Va­ niştii, muncesc cari disperate, propie de sfîrşit.
lea Jiului, au loc fapte însem­
o nouă etapă dc nate. în fiecare zi altele, mai neobosiţi pentru AL. BOIANGIU să alunge mize­ Filmul oglindeşte apoi spriji­
noi, mai răsunătoare. nul susţinui acordat de stat
muncă pentru pio­ a da viaţă hotărî- regizor de film ria şi nevoile. gospodăriilor agricole colective
Nu totdeauna, dar oricum mai prin credite, îngrăşăminte, ma­
nieri şi şcolari: tri­ mult decit in alte locuri, repor­ rilor partidului Dar acest lucru şini agricole şi tractoare, cadre
terii cinematografici sînt mar specializate.
mestrul al Il-lca. tori şi cronicari nelipsiţi ai aces­ privind înflorirea agriculturii, s-a realizat doar în anii puterii
tor fapte eroice. Dar pentru întărirea econo­
In primul tri­ ridicarea ei la un nivel şi mai populare, în gospodăria colec­ mico—organizatorică a gospo­
De astă dată însă, ne aflam dăriilor, colectiviştii au la în­
mestru au fost ob­ inalt. tivă. demână nu numai ajutorul sta­
pe meleagurile regiunii pentru tului, ci şi exemplul oferit de
ţinute multe note a realiza un film documentar Pe cind străbateam raioanele, Dăienii trăiesc acum o viaţă gospodăriile fruntaşe ale regiu­
despre aceea Hunedoară, de caro nii. iată ceea ce arată in con­
bune şi foarte bu­ se vorbeşte mult mai puţin : în cursul documentării, am cu­ tot mai îmbelşugată, mai feri­ tinuare filmul prin secvenţele
Hunedoara agricolă. de la Apoldul de Sus, Clinic, Sar-
ne. In trim estrul les fapte semnificative şi am în- ciţi. Secvenţa va urmări acest misegetuza, Miceşti, Cistei, Gîr-
Iată-ne aşadar, nu departe bova, Mihalţ ş. a.’
tilnit oameni minunaţi. Chipu­ proces istoric al trecerii dăieni-
de oţelăr.ii şi de mine, pe întin­ Filmul impune întotdeauna
acesta, printr-o sul cimpurilor, pe mirişti ori pe rile acestor oameni, şi sinteza lor de la mizerie, la starea de concluzii : peste tot în Hunedoa­
arătură proaspătă, prin sate şi ra agricolă, ca şi în întreaga
muncă sîrguincioa- printre oameni, aflind un ade­ ţară, rezultatele obţinute în
văr simplu : aici se plămădeşte construirea socialismului — rod
să, permanentă, sc nu numai oţel, ci şi pîine. Fil­ al eforturilor creatoare ale po­
mul nostru, intitulat „Puterea porului condus de partid — se
pot obţine numai piinii“ , trebuia să oglindească UN F ILM D O C U M E N T A R arată în toată măreţia şi frumu­
din plin acest adevăr. seţea lor. Umăr la umăr, mun­
note foarte bune. DESPRE REGIUNEA NO ASTRA citorii, ţăranii, intelectualii, mi­
Folosind mijloacele puternice norităţile naţionale muncesc cu
Iată, deja au şi de convingere care-i stau Ia dis­ entuziasm şi cu abnegaţie la în­
poziţie, filmul are datoria să de­ florirea patriei lor socialiste.
început să apară vină un important factor propa­ civilizaţie şi bunăstare obţinute
gandistic în procesul de termi­ în gospodăria colectivă. Totul e pentru om, pentru bu­
primele note nu­ nare a colectivizării, de consoli­ lor — chipul omului nou, a că­
rui conştiinţă s-a transformat Deschizind filmul cu povestea năstarea şi fericirea Iui I Tată
m ai de 9 şi 10. dare şi întărire economico.orga­ şi se transformă neîncetat — de la Daia, am făcut-o cu in­
le întîlneşti în fiecare cadru, în tenţia de a demonstra că ceea ce spune în ultimă instanţă
IN FOTO : Ele­ nizatorică a gospodăriilor colec­ fiecare secvenţă de film. ce s-a petrecut in viaţa acestor
oameni, este rezultatul firesc al spectatorilor, noul film docu­
vii Daniela Maior, tive din regiunea Hunedoara. Nefiind vorba de un film cu unui proces general, al unor
actori, ci de unul cu oameni a- schimbări fundamentale în via­ mentar „Puterea plinii“ , care ru­
Elena Hălălău, M a­ Substanţa scenariului a cons- devăraţi şi cu fapte autentice, ţa satelor din regiunea Hune­
nu vă vom dezvălui un secret doara, în viaţa satelor din în­ lează în regiunea noastră.
ria Duca, Mircea tituit-o acele fapte şi acei oa­ dacă vom face cunoscute, unele treaga ţară. Constatarea oferă
din problemele ridicate în acest prilejui de a alcătui tabloul ge­
Crişan, V irgil Bor- meni care, în frunte cu comu- documentar. neral al mersului colectivizării
în regiune. In mod concret, la
ca şi Ioan Duma Filmul începe cu secvenţa in­ numărul gospodăriilor colective
titulată „Povestea de la Daia“ .
din clasa a Xl-a Cine nu-şi aminteşte cît de să­ existente s-au adăugat acele
raci erau oamenii din acest sat,
a Şcolii m edii din deşi munceau pe rupte, hărni­ imagini filmate, cuprinzând inau­

Tciuş. In primul cia fiind prima lor însuşire ? gurări de noi G.A.C.-uri în Tara

trimestru ei au fost Ani de-a rîndul au făcut încer-

fruntaşi la învăţă­

tură. Nici în tri­

mestrul al 11-Ica

mu se vor lăsa mai

prejos.