Page 36 - 1962-01

Nfr. 2192
Pentru plinea de cea mai bună calitate
Exigenţi eu cerinţele
consumatorilor
Scrisoarea C. C. al P. M. R. tantă luată de conducerea între­
adresată tuturor muncitorilor, prinderii este şi aceea a afi­
tehnicienilor şi inginerilor, din
sectorul de panificaţie şi moră-
rit pentru continua îmbunătăţi­
re a calităţii plinii a fost temei­
nic studiată şi de colectivul în­
treprinderii de - panificaţie din
Alba Iulia. Sarcinile reieşite din
această scrisoare stau la baza ac­
tivităţii intreprinderii. Pentru
înfăptuirea lor s-au aplicat o
serie de măsuri tehnico-organi-
zatorice menite să ducă la fa ­
bricarea unei pîini de tot mai
bună calitate.
Printre prevederile planului
de măsuri întocmit în cadrul în­
treprinderii se numără şi exe­
cutarea unor reparaţii mai ales
la vetrele cuptoarelor. Astfel, a-
proape la toate secţiile între­
prinderii vetrele cuptoarelor au
fost reparate. La lucrările'de re­
paraţii au participat în mod vo­
luntar şi brutarii. Aşa de pildă,
la Zlatna, toate lucrările au fost
făcute de colectivul secţiei res­
pective. De asemenea, s-au zu­
grăvit toate secţiile, dîndu-li-se
un aspect frumos. Tot în această
perioadă au fost confecţionate
noi panacoade şi pînze pentru
acestea cu care au fost dotate
secţiile.
In scopul îmbunătăţirii con­
tinue a calităţii pîiniî s-au luat
şi alte măsuri. Cele patru secţii
din oraşul Alba iulia au fost pro­
filate pentru producerea unui
anumit fel de sortimente de pro­
duse. De exemplu, secţia I-a a
fost profilată pentru a produce
numai pîine neagră de 2 kg. în
timp ce secţia ill-a produce pro­
duse de îranzelărie, iar secţia
IV-a, numai specialităţi (pro­
duse mărunte de franzelărie).
Profilarea a dat posibilitatea în­
treprinderii ca în cadrul celor
pa' ru secţii să sporească numă­
rul sortimentelor.' In perioada
care a trecut de la concursul pe
ţară a! brutarilor s-au asimilat
încă 12 noi sortimente de specia­
lităţi, din care zilnic se realizea­
ză în medic 9 sortimente. Dato­
rită calităţii lor, aceste sorti­
mente sînt mult solicitate de
oamenii muncii.
O atenţie deosebită s-a dat
însă continuei îmbunătăţiri a
muncii brutarilor. Ca urmare,
noile reţete întocmite de Minis­
terul Industriei Alimentare în
urma concursului pe ţară, au
fost discutate cu toţi muncitorii.
Acestea au fost afişate în secţii.
Apoi cu fiecare echipă s-a orga­
nizat o examinare a cunoştinţe­
lor însuşite, căutîndu-se ca noile
reţete să fie aplicate cit mai
corect. Ţinînd cont de cunoştin­
ţele profesionale ale fiecărui
muncitor în parte s-a trecut la
o reorganizare a echipelor asi-
gurîndu-se astfel o omogenizare
din punct de vedere al nivelului
profesional.
O măsură deosebit de impor­
ANUNŢ
Deţinătorii de cm nete de con-
ducere militare.
C ^ r e n u au mai muif d e 6 ini d e îa
tas ar ea a v a t r ă şi d o r e s c să- <şi p r e -
s c h i m b e c a r n e tist şi
să se angajeze ia I. R. T. Â., condiţii bune de muncă, brigă­
s e p o t p r e z e n t ® Sa a u t o b a z e l e : P E Y â 5
ALBA IULIA, SEBEŞ, PETROŞANI,
BRAD Ş i H U N E D O A R A , c a r e a u p r i ­
mit instrucfiuni în a c e st sens»
OOÔOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO<'¦ <xxoooooooo<v<xxxxx>ooo^oo
O OOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOCOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO t */w/u-J\-J I— f V.J u.1 W.7 ._/
drumul; sogiâosmuuuî pa?. 9
D 1N Ţ A R i L E S O C I A L I S T E
Bilanf rodnic—mari perspectiveU 'V '^ / ÎÉ i :
.¦v.y.-ysFF&tt
O O <Z>«S><L* < > <($><ç><&>’ O <L> <s> ’4$-'<L> -O O O O O <3>O <$> -^<3
U. R. S. S. Ur gigant aS metalurgiei — R. P. U n g a ră Feste
santmr oomsomolist
şării zilnice în secţiile de fră­ La Uzina metalurgică „V. I. dere este unul din numeroasele 280.000 inovaţii î n t r u n a n
mântat a reţetelor de fabricaţie.
Aceste reţete se întocmesc în ur­ Lenin“ din Jdanov (Donbas) se şantiere comsomoliste de şoc din In 1961, m işcarea de in ova­
ma analizelor de laborator a fac pregătiri pentru punerea in U. R. S. S. ţii a cunoscut o dezvoltare in­
făinii ce urmează să intre in funcţiune a primelor cuptoare
procesul de fabricaţie. Din oraşele şi satele Ucrainei
Totodată s-a îmbunătăţit şi din noua secţie Martin şi a la­ au venit să lucreze aicj mii de tensă în U n garia. Oam enii
minorului degroşor ,,1.150“ . A- tineri şi tinere, ca şi foşti sol­ muncii din industrie şi agricul­
controlul tehnic de calitate. Ana­ cestea sini cele mai puternice daţi ai Armatei Sovietice lăsaţi tură au prezentat în cursul anu­
lizele organoleptice se fac cu agregate de acest fel din Uniu­ lui trecut peste 2 0 0 .0 0 0 de ino­
nea Sovietică. Uriaşa uzină me­ Ia vatră. Din proprie iniţiativă vaţii, de pe urma cărora, po­
mai multă răspundere la fiecare talurgică este construită cu for­ aceştia au părăsit vechile locuri trivit calculelor preliminare, vor
şarjă de pîine. ţele tineretului Noua întreprin­ de muncă şi o viaţă mai comodă,
pentru a ridica în plină stepă o
Măsurile luate de conducerea nouă uzină.
întreprinderii cit şi răspunderea
tot mai mare a muncitorilor, pBulgari»I iteaüîziri şi perspective rezulta economii în valoare de
tehnicienilor şi inginerilor de peste două miliarde forinţi.
aici, au condus la îmbunătăţirea In acelaşi timp, nivelul teh­
calităţii pîinii. Aceasta este o Poporul bulgar a întîmpinaţ paraţii şi turnătoria de Ia ma­ nic şi eficienţa economică a
urmare a faptului că muncitori noul an cu importante victorii rele combinat metalurgic Krc- inovaţiilor a înregistrat o creş­
ca tov. Ştefan Vereş, cocător, în muncă. Planul producţiei in­ mikovţî. tere însemnată faţă de anii Pre­
Iulian Dan, frâmîntător, Ştefan dustriale pe 1961 a fost îndepli­ cedenţi.
Almăşan, cocător, Florian Bujor, nii înainte de termen. Potrivit In 1962, vor fi irigate încă
modelator şi mulţi alţii, se stră­ unor date preliminare, anul tre­ 62.000 ha.
duiesc să producă pîine bună,
care să satisfacă cerinţele oa­ cut s-a obţinut o producţie pes­
menilor muncii.
te plan în valoare de aproape 2 G erm ană * Peste sarcinile deplan
In cadrul întreprinderii există miliarde icva. Noi Succese au ob­ I
însă rezerve care să conducă la ţinui şi oamenii muncii din a-
producerea unei pîini de tot mai In Valea Jiului, devenită as iuti valea fericirii, pe lingă nu­ gricultură. Oamenii muncii din R .D. Succesele obţinute de mineri
bună calitate. In procesul de meroasele oraşe şi. construcţii noi, natura îţi oferă privelişti Germană au întîmpinai Anul şi metalurgişti se datoresc în
fabricaţie se introduce făină cu care incintă ochiul. Mari planuri sînt prevăzute N o u 1962 cu importante succe­ mare parte mecanizării anumi­
o perioadă de maturizare mică. pentru anul în curs. In 1962, lu­ se în muncă. tor procese, îmbunătăţirii teh­
Aceasta şi ca urmare a faptului IN F O T O : Vedere de pe Valea Jiului. Spre Parîng. crătorii din industria te.xtilă vor nologiei producţiei, înlocuirii
că magazia fabricii din Alba da ţării 251 milioane metri de A îndeplinit cu succes pro­ cocsului de huilă cu cocs din
Iulia are o capacitate de depo­ ţesături. gramul anual marele combinat cărbune brun.
zitare pentru făina necesară carbonifer din Lauchhammer
producţiei pe 5-6 zile. Există po­ Va intra în funcţiune anul a- (regiunea Kotbus), iar colectivul Au îndeplinit înainte de ter­
sibilităţi de mărire a capacită­ cesta combinatul de celtilosă şi unui alt mare combinat — din men planul pe 1961 două din
ţii depozitului, dar Sfatul popu­ hîrtîe, cu o capacitate anuală Espenheine (raionul Borna) a cele mai mari întreprinderi con­
lar orăşenesc Alba Iulia nu a dat ţării peste plan 350.000 tone structoare de maşini din regiu­
căutat să dea curs propunerii de 39.900 tone de celuloză, se de cărbune brun. nea M agdeburg — uzina „Karl
făcute de întreprinderea de pa­ va termina prima parte a uzi­
nificaţie privind atribuirea de­
pozitului O. C. L’. mixt, în care nei de îngrăşăminte azotoase de
stau doar sticle goale. le Stara— Z'agora, vor începe să
producă secţia mecanică de re-
De asemenea, făina, mai ales
in aceste zile friguroase, se in­ Dam l coristnid orifo R*p*Mo^ o]u, Dezvolta­ Minerii din industria huilei Liebknecht“ şi „K arl M a rx “ .
troduce în fabricaţie la o tem­ au dat peste pian 55.000 tone C u 10 zile înainte de termen
peratură mult prea joasă (— 5°). Prin vara anului trecut cîteva aflau la parter şi la primul rea huilă şi peste 14.000 tone de şi-au îndeplinit planurile lor
brigăzi de constructori au ve­ etaj. cocs. anuale toate întreprinderile din
Nici colectivul morii „Nicolae nit pe strada Institutului. Prin­ Intrucît transportul feroviar devine Berlin care produci mărfuri de
Bălcescu“ din Alba iulia nu s-a tre ele se afla şi brigada de — In cîteva zile vrem să ter­ principalul m ijloc dc transport în întreprinderile industriei me­ larg consum. Ele au dat în plus
străduit să asigure o făină de zidari condusă de Ştefan Frosch. minăm cu parchetatul — spunea R. P. M ongolă, acesta va cunoaşte o talurgice, care au depăşit pla­ Pînă la sfîrşitul anului o pro­
cea mai bună calitate. Făina După ce au cercetat bine locul tînărul Ioan Alexandrescu. Au largă dezvoltare în perioada actua­ nul financiar pe 1961 cu ducţie în valoare de peste 100
are un procent ridicat de umi­ de muncă. oamenii s-au apu­ mai r ' vas doar cîteva camere. 1.0 0 0 . 0 0 0 mărci, au îndeplinit
ditate. cat de treabă. începeau con­ planul anual al producţiei cu
strucţia unui modern cămin Instalatorii sanitari din bri­
Continua îmbunătăţire a cali­ studenţesc cu 360 de locuri. gada lui Pavel Rus făceau ul­ lului plan cincinal. 101 la sută. m ilioane mărei.
tăţii pîinii stă însă mereu în a- Cum era şi firesc, cei care se timele retuşări. Intr-una din ca­
tenţia conducerii întreprinderii. interesau des de stadiul lucră­ mere îşi improvizase atelierul Paralel cu utilizarea mai com pletă
In acest scop, pentru anul 1962, rilor la cămin erau studenţii tov. Marin Dobrieă, şeful unei
s-au prevăzut luarea de noi mă­ Institutului de mine din Petro­ brigăzi de timplari. a tehnicii noi în transportul feroviar, R. P. Polonă an le succese
suri. Pe lingă cele 23 sortimente şani. vor fi construite noi linii şi ca urma­
de panificaţie incluse în plan, — Mai avem de fixat dula­ re lun gim ea căilor fcrale va creşte în Pentru oamenii muncii din noare, cîteva turboagregate cu
colectivul întreprinderii s-a an­ Trecuseră cîteva luni. Con­ purile şi alte lucrări mărunte, perioada cincinalu lu i cu 10 la sulă. R. P. Polonă anul 1961 a fost un o putere totală de 170.000 kW, o
gajat să producă în plus încă structorii şantierului nr. 6 Pe­
4 sortimente. In vederea ridicări) troşani al T.R.C.H. reuşiseră să şi terminăm şi noi. Fiecare ca­ Productivitatea muncii va creşte în
calificării muncitorilor, s-a pre­ înalţe impunătorul cămin. Mai
meră este dotată cu 2 dulapuri anii cincinalului cu 18 la sută, iar an de importante succese. Indus­ mină etc.
mari. aşezate . intr-un anumit preţul de cost al tran sporturilor se va tria ţării s-a îmbogăţit cu nu­ Producţia industriei grele a
crescut cu 14 la sută în compa­
loc, să aibă studenţii ’ unde-şi reduce c u ‘ 11 la sulă. Totodată se meroase obiective noi :' cîteva raţie cu 1960, din care :— în me-
talurgie producţia a crescut cu
acordă o m are aten ţie pregătirii de uzine şi fabrici, un puternic aproape 9 la sută, în industria
Jcadre naţionale de fero via ri cu pre­ furnal, un cuptor Martin, două
gătire medie şi superioară. - »
bateriţ de cocs, două mari lami-
văzut deschiderea unui curs de erau însă multe lucrări de exe­ ţine lucrurile. Sînt lucrări care constructoare de maşini — cu
minim tehnic, cit şi organizarea cutai. Timpul se răcea, devenea trebuie făcute cu gust. aşa să 19 la sută. In 1961 s-au produs
de schimburi de experienţă pe tot mai friguros. pincă viitorilor locatari. 7.200.000 tone de oţel, cir­
întreprindere. Tot odată se vor
— Trebuie create condiţii
dota secţiile cu unele utilaje noi. bune de lucru şi pe timp de Cu acelaşi entuziasm mun­ ca 5 milioane tone de lami­
întregul colectiv de muncă, iarnă, şi-au zis constructorii. ceşte şi brigada de zidari con­ nate, 105.500.000 tone de cărbu­
Aşa că brigada de instalatori dusă de Iosif Mcdoroş. cea de ne, circa 1.500.000 tone zahăr. A'
avînd în frunte pe comunişti, condusă de Ştefan Andraş a în­ mozaicari condusă de Gheorghe crescut într-o importantă mă­
ceput lucrările la centrala ter­ Beţivu şi altele. sură producţia de ţesături, în­
este hotărît să lupte pentru con­ mică. călţăminte, confecţii, aparate de
Ioan Nagy, meşterul, ne-a de­ uz casnic şi alte mărfuri de
tinua îmbunătăţire a calităţii — Dacă vom da căldură, lu­ clarat : larg consum.
crările interioare se vor desfă­
piinii, să dea viaţă sarcinilor ce şura in cele mai bune condiţii — Vream ca in cîteva zile să Anul trecut, industria polone­
— spuneau oamenii din brigada terminăm noul cămin. Este da­ ză a pus la punct producţia unor
le-au fost trasate de conferinţa lui Ştefan Andraş. rul constructorilor care au de­ noi sortimente de produse, între
regională de partid. pus atîta suflet pentru crearea care turbine de 125.000 KW, ca­
Şi fără a sta mult pe ginduri
V. FÎJRIR
[
au început lucrările. unor condiţii mai bune de locuit zane cu abur cu o producţie de
Instalatorii, dornici să termi­ studenţilor din Petroşani. 650 tone abur pe oră, cisterne
ne cit mai repede lucrările, ui­ V. ALBU Fabrica de maşini-unelte petroliere, motoare de nave.
tau de multe ori. că au trecut „Rafamet“ din Kuznia Ra- Productivitatea muncii în in­
orele din programul de muncă. ~ —' t—' r~>I—* dustrie a crescut în 1961 cu 9 la
Plecau de pe şantier tirziu, dar ciborsha — R.P. Polonă. sută.
mulţumiţi că au făcut o treabă Reţineţi locuri din timp ] IN CLIŞEU : Se face
bună. Rezultatul a fost cel aş­ Gospodăriile agricole de stat
proba tehnică la strungu­ şi cooperativele agricole de pro­
rile verticale. ducţie au obţinut anul trecut o
tep ta t: In timp de 10 zile, cen­ la staţiunile balneoclimaterice pentru recoltă mai bună decît în 1960:
trala termică a fost gata. Avind
odihnă şi tratament
zile de constructori au început t A gen ţiile şi filialele O .N .T . C a rpaţi din toată ţara, p r im e s c )
lucrările interioare intr-un ritm L înscrieri, pentru lunile ianuarie- februarie-martie, p en tru:
3
mai rapid.
In aceste zile am făcut o v i­ [ C O N C E D II D E O D IH N A 3 13 IANUARIE 1962 noastre ; 16,15 Vorbeşte Mosco­
PROGRAMUL I : 7,15 Melodii va ; 17,50 Ştiinţa in slujba păcii ;
zită la noul cămin. Peste tot se [ în staţiunile P R E D E A L , TIMES, P Î R Î U L RE CE , S I - 3 populare romîneşti interpre­ 19,05 Scrisori din ţa r ă ; 20,30
muncea de zor. Brigăzile de par- 1 NAIA, BUŞTENI, CHEIA, PĂLTINIŞ, LACUL ROŞU, IZVO-J tate la ţambal ; 7,30 Sfa­ Oe e nou in librării ; 22,30 Mu­
chetari conduse de Ioan Ale- l RUL M UREŞULUI, TUSNAD, BORSEC, SOVATA, VALEA tul medicului : Primul aju­ zică de dans.
tor in fracturi ; 8,00 Din pre-
xandrescu şi ştefan Benegut se V IN U L U I. sa de astăzi ; 9,00 Roza vin- PROGRAMUL I I : 12,15 Muzi­
turilor : „Tainele insulei Paşte- că sovietică de estradă; 13,00
TRATAM ENT BALNEAR lui“ , dramatizare după cartea Din comoara folclorului nostru ;
lui Thor Heyerdhal ; 9,30 Muzică 14,03 Uverturi din operete ;
A LM A N A H U L$ R EU M ATO LO G IE : 1 M AI, 9 MAI, BĂLTĂTESTI, C Ă LI-) populară romînească ; 12,20 Al­ 14,30 „Ce frumoasă-i viaţa noas­
bum sportiv ; 12,30 Din muzica tră“ — program de cintece şi
TA CMĂNEST1, OLĂNESTI, GOVORA, OCNITA, OCNELE M ARI,) popoarelor ; 14,40 Orchestre de jocuri populare romîneşti ; 15,00
t HERCULANE, SOVATA, O C N A SIBIU, BAZNA, PU C IO ASA .3 mandoline: 15,45 Actualitatea Concert de valsuri ; 17,30 Carnet
Şi J GASTROENTERITĂ: SLANIC MOLDOVA, CĂLI M Ă -3 literară în ziarele şi revistele de reporter; 19,30 Pe terne in­
ternaţionale; 21,00 Actualitatea
E I I Al I € A [N E S T I, OLĂNESTI, SÎNGIOR Z-BĂI, BORSEC. < -o - radio ; 21,30 Album artistic.
Alm anahul „Ştiinţă şi tehnică“ , editat de redacţia re­ (. C A R D I O L O G I E : V A T R A D O R N E I , B U Z 1A S , B O R S E C , ) 13 IANUARIE 1962 BULETINE DE Ş T IR I: 5,00
vistei „Ş tiin ţă şi teh nică“ , a apărut pe anul 1962 şi DEVA: Porto-Franco ; HUNE­ 6,00 ; 7,00 ; 10,00 ; 11,00 ; 13,00
este bogat în m ateriale interesante şi orginal prezentate. TUSNAD. 3 DOARA : Porto-Franco ; PE­ 15,00; 17,00; 19,00; 22,00
T R O Ş A N I: Cazacii; Alezandr 23,52-23,55 (programul I) 12,00
Dacă vreţi să cunoaşteţi am ănunte cu adevărat pa­ UR O LO G IE: CĂLIM ANEŞTI, OLĂNESTI. ] Nevslci; SIMBRIA : Cină primă­ 14,00; 16,00; 18,00; 23,00 (pro­
sionante despre puterea gigantică dezvoltată de cele gramul II).
şase motoare reactive ale astronavei „V o s to k ; despre G IN EC O LO G IE: SOVATA, OCNA SIBIU, BAZNA. )
starea reală a producerii în laborator a fantasticii v i­ m
teze cosm ice de 44,7 km./s. ; despre autom obilul 'ca re NEVROZĂ ASTENICA: SINAIA, TUSNAD, RO D BAU.)
poale „zb u ra “ pe uscat cu 800 k m ./ o ră ; despre pro­
gram ele de televiziune ce vor putea fi transm ise la ENDOCRINOLOGIE: BORSEC. 3
distanţe m ari; despre sateliţii artificiali care pot ti
i- S I L I C O Z Ă : C Ă L I M A N E Ş TI. ]
[ BOLI PROFESIONALE : CĂLIMĂNESTI. )
D E R A U T O LO G IE : OLAN EŞTI. )
r CAI RESPIRATORII: GOVORA. 3
f . .3
Se acordă locuri cu prioritate pentru membrii d e .fa m ilie )
minunaţi cartografi sau folosiţi ca meteosputnici; dacă ( ( s o ţ , soţie, cop ii) ai s a la r ia ţ ilo r trimişi Ia odihnă sau tra-3 vara e fierbinte ; ORAŞT1E :
doriţi sâ fiţi inform aţi despre folosirea oxigenului în 1 tament cu bilete C.C.S. ^ Regele Neapoluhn; Leon Ga- PENTRU 24 ORE
s id eru rgie: despre aparatele electronice construite la q 50 la sută reducere pe C. F.R. şi I.R.T.A. ) ros îşi caută prietenul; ALBA Vrem e schim bătoare cu cerul mai
Institutul dc fizică atomică; despre noile construcţii ce IULIA: Vint de libertate; Fami­
se înalţă pe întinsul patriei, despre ultim ele realizări L Tarife reduse în statiîini (cazare si m a s ă ). 3 lia revoluţionarului; SEBEŞ : mult noros. Vor cădea ploi temporare.
ale aviaţiei sovietice, puteţi afla toate acestea ca şi Cr Agenţi.ile. ş.i . fi.lialele O .N .T . Carpaţi, ’ o rg a n iz e a z ă în toată j„1 Rapsodia Ucraineană ; HAŢEG: Temperatura staţionară : ziua intre 2 şi
multe altele din paginile Alm anahului „Ştiinţă şi teh­ V ich in gii; BRAD : Libelula ; 8 grade, iar noaptea intre 0 şi minus
t ţara tabere pentru sportivi, pent ru studenţi şi elevi,precum şi: 3 LONEA : Dragostea te aşteaptă: 5 grade. Vint potrivit cu intensificări
n ică“ 1952. B ogat ilustrat, în culori, cu copertă lus­ din sectorul sud-vest şi vest.
j- Excursii în grupuri pentru oamenii muncii de la oraşe şi -j
truită, ce'e peste 200 de pagini ale almanahului ne ( sate în staţiunile baineoclim al erice şi în cele mai interesante) T E IU Ş : Aproape de soare: PENTRU URMĂTOARELE
poartă în lum ea minunată a celor mai noi şi variate Z L A T N A : Datorie de prieten; TREI ZILE
înfăptuiri ale ştiinţei şi tehnicii contemporane. * 1 regiuni a!e ţării. 3 IL1A: Dama de pică; APOLDUL
Vrem e nestabilă favorabilă ploilor şi
L Transportul cu trenul sau cu autocarele. 3
._t S..J ¦.__!._J«_J T DE SUS: Lumină în întuneric. tem peratura în creştere uşoară.