Page 37 - 1962-01
P. 37
Pf. 9 «aasiwiaaf.Bniiwnniminaaa^^asMia VTXzawvjcras DRüMÜß SOCIALISMULUI Nr; 2192
EaaaaBMBBgBBgaaesxxsz WSSSBBBBS3ESBSBSBU im!mtm««wMiiiMcrignw i KOIBSBflnEXWroiH51S!îKî?3KSaiLC^aaS^i^^SUi^^'^,'OTC3CTS5OîiKTi
Lucrările sesiunii Biroului ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T I R I
F .M .T .D .
* • ______________________ _____________________ ¦ ______________ . uiw—in ii —mri-------------------iiiw w ii mi i7g»in5w»ai3HuiBiMiwfraii»aMnawM»«m»W«—
Joi au continuat la Bucureşti lu zidată de M argono, prim -vicepreşedin-
crările sesiunii Biroului Federaţiei te al F.M .T.D.
M ondiale a Tineretului Democrat. In prim a parte a şedinţei, Claude La Minsk şi Rostov pe Don „Sînîem ţinuţi în închisoare DecSarafsîie
Şedinţa de dim ineaţă a fost prezi Gatignon, secretar general al F.M .T.D.
a prezentat raportul cu privire la sar C o n sfă tu iri ale lucră to rilor fără a fi judecaţi de 17 ani“ Skii Knsihna Mesioo
dată de Mahmoud Gaalar, prim -vice- cinile F.M .T.D. în pregătirea celui din agricultură
preşedinte al F.M .T.D. de-al V lII-lea Festival M ondial al ti — Glasuri de după gratiile închisorilor greceşti — DELHI 11 (Agerpres). —
neretului şi Studenţilor. In continua La un miting care a avut loc
La discuţiile, pe. m a rgin ea prim ului rea şedinţei au luat cuvîntul pe m ar MINSK 11 (Agerpres). — nile ce revin lucrătorilor din a- COPENHAGA 11 (Agerpres). — la Bombay, ministrul apărării al
punct de pe ordinea de zi — cu pri ginea rapoartelor prezentate: Roit TASS transmite : gricultura Bielorusiei. indiei, Krishna Menon, dezvălu
vire la pregătirea celei de-a V l-a Weissbach, reprezentantul Uniunii ti In ziarul „Land og Folk“ au fost publicate scrisorile so ind substratul campaniei deşăn
Adunări o organizaţiilor membre ale neretului Liber German din R.D. Ger L.a Minsk au început lucrări, Raportul la consfătuire a fost site recent Ia redacţie din partea a doi deţinuţi politici greci, ţate antiindiene din Occident in
F.M .T.D., au luat cu vîn tu l: P. N. Ke- mană, W ang Chao Hua, secretar al le Consfătuirii lucrătorilor din prezentat de K iril Mazurov, aflaţi în închisoarea de pe insu la Hagios-Evstratios din Marea iegătură cu lichidarea domina
şetov, preşedintele Comitetului O rga G.G. al U .T.C. din R .P. Chineză, D ara agricultura R.S.S. Bieloruse la prim-secretar al C:C. al Partidu Egee. ţiei coloniale portugheze asupra
nizaţiilor de Tineret din U.R.S.S., Tawîik, reprezentant al Federaţiei T i care participă Nikita Hruşciov, lui Comunist din Bielorusia. pămîntului Indiei, a declarat că
Hatininen M. O lavi, secretar general neretului Dem ocrat din Irak, Daşa prim-secretar al C.C. al P.C.U.S., „Din această insulă a deznă încă o dată pentru a distruge blocul agresiv al N.A.T.O. inten
al Tineretului D em ocrat din Finlanda, M ulkova, reprezentanta Uniunii ti preşedintele Consiliului de Mi La consfătuire participă de a- dejdii încătuşată, scriu patrio sirma ghimpată care ne încon ţiona să transforme Goa într-o
Christian Echard, reprezentantul T i neretului Cehoslovac, Santiago Ara- niştri al U.R.S.S. semenea reprezentanţi din U, ţii greci, ne ridicăm vocea de joară, pentru a deschide por bază militară.
neretului Comunist din Franţa, Per- vena Alendoza, reprezentantul Tine craina, Lituania, Letonia şi Es. protest împotriva faptului că ţile închisorii şi pentru a elibe
jesi Laszlo, secretar al 0.0 . al ID.T.C. retului Radical din Chile, K arin Ylter- Consfătuirea va discuta sarci- tonia. incălcindu-se constituţia, sîn- ra pe gloriosul nostru luptător Respingînd acuzaţiile Occi
din R .P. Ungară, Prizco Barroso, m em tem ţinuţi in închisoare fără a pentru libertate, eroul naţional dentului potrivit cărora India
bru în conducerea O rgan izaţiei Tine gren, reprezentanta Tineretului Demo. ROSTOV PE DON 11 (Ager vicepreşedinte al Biroului C.C. fi judecaţi de 17 ani. Pe timp al Greciei, Manolis Glezos, pen nu ar fi urmărit să reglemente
rilor Revoluţionari din Cuba, M argo- pres). — TASS transmite: al . P.C.UVS. pentru R.S.F.S.R. şi de iarnă ne ducem existenţa tru a pregăti triumful demo ze in mod paşnic problema Goa.
no, reprezentant al U niunii Tineretu crat din Suedia, şi reprezentantul ti Dmitri Poleanski, preşedintele cu raţii infime de hrană şi nu craţiei, pentru a lichida primej ministrul a subliniat că aliaţii
lui Popular Indonezian şi Thomas La 11 ianuarie s-a deschis la Consiliului de Miniştri al primim nici un fel de asistenţă dia unui război nuclear care Portugaliei nu au formulat p ro
M ichael Jala, din partea L ig ii Tinere neretului Comunist din Argentina. Rostov pe Don Consfătuirea R.S.F.S.R. medicală. Paznicii închisorii ameninţă minunata noastră pa puneri concrete cu privire la re
tului Comunist din Canada. lucrătorilor din agricultura zo aplică tot felul de metode bar trie“. zolvarea paşnică a problemei
Lucrările sesiunii continuă. nei Caucazului de Nord. In şedinţa din dimineaţa zi bare, interzic familiilor noastre pe caiea tratativelor şi că toa
Şedinţa de după.am iază a fost prc- $ (Agerprcs). lei de 11 ianuarie a luat cu- să ne viziteze. In acelaşi timp te încercările guvernului Indiei
La lucrările Consfătuirii par vîntul Dmitri Poleanski. de a ajunge la o înţelegere cu
Ëeunificarea, Germasai©! ticipă Ghennadi Voronov, prim- Portugalia referitor la lichida
esie îm piedicată de puterile rea posesiunilor ei coloniale în
India, nu au avut succes.
occidentale
— Interviu acordat de W. Ulbricht— A. I. Mikoian va vizita Marocul guvernul nostru intensifică te- -
roarea împotriva poporului grec.
BERLIN 11 (Agerpres). — Din păcate, guvernele S.U.'A’., MOSCOVA 11 (Agerpres). — vizită oficială in Regatul Maroc. împotriva tuturor partidelor de ,, Cîntecul redutei“~ ~ — ,
ML Ulbricht, preşedintele Con 'Angliei, Franţei, precum şi gu TASS transmite : A. I. Mikoian a primit cu sa. opoziţie.
siliului de Stat al R.D. Germa vernul de la Bonn se opun. Gu SOFTA 11 (Agerpres). —- semenea, note biografice ale
ne a răspuns la întrebările re vernul S.U.A. îşi dă seama foar Regele Marocului, Hassan al tisfacţie invitaţia şi şi-a expri Prieteni din întreaga lum e! „Cintccui redutei“ este ti autorilor poeziilor şi un
prezentantului Societăţii ameri te bine că tratatul său care LLlea, a invitat pe A. I. Mikoian, mat intenţia de a vizita Maro tlul unei culegeri de poezii articol despre felul in care j
cane de televiziune „Columbia prevede staţionarea trupelor prim-vicepreşedinte al Consiliu cul in ianuarie, după vizita sa Prieteni de toate rasele şi na despre războiul pentru inde războiul pentru independenţă
Broadcasting System“, Shorr. americane de ocupaţie în Ger lui de Miniştri al U.R.S.S., într-o in Republica Mali.
ţiunile, albi negri, galbeni! Sîn-
¦®EL tem profund mişcaţi de căldura
Dacă rămăşiţele celui de-al mania occidentală pînă în anul Comunicai cu privire îs şedinfs şi sprijinul manifestat faţă de pendenţă din anii 1877—1878, a fost oglindit în poezia ro-
doilea război mondial vor fi li 2.005 şi includerea Germaniei noi din toate colţurile pămîntu- publicată de Direcţia Muzeu mînă. Ea este ilustrată cu
chidate în curînd, dacă se va occidentale în N.A.T.O. au dus G. P. R. A. lui. Acordaţi-ne ajutorul vostru lui istoric din Plevna, care tablouri ale pictorilor romîni
încheia Tratatul de pace, iar la scindarea Germaniei. care au participat la ofen
Berlinul occidental va deveni —ooo- cuprinde poezii ale poeţilor siva trupelor romine în anii
un oraş demilitarizat, nu va fi Calea spre reunificarea Ger 1877—1873 şi la luptele eroi-
nevoie de nici un fel de noi maniei poate fi liberă numai RABAT 11 (Agerpres). — vire la şedinţa G.P.R.A, care a Prinţul Sufanuvong clasici romîni Vasile Alecsan- ce de la Plevna, Griviţa, ]
măsuri de apărare, a declarat atunci cînd trupele americane durat patru zile. a acceptat să plece Oreahovo şi Smirdan. unde 1
W. Ulbricht în legătură cu una vor părăsi teritoriul Germaniei Mohammed Yazid, ministrul dri şi George Coşbuc, şi ale vitejii romîni, umăr la umăr i
din întrebări. Dacă însă conti occidentale, cînd aceasta va ieşi Informaţiilor al guvernului pro In comunicat G.P.R.A. a rele la Geneva cu eroii ruşi, şi-au vărsat 1
nuarea politicii „războiului re din N.’A.T.O. şi cînd poporul în vat sprijinul permanent acordat poeţilor contemporani Nico- singele pentru eliberarea j
ce“ , a instigărilor şi a activi suşi va înlătura dominaţia1îhili- vizoriu al Republicii Algeria, a poporului algerian de ţările A XIENG KUANG 11 (Agerpres). Bulgariei“ . l
tăţii duşmănoase din partea tariştilor. 'Atunci poporul ger fricii, Asiei, Amerieii Latine şi Postul de radio „Vocea Lao- lae Dumbravă şi Victor Tpl- fi
S.U.A'. şi a R.F. Germane îm man va găsi căile şi mijloacele dat citire comunicatului cu pri- de ţările socialiste. sului“ a anunţat la 11 ianuarie \
potriva Republicii Democrate pentru o înţelegere reciprocă în că prinţul Sufanuvong, preşedin bure. .1I
Germane va face necesară apli tre cele două state germane. PE SCURT l|||l PE SCURT Guvernul algerian a subliniat tele C.C. al Partidului Neo Lao
carea unor noi măsuri, guvernul evoluţia Înregistrată în ceea ce Haksat, a acceptat să plece la l Anunţând apariţia culegerii,
Guvernul S.U.A'., a spus In C A R A C A S . — L a 9 ianuarie, a rea priveşte rezolvarea paşnică a Geneva la invitaţia copreşedin I« ziarul „Veeerni Ncvini“ subli
R.D. Germane, de comun acord continuare W. Ulbricht, invocă părut ziarul „Tribuna Popular“ , organul problemei algeriene prin trata ţilor Conferinţei de la Geneva î niază că „ea cuprinde, de a-
acordul de la Potsdam. Ideea Partidului Comunist din Venezuela, ziar tive. El şi-a reafirmat hotărîrea pentru reglementarea problemei (i
cu statele participante la Tra de bază a acestui acord este interzis acum 14 luni. In articolu l său de a apropia momentul instau laoţiene.
însă lichidarea totală a influ de fond ziarul cere restabilirea tuturor rării păcii în Algeria şi de a ob- Prinţul Sufanuvong, a subli 9, b f a f l i s ö r & i l 60 a m e r i c a n
tatul de la Varşovia nu va in garanţilor constituţionale în ţară. ţine un acord care să permită să niat „Vocea Laosului“ , a salutat
enţei miiitariştilor şi fasciştilor se traducă in viaţă în mod sin cu căldură mesajul din 6 ianua S?is a r a t a a d e v ă r a t a l a i f î :a<
fuzia să întreprindă măsurile C A N B E R R A . — Trei m arinari por cer şi loial dreptul.poporului al rie al copreşedinţilor Conferin
germani. S.U.A. însele au violat tughezi au debarcat la D arw in (A u stra gerian la autodeterminarea şi ţei de Ia Geneva, mulţumindu-Ie TOKIO 11 (Agerpres). — rinduri presiuni asupra guver
necesare. Principalul nu-1 con lia dc nord) cerînd autorităţilor austra independenţă pe baza tuturor pentru atenţia pe care aceştia o La 9 ianuarie guvernul japo nului japonez determinîndu-1 în
acest acord şi aceasta a făcut liene a z il politic. Ei au declarat că silit garanţiilor necesare poporului acordă rezolvării pe cale paşni nez a semnat un acord cu Sta cele din urmă la 9 ianuarie 1982
stituie însă problema frontie îm potriva regim ului dictatorial al lui algerian, precum şi a garanţii că a problemei laoţiene. tele Unite potrivit căruia Japo să semneze un acord, confb'rnl
ca ei să-şi piardă valabilitatea. Salazar. M arinarii sînt însă în pericol. lor referitoare la interesele le nia urmează să plătească State căruia „ajutorul“ primit în anii
rei, ci problema respectării nor La cererea guvernului portughez, auto gitime ale Franţei şi ale popu lor Unite suma de 400 milioane de după război este transformat
Fiecare trebuie să-şi 'dea seama rităţile australiene au dat ordin să lie laţiei europene din Algeria. dolari pe care a primit-o cu ti într-o „datorie“ a Japoniei.
melor dreptului Internaţional expulzaţi, fapt care a produs numeroa tlul de „ajutor economic pentru
se proteste din parlea opiniei publice restabilirea economică a terito Opinia publică japoneză con
riilor ocupate“ în anii de după damnă guvernul japonez pentru
faptul că a semnat acest acord,
faţă de Republica Democrată că pentru noi poate fi vorba de australiene. cel de-al doilea război mondial. angajindu-se să plătească Sta
Germană. reunificare numai dacă va fi RO M A. — Grupul de deputaţi comu Mercenarii îsi continuă Conform aceluiaşi acord, suma telor Unite o „datorie“ care de
In privinţa posibilităţilor de exclusă în întregime eventua nişti din parlamentul italian a cerut activitatea în Katanga urmează a fi plătită în timp de fapt nu există. Ziarul „Asahi
litatea ca o Germanie reunifi- dem isia im ediată a ministrului de Răz 15 ani, adăugîndu-se anual un Shimbun“ scrie intr-un articol
reunificare a Germaniei, preşe cată să dezlănţuie iarăşi un boi, Andreotti, im plicat în „scandalul NAŢIUNILE UNITE 11 (Ager mercenari străini. Guvernul Fe procent de 2,5 la sută. că Japonia, încă înainte de în
dintele Consiliului de Stat al război agresiv împotriva vreu I-iiim îcino" (irosirea m ior mari sume pres). — Şeful operaţiunilor deraţiei Rhodesiei şi Nyassalan- cheierea „tratatului dc pace“ de
R.D. Germane a spus printre nui stat din lur ¦ dc bani din visteria statului în legă O.N.U. in Congo, Sture Linner, a dului care a refuzat să accepte Se ştie însă că „ajutorul“ acor la San Francisco a plătit suma
altele: tură cu construirea aerodrom ului „Fiu- înaintat Consiliului de Securita prezenţa unor observatori ai dat de S U.A. nu a fost destinat de 1.700 milioane dolari pentru
m icino“ , în apropiere de R om a). te un raport cu privire la acti O.N.U. ne teritoriul său, a per salvării poporului japonez de la întreţinerea trupelor americano
vitatea mercenarilor din Katan- mis în schimb unui număr de foamete şi sărăcie, ci transfor de ocupaţie şi a plătit preţuri u-
D e ce afost confiscata ga. In raport se afirmă că „in mercenari sosiţi Ia Ndola cu a- mării Japoniei într-o adevărată riaşo pentru mărfurile primite
certitudinea care persistă în si vionul, să-şi continue drumul cu titlu de „ajutor“ . „Japonia,
bază americană. In perioada de
după război, Statele Unite au scrie ziarul, nu trebuie să plă
inundat piaţa japoneză cu mari tească pentru a doua oară“ . Şe
cantităţi de cereale evaluate la
tuaţia militară din provincia spre Katanga, declarînd cu c i 200 milioane dolari, ciar care de ful grupului parlamentar al
/—*i—‘i— Katanga trebuie atribuită, in nism că nu are căderea „să refu cele mai multe ori erau stricate Partidului Comunist din Japo
L'a Berlin a izbucnit un mare scandal. Revista ilustrată 1 continuare, în bună. măsură ac ze facilităţile de tranzit unor şi au fost vîndute populaţiei la nia în dietă a publicat in „Aka-
Reportajul fotografic tnert-
minat ar fi putut apare tot vest-germană „Quick“ a fost confiscată pentru că a publicat •] tivităţii elementelor necongole- persoane ale căror documente preţuri uriaşe. hata“ un articol în care con.
atit de Dine in 1913 sau 1939. Un fotoreportaj intitulat „Aici Bonnul îşi construieşte bunke- } ze“ . Raportul recunoaşte că nu de călătorie sint în regulă“ . După încheierea „tratatului de damna, de asemenea, semnarea
cleul principal al forţelor mer Comandamentul t r u p e l o r pace“ de la San Francisco, Sta acordului din 9 ianuarie de că
l Ei a văzut insă lumina tipa- rul lui de comandă“,. ’’ j tele Unite au făcut in mai multe tre guvernul lkeda.
cenare continuă să se afle în sta O.N.U. din Katanga explică pa
[. n iliii abia in aceste prime zile ' ¦' - 1 '• 1 re de libertate, operaţiunile mi sivitatea sa într-un fel cu totul Dictatorul B a l a g u e r a fost înlăturat
litare ale O.N.U. desfăşurate în ciudat. Nu ar fi indicat chipu din funcţia d e profesor
jr ale anului 1962. Şi in ăi- expresie germană buniccr, ceea fost săpate încă pe vremea ^ rile să se stînjeneaseă traduce
L mineaţa zilei, cînd revista ce înseamnă pe curată limbă tre 5:20 decembrie 1961 nereu rea în viaţă a acordului de la la Universitatea din S a n t o D o m i n g o
^ „Q u ic k u n a din cele mai răs- romînească „cazemată“. Tune cînd împăratul Wilhelm al II- -j şind să le stânjenească mişcări’ Kitonă, încheiat între Chombe
[ pindite reviste ilustrate vest- lul astfel botezat, trebuia să le. şi Adoula, Se pune insă întreba
(. germane, a fost distribuită la 'devină locul de refugiu al Con- lea spera să cotropească Eu- } rea dacă prezenţa mercenarilor
L¦ chioşcuri, copoii poliţiei şi-au De altfel, la sediul O.N.U. s-a
f părăsit pentru scurt timp tre- NOTA EXTERNA ropa. 'Apoi Hitler s-a ocupat j
î burile lor obişnuite pornind...
C la vînătoare. Ei vinau revista siliului de Război federal in personal de ele, ordonind ame- ^
L „Quick“ . Nici un exemplar nu cazul unui război atomic, şapte
aleşi în frunte cu Konraă Ade- najarea lor pentru producerea ^ confirmat că in Katanga conti din Katanga poate înlesni apli S A N T O D O M IN G O 11 (A g e r p r e s ) - agen ţia Prcn sa Latin a, e le vii tuturor
trebuia să mai rămină pe pia- nauer urmează să se închidă nuă să se afle eîteva sute de carea prevederilor acestui acord Corespondentul din Santo D om ingo şcolilor m edii din Santo D om ingo au
C ţă. De ce atit a grabă în con- în acest imens biinker în lun rachetelor „ V - l“ şi „V-2“, care •]
L fiscarea unei reviste care pu- gime de trei kilometri. De aici,
ci ar urma să conducă desti au lovit atit de greu 'Anglia î al agenţiei Associated Press relatează declarat grevă cerînd reabilitarea pro
blica nişte fotografii învechi- nele muritorilor de rînd din
t te ? Doar „Quick“ este cunos- Germania federală, dacă vor in timpul celui de-al doilea că la 10 ianu arie con siliu l p rovizoriu feso rilor care au avut de suferit în
ţ. cută ca o revistă de senzaţie mai rămlne dintre aceştia în
viaţă, după un război atomic. război mondial. (Poate că un ^ al universităţii din Santo L'om ingo a tim pul dictaturii lui Trujillu.
care de obicei publică ultimele Ce fericire că dr. 'Adenauer,
noutăţi dc acest fel. Şi nicio care a împlinit zilele trecute număr din revista „Quick“ a •) hotărit să-l înlăture pe preşedintele _ _
dată pînă acum ea nu a stir- vîrsta de 86 de ani, şi încă
nit supărare autorităţilor de şase selecţionaţi (fireşte, lierr căzut şi in mina d-lui Mac- ¦} Republicii Dom inicane, Joaquin Bala
la Bonn. Ba, din contră, căci Strauss nu va fi omis dintre
publicaţia reflectă îndeobşte ei), vor scăpa de vâlvătăile millan, care se găsea alaltăieri } guer din funcţia de profesor de drept Noi crime săvîrşite
politica atlantică, atit de atomice. Tot vest-germanul civil în cadrul acestei universităţi. Re
scumpă cancelarului vest-ger- trebuie să-şi frece mîinile de la Bonn, provocîndu-i amintiri ^
man. bucurie că va rămlne cine să zoluţia adoptată dc consiliu îl acuză
hotărască viitorul statului de nu prea plăcute). Iar acum ^ pe B alaguer că nu a întreprins nici de fascişti în Algeria
Iată Insă că de data aceas la Bonn.
ta, la o oră matinală, procu 'Adenauer nu putea fi mai pre- -j un fel de măsuri pentru arestarea asa ALGER 11 (Agerpres). —
ratura a emis ordonanţă: „Au De altfel, aceste 'două tunele sinilor şi celor care au supus torturi Profitînd de îngăduinţa auto
l fost divulgate secrete de stat. aflate în valea rlului Ahr, la jos decll predecesorii săi, or- j lor pe studenţii şi profesorii dom ini rităţilor, fasciştii ucid cetăţeni
^ Revista să fie imediat strinsă sud de Bonn, ar putea figura cani ucişi şi arestaţi în cursul anului
r de la toate chioşcurile“. Cei cu cinste alături de vulturul ganizinău-şi cartierul său ge- 1 trecut. paşnici în Algeria, pun la c:rie
ţ care au apucat totuşi să cym- de pradă, simbolul militaris atentate cu bombe împotriva ori
t. pere numărul, au înţeles graba neral In tunetele lui Wilhelm ^
şi furia autorităţilor. 'Acest fo-
L loreportaj reprezenta două tu- şi Hitler. -j
(. iiele ca atitea altele, care se
L găsesc in Germania vestică. Desigur, tradiţia e tradiţie * P o triv it agen ţiei, consiliu l provizoriu căror francezi „suspecţi“ , adit \
t 'Şi totuşi, nu era vorba despre şt trebuie respectată. Dar, 1
fără publicitate. Căci omeni- ^ al U n iversităţii din Santo D om in go bănuiţi de a simpatiza eu miş
rea are memorie şi şi-a amin-
tit de un alt bunker din Ber- ţ care a fost instalat cu num ai trei zile carea de eliberare naţională a
lin, de unde Hitler dicta ordi- 1
nelc care au împins Germania in urm ă h acuzat, de asem enea, pe poporului algerian. In cursul
la catastrofă. Comparaţia din- -j
tre cele două bunkere este la ) B alagu er că este un „d icta tor în d ă ră t zilei de miercuri fasciştii din
indemina oricui. Prin confis- 1
carea revistei „Quick“, autori- ^ nic“ care s-a opus din toate puterile O.A.S. au comis în Algeria 33 <îe
tăţile de la Bonn au vrut să -j sale autonomiei universităţii. atentate care s-au soldat cu 12
evite această apropiere. Dar o ] morţi şi 38 de răniţi.
asemenea măsură poliţienească j In acelaşi timp, după cum relatează
arată şi mai limpede cine slnt T In principalele oraşe din Al
geria — Alger, Oran, Bone, Con
stantine domneşte e atmasfetă
— Imagine din Elisabeth- Uriaşă catastrofă în P e r u încordată. Deşi îti aceste oraşe
ville — (Congo) din cursul există forţe masive poliţieneşti
acţiunilor trupelor O.N.U. LIMA 11 (Agerpres). — dispărute între 3.000 şi 4.000 de şi ale jandarmeriei, O.A.S.-iştîi
fără să se sinchisească ucid şi
După cum anunţă agenţia persoane. Din cauza întreruperii
împotriva bandelor armate United Press International, la 10 com’unicaţiilor telefonice este cu aruncă în aer clădiri. Criminalii
ale fui Chombe. ianuarie în Peru s-a produs o ca neputinţă de obţinut informaţii fascişti au mers pînă acolo in
cel care astăzi au preluat stin- ^ IN FOTO : Mercenari ai tastrofă în urma dnei uriaşe suplimentare. cit miercuri au organizat Un
lui Chombe trag focuri de avalanşe de gheaţă care a fă Potrivit agenţiei, catastrofa atac cu mitraliere împotriva
dardul războiului şi revanşis- ¦) cut să fie înghiţite şase sate de care a avut ioc în regiunea mun unei şcoli elementare din Alger
L nişte tunde oarecare. Ele au mului şi revanşismului ger mului in Germania federală. ^ mitraliere asupra trupelor munte situate în regiunea An- telui Htiascaran, a provocat dis- j omorînd pe unul din învăţători,
r fost botezate cu binecunoscuta man. Căci aceste tunele au I. MANEA •) O.N.U, i l cash, la nord de Lima. 'Potrivit trugeri însemnate pe o mare su- t rănind alţi doi învăţători şi cîţi-
l 1—t u J i J ü u 1u Iu JlJ 1_Il—Jt. »—l>-t uJu/UbJu/UV UiuJuJu/wJh (u/bJcJi—>>—l >—*w/i—Jc-J'—r\~J»—11—11—l_ir unor date preliminare sînt date prafaţă. I VL* şcolari.
R edacţia si adm inistraţia zia ru lu i: str. 6 M artie nr. 9. T e le fo n : 18S. 189, 75. 647. T a x a olâtită în num erar c o n fo r m atirobării D irecţiei • G en erale P. T.T.R . nr. 263.328 din 6 n oiem b rie 1949. — T ip a r u l: Întreprinderea P o li g ra fic ă „1 M a i" —¦ D eva.