Page 38 - 1962-01

'
Anul XIV. Nr. 2194
Ly!erările C@nferm|ei r egionale de partid
imbold spre^noi succese în muncă
Crălsesc construcţia
noului furnal
In jur, cit poţi cuprinde cu dintre comuniştii şi constructo­
ochii, se zăresc mulţime de con- rii fără de partid, care prin
strucţii. Unele din ele sînt a- munca lor spornică, entuziastă,
proape terminate, altele de abia au ridicat tot mai sus construc­
încep. Macarale, mînuite de oa­ ţia noului furnal de la Hune­
meni iscusiţi, sînt în plină ac­ doara. Şi cit este de înălţător
ţiune. Excavatoare şi buldozere
grele „muşcă“ din pămînt şi fac
loc turnării fundaţiilor unor a-
gregate. Autobasculante şi au­
tocamioane de mare tonaj tran­
sportă cit îi ziua de mare fel de
fel de materiale din depozite
spre şantier. Dulgherii ridică
schele sus spre mari înălţimi,
iar zidarii construiesc într-una.
Montatorii prind cap la cap con­
strucţii metalice, iar nituitorii şi organizaţiei de bază de ia şan­
sudorii ie consolidează.
Iată în citeva cuvinte tabloul
şantierului de construcţie a fur­
nalului de 1.000 m.c. de la Hu­
nedoara.
...Conferinţa regională de
partid a adresat constructori­ nul turnat aici se poate ridica
lor de pe acest
şantier chema- ------ — !m.»
rea de a face tot
ce este posibil ăRSQffîîlări 09 !!30 ŞSRÎSOf pe distanţa Hu-
ca noul agre- — ------nedoara - Petro.
gat, furnalul cel
mai mare al ţării, să fie ridicat
înainte de termenul stabilit. Vor
izbuti oare constructorii să fa­ Dacă ar fi să luăm o bară de
că acest lucru? In această pri­
vinţă am căutat să aflăm răs­
punsul de la constructori, de la
oamenii cărora le-a fost încre­
dinţată să execute această lucra­
re. Cu unii dintre ei, pentru a a-
fia acest răspuns, am stat de
vorbă, pe alţii însă i-am privit
cum lucrează şi am înţeles ce
vor şă ne spună.
Iarna e în plină „floare“ . Oa­
menii, in ciuda frigului, nu se
dau bătuţi. Sus, pe schele, pe
macarale, ei sînt cu toţii ia da­
torie.
Intr-un punct de lucru ii ză­
resc pe macaragistul Vasile Mo-
tică. Ascultă comenzile ce i se
dau : sus... mai sus ! El ridică
acum la o înălţime de 13 m. o
piesă de mare tonaj pentru a fi
aşezată la separatorul de gaze
al furnalului. Piesa este luată
«apoi în primire de către sudori
şi nituitori..:
La aglomeratorul de minereu,
a început luni turnarea funda­
ţiei de la staţia de amestec pri­
mar. In trei zile, dulgherii din
echipa comunistului Lazslo
Prancisc au lucrat cit în patru.
Toţi, unul ca unul, oamenii din
această echipă, n-au un pic de
astimpăr. Se întrec în muncă,
se întrec cu propriile lor suc­
cese.
— Vom face totul pentru ca
această lucrare să se termine
înainte de vreme, îmi spune in ­
ginerul Radu Balea. Oameni tot
atit de minunaţi întîlnesc şi la
alte puncte de lucru. Trai an Ru-
su, şi el comunist, in ultimele
zile şi-a depăşit sarcinile de
plan cu aproape 40 la sută. Ni-
colae Olărescu, Iuliu Covaci, Ni-
colae Lupu, Vasile Roznovan,
Ioan Mălaielea, Ladislau Bene-
dek, sînt de asemenea doar cîţi-
va dintre oamenii de nădejde,
O r ă d e dsrigerîf5e
modef
Zilele trecute, la Şcoala me­
die serală din Petroşani a avut
loc în cadrul clasei a Xl-a B, o
oră de dirigenţie model, pe
tem a : „Ce vom face după ter­
minarea şcolii medii1'. La discu­
ţiile organizate pe această
temă, a participat întreaga cla­
să, elevli-muncitori exprimin-
du-şi dorinţa de a învăţa şi pe
mai departe, fără a se rupe
însă de producţie. Astfel, elevii
fruntaşi la învăţătură ca şi in
producţie, Rădulescu Mircea,
strungar, Albu Gheorghe. frezor,
Popescu Ioan şi Seule Rudolf,
mineri, au arătat că îşi vor
pune cunoştinţele acumulate în
şcoală în slujba producţiei, iar
după terminarea şcolii medii se
vor înscrie la Institutul de mine
din Petroşani... tot la cursurile
serale.
M A R lN CĂLIN,
elev, clasa X l-a B
Şcoala medie serală Petroşani
PROLETARI IHN TOATE ŢAR TEE, UNIŢI-VA ! Ssssunea Sfafu! uî încheierea lucrărilor sesiunii
popular regional Biroului F. M. T. D„
Ieri a avut Ioc sesiunea a IV -a » Sîmbătă s-au încheiat In Ca­ prezidată de Piero Pieralli, pre­
Sfatului popular regional Hunedoara. pitală lucrările sesiunii Birou­ şedintele F.M.T.D., au fost
La lucrările sate au participat tova­ lui Federaţiei Mondiale a Tine­ adoptate o serie de rezoluţii.
retului Democrat.
răşii Petru Furdui, prim -secretar al (Agerpres)'.
Gom iietului regional de partid, Andrei In cadrul şedinţei, care a fost
C ervencovici şi loan Ardeleana,- secre­
Duminică Î4 ianuarie 1962 4 pagini 20 bani tari ai Comitetului regional de partid, Şedinţa, B iro u lu i Com itatului
Dumitru Dejeu, preşedintele Com itetu­ EUiţionaS p en tru a p ă r a r e a p ăcii
lui executiv al Sfatului popular regio­
nal, Sabin Botici, M ircea Ramba, C or­ din K. P . Etamină
nel Stoica, Aur Nistor vicepreşedinţi ai
Comitetului executiv al Sfatului popu­ Sîmbătă a avut loc o şedinţă Participanţii la şedinţă1 au
lar regional, alţi deputaţi ai Stalului lărgită a Biroului Comitetului aprobat activitatea delegaţiei şi
naţional pentru apărarea păcii au sprijinit hotărîrea sesiunii
popular regional, precum şi unii direc­
din R.P. Romînă, consacrată se­ de la Stockholm privind convo­
tori de întreprinderi şi instituţii care
au fost invitaţi.
Sesiunea a dezbătut darea de seamă
asupra înfăptuirii planului econom ic şi
social-cultural al Sfatului popular re­
g io n a l pe anul 1961, precum şi plănui siunii Consiliului Mondial al carea la mijlocul ănului 1962 a
şi proiectul de buget pe anul 1962. Păcii, care a avut loc la Stoc- Congresului mondial pentru de­
kholm între 16— 19 decembrie zarmare generală şi totală şi
1961. pace. 'A fest totodată adoptat
Şedinţa a fost deschisă de planul de activitate al Comi­
acad. Mihail Ralea, după care tetului naţional pentru apăra­
acad. Horia Hulubei, a prezen­ rea păcii pe primul semestru al
tat o informare despre activita­ anului 1962, prezentat de tov.
tea delegaţiei romine la sesiune. Sanda Rangheţ.
M ^ 1 ---- = = ----------
Magazin fruntaş
să învingi greutăţile, gerul ier­ Marjasinul „Uni­ Elena Moga şi membri cu 12 la
nii şi în fiecare zi să te simţi versal“ din comu­ Teodor Vlad, ute-
mîndru că ai pus umărul tău na Crişcior (ges­ mişti — fac ca sută. In această
vînjos, toată priceperea şi mă­ tionar Nicolae Ro­ cumpărătorii să perioadă s-au vin-
iestria, la ridicarea acestor con­ man), este întot­ fie mulţumiţi. dut aparate de ra­
strucţii, la înfăptuirea chemării deauna bine apro­ dio, biciclete, mo­
partidului. vizionat. Aici, m i­ In fiecare lună, tociclete, maşini
nerii găsesc de la planul magazinu­ de spălat rufe,
împreună cu inginerii Gheor- cel mai mic obiect frigidere, mobilă,
ghe Mold şi Petre Cristescu, cu de uz casnic pînă lui este depăşit. în v a l o a r e de
Apostol Gheorghe, secretarul la frigidere, moto­ Pe întreg anul 780.000 lei.
ciclete, garnituri 1961 cl a fost de­
tierul de construcţii nr. 1 şi al­ de mobilă. Pe Un­ păşit cu 17 la su­ Şi anul acesta
ţii, am făcut citeva calcule. La gă aceasta, con­ tă, la achiziţii cu
furnalul nou s-au turnat pînă ştiinciozitatea. a- 8 la sută. la în­ a fost început cu
acum aproape 50.0C0 m.c. beton. tenţia vinsătorilor scrieri de noi
Pentru a avea o imagine clară bine. Planul la zi
asupra acestui volum de lucrări,
putem arăta că numai din beto­ este depăşit cu 12
la sulă.
un zid înalt de ; bW~
patru metri şi
Iat de 1 metru
brigadănivelul Conferinţa regională dc partid
Fiecare a pus în faţa colectivului de
şani. La armarea b muncă dc la oţclăria M artin
metalică a furnalului s-au folo­
sit peste 3 milioane kg. fier. celor fruntaşe nr. 2 a C.S. H unedoara sarcina
dc a îmbunătăţi continuu cali­
fier cu un diametru de 8 mm., Nivelul de I n i al minerilor, a! tu­ indicatori de plan în mod ritmic, o tatea oţelului. In fotografia de
din cantitatea de armături me­ turor oam enilor muncii din ţara noa­
talice folosită în construcţia a- stră este în continuă creştere. Tabloul privim cu toată răspunderea. Vom faţă, m aistrul Aurel Stanciii,
cestui agregat, am putea-o în­ realizărilor obţinute, a perspectivelor
tinde de la Hunedoara şi pînă de viilor, înfăţişate la Conferinţa re­ pune un accent deosebit pe ridicarea disculînd cu un grup de oţelan Eugen Potir-
gion ală de partid, ne m obilizează ş1 echipelor şi brigăzilor la nivelul celor despre m ăsurile ce trebuie luate nac este strun­
la Bucureşti. Un mare volum de mai mult la îndeplinirea sarcinilor fruntaşe, se vor crea condiţii bune de pentru. înfăptuirea acestei sar­ gar la U.M. Cu-
lucru au executat dulgherii şi care ne revin. muncă fiecărei brigăzi, va fi extinsă cini. gir. Folosind din
zidarii şamotori. La rîndul lor, iniţiativa valoroasă ca şefii de bri­ plin timpul de
montatorii, au ridicat de curînd Răspunzind dragostei/ce-Ie-o poartă lucru, cl îşi de-
cea de-a 2,000-a tonă de.construc­ partidul nostru, harnicii m ineri au gadă buni să preia brigăzi rămase . păşeşte lunar
ţii metalice. Numai la blindajul muncit cu ayînt. In am il 19(5!, pla­ sarcinile de plan
propriu-zis al furnalului, s-.au nul a fost depăşit, obţitriudu-se tot­ îu urmă. • in medic cu 25
montat 306 tone construcţii me­ odată însemnate economii. la sută şi 'dă în
talice ; la hala de turnare 300 Au fost luate măsuri ca transportul infslnire cu preşedintele acelaşi timp lu­
tone ; la estacada buncherelor Sarcinile pc acest an, sini pe de­ crări. dc bună
de minereu 485 tone etc. Dar plin realizabile. Itotărirea m inerilor în subteran să fie îm bunătăţit, pritj ; ;. ' G. A. C. calitate.
pentru a se termina furnalul se este de a da peste plan minereu mâi creşterea parcului d,e • locom otive. eţC cr1, ¦ , ’-
mai cere încă mult de zidit, de mult şi de calitate superioară, iar eco­ III
montat etc. nom iile realizate" să fie de cel puţin trice, iar aprovizionarea tehnico-i;ia- Zilele trecute, in sala căminu,
1 milion lei. In acest scop, am şi terială a locu rilor de muncă c it, şi Hui cultural din -Sălaşul 'Superior, I fi
Aşa cum ne-au declarat majo­ preconizat unele măsuri. Astfel,- noi
ritatea constructorilor de pe a- vom intensifica lucrările pentru des­ asistenţa tehnică să fie mai bune. conducerea Şcolii'de- 8 ani, sub
cest şantier aici există posibili chiderea de noi rezerve. Anul trecut,
tăţi ca furnalul să fie gata acestora din urmă, nu le-ani acordat îndrumarea comitetului comu­
înainte de termen. Uşor nu va atenţia cuvenită, fapt pentru care am
fi. Constructorilor li se cere să fost criticaţi. U tilajele, m aşinile noi, Aceste măsuri, prin grija com ite­ nal de partid, a organizat o în-
dea dovadă de multă bărbăţie si de mare randament, care le introdu­ tului de partid, a conducerii exploa­ tîl.nire între elevi şi , tovară­
curaj, de entuziasm în muncă, cem îu acest an, — maşini de încăr­
de cea mai bună organizare. cat, pompe etc., — vor duce la ri­ şul Ion Birsescu, preşedintele
Terminarea construcţiei furna­ dicarea productivităţii muncii în aba­
lului înainte de termen va fi una taje şi îmbunătăţirii calităţii mine­ tării, au şi început să prindă viaţă. G.A.C. „Viaţa învinge“ din lo­
dintre cele mai mari victorii ale reului.
constructorilor de la I.C.S.H. Entuziasm ul cu care au pornit m i­ calitate, care a luat parte ia
nerii la realizarea sarcinilor izvorîte Consfătuirea pe ţară a ţărani
Intrînd în funcţiune, fiecare lor colectivişti. Acesta a vorbit
zi de lucru la furnalul nou, va din lucrările Conferinţei regionale de celor prezenţi despre frumoase,
partid, va face ca fiecare prevedere le rezultate obţinute de gospodă­
însemna mii de tone de fontă, riile agricole colective din pa
a pianului să fie realizată şi chiar tria noastră, accentuînd asupra
depăşită. perspectivelor luminoase de dez
voltare a agriculturii în următo­
BOTICI AULITON rii ani.
secretar a! Comitetului ANDREINASTASE
corespondent
de partid E.M. Barza
va însemna oţel mai mult, ma­ O preocupare permanentă din partea c4 îndrăgit rnimea d.t agikiiâf •-8 a•-*
şini şi tractoare mai multe, zeci, noastră va constitui reducerea consu­
sute de construcţii noi de locu­ murilor specifice. Anul acesta vom In secţia forjă a ateliere­ şeuri. să nu rămină nici un dat am, observat că nu toţi ci­ să-şi spună cuvintul, să ia po- ?
inţe. Iată de ce, constructorii de extinde mult arm area m etalică, iar la lor centrale din Gurabarza capăt de material nefolosit... tesc cu regularitate ziarul. A- ziţie faţă de cei indisciplinaţi. i
Ia Hunedoara trebuie să depună in jurul ciocanelor pneumatice tunci am început să folosesc Rezultatul este că în prezent *
tot efortul pentru a răspunde cu rostogoale vom folosi bolţari, "din care s-au strins toţi muncitorii. Aproape toţi forjorii şi-au metoda convorbirilor. Am cău­ nu se mai face nici o absenţă î
cinste chemării ce li s-a adresat şi avem com andaţi 400.000 bucăţi, Petru Tod, unul dintre cei luat angajamente şi au venit tat să le trezesc interesul fa­ nemotivată, iar ştefan 'Avram ţ
de către Conferinţa regională mai activi agitatori, i-a invi­ cu propuneri. Important este ţă de cuprinsul articolelor. In şi alţii ca el folosesc din plin *
de partid? ceea cc va duce Ia obţinerea unor tat la o scurtă convorbire. că după asemenea convorbiri, pauză citeam articole legate ziua de lucru.
economii însemnate de lemn de mină. Aici a devenit un obicei ca la muncitorii îşi concentrează e- de munca noastră, articole pu­
GH. CALINESCU asemenea convorbiri să parti­ forturile spre îndeplinirea lor. blicate in ziarele „Scînteia“, Dar, în activitatea sa de agi- *
Sarcina care o avem ca toate bri­ De exemplu, după această con­ tator, Petru Tod nu se rezumă \
- ____
găzile să-şi îndeplinească principalii
cipe lucrătorii ' din ambele vorbire, echipa in care lucrea­ „Munca“, „Drumul socialismu­ numai la convorbiri sau la a
schimburi. Toţi îl cunosc bine ză Glava, executind piesele lui“. Odată le-am citit din discuta cu fiecare în parte.
pe agitator şi ştiu că nici o pentru sania de ghidare a chi- „Drumul socialismului“ un ar­
dată nu le-a spus vorbe de blelor de adincire a puţurilor ticol despre forjorii de la Ei este şi un activ corespon­
prisos. Totdeauna le pune în şi alte piese, le-a făcut la to­ U.R.U.M. Petroşani, altă dată
faţă probleme legate de mun­ leranţe minime, economisind un foileton din „Scînteia“. Oa­ dent al gazetei de perete.
ca şi viaţa lor. Acum aşteptau zeci de Kilograme de material. menii azi început să prindă
nerăbdători... Totodată ei au primit din gustul cititului. De-acum, aş­ Scrie articole despre experien­
partea celor din secţia meca­ teptau nerăbdători sosirea a-
— Tovarăşi, îşi începu vor­ nică numai mulţumiri. Rabo- bonamentelor. Şi nu peste ţa fruntaşilor sa.u articole cri­
ba tov. Petru Tod. In atelierul torul Petru Micii bunăoară a multă vreme, am raportat or­
nostru, la ordinea zilei sc pu­ venit la forjori şi şi-a expri­ ganizaţiei. de partid că în sec­ tice la adresa celor care au
ne problema economiilor de mat satisfacţia faţă de piesele ţie toţi muncitorii s-au abo­
materiale. In primul rină pen­ executate. nat la diferite ziare şi publi­ lipsuri. De exemplu, intr-un
tru că. magazia nu prea are caţii şi citesc cu regularitate
oţelurile ce ne trebuie şi în al Tot după convorbire, echipa articolele mai importante. A- timp, muncitorii Nicolae Jiirca
doilea rînd. strungarii se pling lui Pavel Remus şi Olteanu ceasta a fost prima mea sa­
că au mult de lucru la piesele Nicolae. care avea o comandă tisfacţie in munca de agita­ lui Avram şi Viorel Braica,
forjate: Să ne gindim cu toţii de 5.000 bucăţi de crampoa- tor.
ce putem face. O propunere ne. le-a confecţionat numai nu acordaţi atenţie calităţii lu­
am e u : să forjăm piesele la din deşeuri, economisind în­ De atunci, Petru Tod a avut
toleranţe minime. Aceasta va treaga cantitate de 400 Kg. multe asemenea satisfacţii. 'Aşa crărilor. Cînd au executat 500
aduce economii de material, oţel carbon destinată comenzii. cum s-a intîmplat şi după con­
prin scăderea greutăţii piese­ vorbirea privind economiile, inele necesare asamblării tu- ?
lor şi le dă strungarilor pie­ Astfel de rezultate au făcut fiecare discuţie cu oamenii era
se la care vor lucra mai puţin. de fapt pe comunistul Petru urmată de rezultate frumoase bului de aeraj, 10 la sută erau ^
Tod să îndrăgească munca de in producţie. Bunăoară, îna­
— E bună propunerea, in­ agitator. inte, disciplina lăsa de dorit. necorespunzătoare din punct f
terveni forjorul Nicolae Gla- Pe lingă faptul că unii făceau
va. Eu mă angajez să lucrez — Prima dată cînd mi s-a de vedere calitativ. După ce |
încredinţat această sarcină mi
a stat de vorbă cu ei, a scris ;
şi la gazeta de perete un ar- \
ticol. Prin acesta şi alţi muu- •
cltori din celelalte secţii au ?
tras învăţăminte, iar Jurca ;
şi Braica în prezent, execută j
numai lucrări 'de calitate su­
perioară. f
Toate acestea l-'au făcut pe ^
comunistul Petru Tod să indră- *
?
gească şi mai mult munca de ;
toate piesele numai la toleran­ s-a spus şi ce am 'de făcut : •nemotivate, alţii, ca Ştefan agitator. Activitatea lui este a- L
ţe minime. să fiu eu în primul rină exem­ 'Avram, în timpul orelor de predată de toţi comuniştii a- *
— Mă alătur şi eu angaja­ plu in muncă, să cunosc pro­ lucru in loc să-şi vadă de trea­ telierelor şi mulţi 'dintre ei au ţ
blemele secţiei, să cunosc ho- bă, se ţineau de „şotii“ . Pe­ învăţat şi aplică în practică ?
mentului. luat de Glava — spuse tărîrile partidului şi guvernu­ tru Tod a stat de vorbă cu
Remus Pavel. Şi mai propun
să folosim la mai multe co­ lui. rAm stat de vorbă cu mal fiecare in parte, apoi intr-o experienţa sa. t
menzi, unde se pretează, de­ mulţi oameni. La un m’oment\ convorbire 'a chemat oamenii R. B U D IN ţ
.«¦>«•!•»»
Vedere de la mina Petrila. Puţul principal de extracţie. .gr, >1*1