Page 40 - 1962-01
P. 40
Nr. 2194 IIR Ü M Ü E pag. 8
«asragasos> t
Să asigurăm ofeîarilor Din frumuseţile regiunii noastre 00-00000 oliei&iiţcL. im m m ă iu fi 0000000
dolomita suficientă I
materiale, nu se primeşte Intr-o astfel de şedinţă 'a oo
g începutul a fost promiţă- rambleu la timp. De aseme fost analizată şi grupa con o
0 tor. Zilnic planul de produc- $
Cu ocazia consfătuirii organi Fără îndoială că multe din O ţie era depăşit, se înregis- nea, au fost criticaţi unii şefi dusă de minerul Pătru Titu, o
zată la C.S. Hunedoara de re neajunsurile amintite puteau fi 3 trau randamente mari şi în de brigăzi care nu organi de la sectorul III. La numai o
dacţiile ziarelor „Drumul socia evitate dacă conducerea între L abataje, şi la lucrările de zează bine munca în abata o
lismului“ şi „Uzina noastră“ , in prinderii (director ing. Vasile g deschidere şi pregătire a noi je. S-a criticat faptul că două zile după analiza făcu o
colaborare cu comitetul de Florea şi ing. şef, loan Humă), o locuri de muncă. schimbul nu se face la faţa tă, această grupă a obţinut o
partid al combinatului pe tema ar fi luat din timp măsurile 0 După cîteva zile însă, piu- locului de muncă, iar unii o
îmbunătăţirii calităţii oţelului, necesare. Aşa de pildă, dacă pa § sul de producţie a început să şefi de brigăzi nu ţin legătu o viteză de avansare de cca. o
maistrul oţelar Ştefan Tripşa, ralel cu exploatarea propriu-zisă g scadă. Se înmulţeau echipele ra cu şefii de schimburi, pen 2 ori mai m are! Eficienţa o
Erou al Muncii Socialiste, spu s-ar fi efectuat şi lucrări de o care nu-şi realizau planul, ba tru a -i controla Şi ajuta. oo
nea printre altele : pregătire (care, la drept vor acestei măsuri e dovedită la ooo
bind, n-au un volum prea chiar se înregistrau unele Cum e şi firesc, s-au luat toate grupele analizate. oo
— In anul 1961 am întîmpi- mare), nu s-ar fi ajuns la si c> stagnări în subteran. Reali- măsuri imediate. Cu rezolva o
nat greutăţi serioase din cauza tuaţia din trimestrul IV, iar rea principalelor deficienţe a De altfel, în întreaga ac oo
proastei aprovizionări cu dolo cererea siderurgiştilor de a li se Í0, zarea planului ¦de producţie fost însărcinată conducerea tivitate a minei Vulcan se o
mită... livra cantităţi mai mari de do tehnică a exploatării. oo
lomită, ar fi putut fi satisfă g pe prima decadă începea să poate observa o înviorare. o
Intr-adevăr, din cauza lipsei cută fără prea mare greutate. g fie periclitată, lucru care, Cit priveşte grupele sub După o zi de la şedinţa care o
de dolomită s-au înregistrat De asemenea, numărul orelor o desigur, nu putea mulţumi pe plan, s-a hotărît ca în fie oo
anul trecut la oţelăriile C. S. de staţionare a utilajelor ar fi O nimeni de la mina Vulcan. care sector să se facă perio a avut loc din iniţiativa co
Hunedoara multe ore de staţio fost cu mult mai mic dacă ele g In faţa acestei situaţii, co- dic analiza cauzelor care duc mitetului de partid, pe puţul so
nare, mai ales în ultimul tri ar fi fost întreţinute în bune g miletul de partid de la mină, la rămînerea în urmă. La a- principal s-a extras numai în
mestru. O mare parte din vină condiţiuni. Or, pentru aceasta, g ţinînd cont de sarcinile spo- ceste şedinţe de analiză par o
pentru această stare de lucruri era necesar ca şi la acest sector o rite trasate de Conferinţa ticipă secretarii organizaţiilor 6 ore tot atît cărbune cit în o
revine minerilor de la Ghelar. să fie afectat un număr oare o regională de partid a convo- de partid, şefii de sectoare, 8 ore din ziua precedentă o
care de cadre car pregătire co g cat într-o şedinţă de lucru şefii grupelor analizate îm Iar producţia creşte ăe la si o
Urmărind cu atenţie situaţia respunzătoare. Dar acest lucru g secretarii organizaţiilor de preună cu oamenii care nu la zi. In 9 ianuarie s-au ex o
livrărilor de dolomită în cursul nu s-a făcut. In plus, încă de g partid, şefii de sectoare, teh- sînt în şut, precum şi tehni tras 2273 tone, în 10 ianua oo
anului, se pot trage mai multe mai demult, trebuiau luate mă o nicieni, mineri fruntaşi. Bi- cianul care răspunde de gru rie 2.420 tone cărbune.... Bri o
concluzii. In primul rînd se suri de înlocuire treptată a uti g neînţeles, n-a lipsit nici con- pa respectivă. Se prezintă oo
poate observa că acestea n-au lajelor vechi cu altele noi. g ducerea tehnică a exploatării. două referate: unul de către găzile de mineri au obţinut o
fost ritmice. g Ordinea de z i : cauzele pen- şeful de grupă şi unul de că o
Conferinţa regională de partid g tru care nu se dă produc tre tehnicianul responsabil.
Pentru această situaţie nu a arătat că în cursul acestui Şoseaua şerpuieşte printre munţi. ea ţie la nivelul posibilităţilor. randamente ridicate. In prima
este scutit de răspundere nici an, siderurgiştii din Hunedoara La sfirşit se iau măsuri con
serviciul de aprovizionare al vor trebui să producă oţel mai (foto Ágerpres). o Oamenii şi-au spus deschis decadă, minerii din brigada'
C.S. Hunedoara care, mai ales mult şl de o calitate mai bună. o părerea: transportul funcţio- crete, se dă termen pentru
în primele trei trimestre, n-a In consecinţă necesităţile de do g nează defectuos, grupele duc condusă de comunistul An
preluat-o ritmic şi conform con lomită sporesc. X lipsă de vagonete goale şi de înlăturarea deficienţelor.
tractului. Brigadă de mecanici drei Domolcoş a depăşit ran
Pentru a asigura îndeplinirea
Mai important însă este fap ritmică a planului de produc damentul planificat cu 40 la
tul că în ultimul trimestru, deşi ţie în tot cursul anului, condu
sarcinile contractuale erau cu cerea întreprinderii miniere .yWt/Vrf \ sută. Şi la fel cele conduse
mult mai mari decît în cele Ghelar va trebui să ia o serie
precedente, Ia cariera Tulea (de de măsuri bine gîndite. Faptul In hala spaţioasă a fost a- cele mai mici amănunte. De de comuniştii Nicolae Mora-:
unde se extrage dolomită), s-a că de curînd, la cariera Tulea, dus un nou motor. Este mo aceea înainte ăe a începe o
rămas sub plan cu mai mult de au sosit şi s-au montat o serie torul unui granic al explora reparaţie îşi stabileşte precis tu., Gheorghe Drob, Ioan Ni-
33 la sută. Inginerul Fridericll torilor de noi zăcăminte de ce are de făcut şi întocmeş
Mera, şeful serviciului produc la Teliuc. A suferit o ava te programul de lucru pentru coară... \
ţie, justifică nerealizarea planu rie pe care ei, exploratorii, fiecare membru al echipei ăe
n-au putut-o remedia. De a- reparaţie. N. ANDRONACHE
ceea l-au trimis la ateliere
le centrale de reparaţii ale Deşi mai tineri, comuniştii ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo>ooooocooooooooooooooooooooooooooo
trustului de explorări „Ardea Simion Beligăr şi Ioan Dră-
lul“ din Alba Iulia. ghici nu se lasă mult în ur Manca 5.R.S.G. la sate, la nivelul «a ţe lo r!
ma realizărilor echipei lui
Şi acum in jurul noului Kiss-baci. Tinerii din echipe In anul care a trecut, în acti ciclurile „Originea omului“ şi şi Alba, nici măcar localită
granic intrat în atelier pen le ce le conduc cei doi sînt „Ştiinţa învinge superstiţiile“ , ţile apropiate de centru (fără
tru reparaţie s-au strins ciţi- tot atît de harnici şi nu oda vitatea filialei S.R.S.C. s-au obţi organizate în G. A. S. şi S. M. T. a le pune la socoteală pe cele
nut unele rezultate pozitive în din regiune, precum şi cele din îndepărtate I ) n-au fost vizitate
ceea ce priveşte organizarea de cadrul lectoratelor cu femeile
manifestări cu caracter cultural- de luni de zile de către brigăzi
lui prin efectuarea în această de utilaje noi, este îmbucură va oameni. Se cercetează mo tă în întrecerea din cadrul educativ de masă : conferinţe, organizate în centrele Hunedoa^ le ştiinţifice.
perioadă a unor lucrări de sis tor. De asemenea este îmbucu torul cu deamănuntul. Fieca brigăzii au ocupat locul cel expoziţii, consultaţii pe teme po ra, Petroşani, Deva, Brad, Sebeş, In noul an în care am păşit,
tematizare în vederea asigură rător şi faptul că puşcarea în re detaliu în parte este su mai bun. litice si tehnico-ştiinţifice, lecţii . Orăştie, Alba Iulia şi Haţeg. De comitetele raionale şi orăşeneşti
rii producţiei pe 1962. masă, care a început să se apli pus unui examen riguros. A- de partid trebuie să ia cele mai
ce de curînd, dă rezultate bune. poi fiecare reparaţie ce ur In activitatea lor de fie pe teme de cultură generală etc. aprecierea oamenilor muncii de eficace măsuri pentru ca sub
Să fie oare acesta adevăratul Nu trebuie uitat însă, că atît mează să fie făcută este no care zi, membrii brigăzii de filialele S.R.S.C. să-şi organize
motiv ? Mai întîi trebuie men metodele noi de muncă, cit şi tată. mecanici conduse de Manole La cele circa 3.000 de acţiuni Ia sate s-au bucurat de aseme ze mai judicios munca, preoeu-
ţionat că este inadmisibil ca lu utilajele, sint folosite de către Josan, au un obiectiv deose organizate de subfilialele raio nea expoziţiile organizate în uni- pîndu-se mai intens de antrena
crările pentru pregătirea pro Aşa începe munca la orica bit ăe im portant: reducerea rea intelectualilor la manifestă
nale şi orăşeneşti S. R. S. C., cu
sprijinul consiliilor sindicale lo IPSE T E M I t .
cale şi al secţiilor de învăţămînt
ducţiei viitoare să împiedice oameni. De felul în care lu re nou utilaj intrat în hala timpului pentru efectuarea j şi cultură, au participat peste A O H I A a IE rile cultural-educative de masă;
realizarea planului curent. Rea crează ei, de gradul lor de pre atelierelor centrale ăe repa fiecărei reparaţii. , 900.000 oameni ai muncii din tăţile culturale săteşti, pe teme Trebuie să se acorde o mai
litatea este însă că la cariera gătire profesională, depind în raţii din Alba Iulia. Primele „Fiecare oră, fiecare zi re satele şi oraşele regiunii Hune privind „Structura universului“ mare atenţie recrutării lectori
Tulea n-a existat o exploatare cea mai mare măsură şi reali mîini care încep lucrul sînt doara. La reuşita lor şi-au dat şi „Originea şi evoluţia omu lor şi conferenţiarilor, instruirii
destul de raţională, paralel cu zările. Şi, în acest sens, vor tre ale mecanicilor din brigada dusă înseamnă pentru explo concursul circa 2.400 intelec lor, precum şi găsirii unor for
care să se execute şi lucrări de bui luate încă măsuri. condusă de comunistul Ma- ratori mai mulţi metri în tuali (ingineri, profesori, econo lui“ .- me din ce în ce mai atractive
pregătire. Apoi, trebuie menţio nole Josan. In brigada lui plus de forări“ . Aşa îţi spune mişti, medici, jurişti). Deşi organizate sporadic şi
nat că starea utilajului: ciurul Pentru a asigura o îndeplinire Manole Josan sînt 38 de me oricare din brigadă atunci Pentru perioada de iarnă, în de activităţi S.R.S.C. In această
_ vibrant, transportoarele, scre- ritmică a planului, conducerea canici. In mare majoritate cînd „justifică“ elanul cu ca cu întîrziere uneori, printre ce privinţă este necesară promova
întreprinderii nu va trebui să re lu«curewaz«ă .*ciNu.t. to*tii. lumina sarcinilor celui de al le mai valoroase iniţiative ale rea şi pe mai departe a frumoa
Şi aproape că nu există u~ S. R. S. C. din anul care a tre sei iniţiative de organizare a
IlI-lea Congres al P.M.R. şi alfi
t perele etc., a lăsat mult de scape din vedere nici lucrările sînt membri ăe partid. Cit plenarei al P.M.R. dip cut se numără şi cele 6 cicluri consultaţiilor ştiinţifice în G.A.C.
dorit. Fiind vechi şi uzat, cu de pregătire. Numai dacă aces despre hărnicia lor, chiar tilaj care să nu părăsească 30 iunie— 1 iulie 1961, la indica de consultaţii ştiinţifice pe te Aceste consultaţii să fie insă 0-
funcţionare continuă, utilajul se tea vor ţine mereu pasul cu lu şefului de brigadă îi e greu incinta atelierelor cu ore sau ţiile Comitetului regional P.M.R., me de mecanizare a lucrărilor a- rientate spre teme specifice lo
defecta adesea, provocînd sta crările de exploatare propriu- să facă aprecieri. Comunistul zile mai devreme. Acest lu gricole, de creştere a animale- calităţilor respective, cu exem
ţionări îndelungate şi strangu zisă, se va evita situaţia de a Iuliu Kiss, ăe pildă este cel cru este exprimat de depă Filiala regională S. R. S. C. ¦or domestice şi obţinerea de re plificări locale. Trebuie privită
lări în procesul de producţie. se ajunge la strangulări în pro mai bătrîn din brigadă. Cu şirile de plan obţinute: în colte bogate la pomii fructiferi, cu toată seriozitatea în această
ducţie din lipsă de front de luna noiembrie o depăşire de şi-a întocmit un bun plan de ac la care au luat parte peste 1.000 perioadă activitatea brigăzilor
La toate acestea se adaugă şi lucru. noaşte motoarele şi utilajele 25 la sută, în lima decem tivitate privind răspîndirea cu ţărani colectivişti. ştiinţifice.
lipsa de cadre calificate, cu o brie de 50 la sută, iar în pri noştinţelor în rîndul ţăranilor
pregătire corespunzătoare. Ing. GH. COMŞUŢA ce vin la reparaţii pînă in ma decadă a lunii ianuarie muncitori. Sub îndrumarea or La un nivel necorespunz&tor Toate manifestările organiza-
ganelor şi organizaţiilor de s-a desfăşurat însă activitatea te de S.R.S.C. Ia sate este nece
partid şi cu sprijinul organiza celor 35 brigăzi ştiinţifice din sar să fie orientate spre lega
rezultatele se anunţă şi mai ţiilor de masă, o parte din sar regiune, care într-un răstimp rea lor strins de viaţă, în lu
cinile planificate pentru perioa de trei luni, abia au reuşit să mina lucrărilor Consfătuirii pe
frumoase. da de iarnă la sate au fost în
Pe poarta atelierelor spre deplinite. , participe la circa 50 de întâlniri ţară a ţăranilor colectivişti,
punctele de explorări pornesc cu ţăranii muncitori. Dintr-o pentru îndeplinirea sarcinilor tra
aproape zilnic motoare T. N., Numai în ultimele trei luni slabă înţelegere a rolului deose
bit de important pe care-1 au sate de cel de-allll-lea Congres
ale anului trecut, în cadrul că al P. M. R. In felul acesta, mun
motocompresoare, tractoare, minelor culturale şi colţurilor aceste forme atractive şi eficace ca S.R.S.C. la sate va putea să
granice bine reparate şi la roşii de la sate din regiunea de răspîndire ă ştiinţei şi cultu se ridice intr-adevăr la nivelul
timp. noastră, au avut loc peste 650 rii Ia sate. de combatere a misti cerinţelor.
conferinţe. De mult interes s-au cismului şi superstiţiilor, în une
V. FURIR bucurat expunerile temelor din le raioane ca Ura, Haţeg, Brad S. NICOLAE
In loc de sobă... ţiei de transporturi a C. S. răspunzînd la articol ne încu- I. STIÎAUŢ
Hunedoara confirmă că une noştiinţează că s-au luat măsu
Sub acest titlu s-a publicat în ori descărcarea sideritei bul rile necesare orientării circula
nr. 2.161 al ziarului nostru o no gări în prăjitoare se face într-un ţiei pe străzile oraşului înlo M O U TA TI TEHM ICO Ş T IIN Ţ IF IC E
tă critică la adresa I.G.O. Petro mod defectuos. Pentru a pune cuind tablele indicatoare care
şani care nu luase măsuri pen capăt acestor lipsuri, cazul şe nu mai erau corespunzătoare.
tru încălzirea sălii de aşteptare fului de echipă Petru Agache, Afară de aceasta, au mai fost
la autogara din localitate. care nu a organizat în aşa fel plantate două table cu indicaţia M inereu de uraniu Aparat pentru m ă s u r a r e a temperaturii Staţie de radio
munca oamenilor îneît să asi „Drept înainte“ — una în faţa în cuptoarele Martin dirijată de la distanţă
După o săptămînă de la apa gure descărcarea vagoanelor în parcului, iar cealaltă pe strada produs în laborator
riţia notei, la redacţie a sosit timpul prevăzut, a fost prelu A. Vlaicu. Anatol Sam kow icz şi un aparat special pentru cuptor timp de 15-20 se La institutul de cercetări în domeniul
răspunsul din partea I.G.O. Pe crat cu toţi şefii de echipă. Du Oameni de ştiinţă de la Insti Riszard Sobowski, spe determinarea temperatu cunde. Aparatul măsoară tehnicii televiziunii din R. S. Gehos-
troşani în care se arată că în Cu simţ de răspundere tutul de geochimie şi chimie ana cialişti de la Com bina rii otelului în cuptoare temperatura oţelului îi: loyacă a fost proiectată o sta (ie de ra
această sală a fost montată o pă ce a fost analizat acest caz, litică al Academiei de Ştiinţe tul m etalu rgic „V . I. L e le Martin. mod automat cu ajutorul dio dirijată de la distanţă, destinată
din U.R.S.S. au obţinut în labo m n“ din Nova Huţa unui condensator electro în prim ul rînd serviciului aerian. Staţia
sobă corespunzătoare asigurîn- s-a arătat importanţa ce o are In numărul 2.151 din 24 no rator pehblendă, pricipalul mi- Aparatul este cufundat litic. va fi instalată experimental în avioane
du-se astfel încălzirea zilnică. pentru realizarea planului de iembrie al ziarului nostru, au reul natural de uraniu. (R .P .P .), au construi! în metalul lichid din ale flotei aeriene cehoslovace. Gu aju
De asemenea au fost luate mă transporturi uzinale descărcarea fost criticate mai multe lipsuri torul acestui mic aparat, pilolut poate
suri pentru asigurarea şi men vagoanelor în termenii stabiliţi. de la unităţile comerciale din Pehblendă a fost obţinută îr face legătu ra cu 35 de staţii de pe s o ţ
ţinerea curăţeniei localului. oraşul Hunedoara. soluţii apoase. Experienţele df L a o în ălţim e de 1.000 de m etri el poa-,
laborator au dovedit că acest te com unica cu posturi situate ia o dis
Se vor respecta termenele Semne de circulaţie In urma cercetărilor făcute, minereu se formează atît ir Sticlă pe fundul O ceanului A tla n tic tanţă de 150 km., iar la în ălţim ea de
de descărcare corespunzătoare secţiunea comercială a Sfatului temperatura şi presiunea atmos 8.000 m. raza de acţiune este de 300
popular orăşenesc Hunedoara a ferică normală cit şi Ia presiuni Recent, s-a scos de pe fundul rectă, ar urma că întregul fund km.
de 1.000 atmosfere, cu o tempe. Oceanului Atlantic o bucată al Atlanticului, care este în
Răspunzind criticii aduse In numărul 2.159 al ziarului luat o serie de măsuri de înlă ratură de cîteva sute de grade de sticlă. Pînă în prezent s-a principal bazaltic, să fie tapi Pod rulant de 630 tone
prin ncla publicată în nr. nostru am publicat o notă criti emis părerea că sticla s-ar fi sat cu sticlă.
2.161 al ziarului nostru, con că privitoare la unele table indi turare a deficienţelor semnalate, Minereul obţinut pe cale sin format prin interacţiunea intre Uzina de construcţii m etalice din
ducerea serviciului încărcări- trăgînd la răspundere pe cei vi- tetică este identic prin structu Se intenţionează fabricarea Novokram atorsk (U .R .S .S.) a proiec
descăreări din cadrul direc catoare de circulaţie ce se con novaţi. Astfel, în O.M. a început ra şi proprietăţile sale cu mine. apa mării şi bazalt, care ar fi experimentală in laborator a. sti tat un pod rulant electric de 630 tone
traziceau. Miliţia oraşului Deva, să funcţioneze al doilea magazin reul natural de uraniu. format un fel de jeleu sticlos. clei în acelaşi mod, supunindu-
alimentar cu program de 16 se bazaltul la acţiunea apei Noul pod va fi folosit la transporta
Dacă această teorie este co rea oalelor ţu metal lichid la turnătorie.
RAMAŞIm URMA ore, iar în măsura în care vor fi mării şi la o presiune dc 400
puse la dispoziţie noile spaţii atm. Podul rulant va transporta cu uşu
rinţă încărcătura la o în ălţim e de 18 m.
comerciale din O. M., se vor des
chide noi unităţi.
—O—
In ultimul timp, intr-o stare tehni Aceste practici La a te lie ru l de zonă
circulaţia cu au că necorespunză
au devenit obiş
tobuzele I.R.T.A. toare. In ziua de nuinţe, deoarece Colectivul atelierului de zonă C.F.R. :'Automat vorbitor
pe ruta Hunedoa 6 ianuarie de e-
ele se repetă, iar P etroşan i a obţinut în prim ele zile din
r a — Boşorod s-a zemplu, autobu organele I.R.T.A. acest an rezultate bune în munca sa. r—11—>/—1/—1r*-»r-'r —' t—>i—r~>) ^
intensificat. Dar zul nr. 50.746 HD. nu au luat măsuri La toţi indicii s-au realizat depăşiri de
autobaza din Hu de r e vi e d ie r e. plan între 3 şi 10 la sută. Prima locuinţă din mase plastice construită la Leningrad. La Muzeul politehnic din un număr, care este numărul ]
nedoara a rămas NOTĂ Muncitorii care lu Moscova se poate vedea pri de ordine al întrebării. Pes-
în urmă cu măsu crează la Călan şi F iecare muncitor, la locul lui de pro IN CLIŞEU: încălzirea acestei locuinţe se realizează cu ajuto mul automat sovietic vorbi- te 2-3 secunde pe ecran apa-
rile ce trebuie lua de pe această rută, călătoresc cu a- ducţie, a căutat să-şi organizeze mun rul unui ventilator de aer cald. ( tor care furnizează informa- re imaginea urmată şi de ex-
te în vederea asi avea un geam ceastă cursă, în- ca în aşa fel incit să poată coniri- l ţii şi care este superior au plicaţia orală. Toate cele '500 î
gurării transportu spart şi canapele tîrzie de la lucru, bui din plin la realizarea sarcinilor de tomatelor similare străine. La de răspunsuri sint notate pe
lui în bune condi stricate. Alimenta pierzind timp pre plan. fiecare întrebare automatul o bandă de magnetofon lun
ţiuni pe această rea maşinii s-a ţios din producţie. dă nu numai im răspuns oral gă de 50 vi. şi lată ăe 50
rută. făcut după ora 13 Călătorii se întrea Astfel, şeful partidei de lăcătuşi-re- amplu, ci şi arată imaginea mm.
— ora plecării — paraţii, Ion Godeanu, a realizat o de obiectelor despre care este
Deseori, tocmai ceea ce a provocat bă : pînă cină o păşire a planului de reparaţii la v a vorba. Aparatului i se poate da
cînd aglomeraţia o întîrziere de 40 goane de 5 la sută. Tîm plarul şef de orice program. El va înlocui
minute. să fie tolerată o echipă Ion Benchea, a redus preţul de Automatul răspunde la 500 cu succes biroul de informa
este, mai mare, cosf cu 3 la sută, îndrum înd m em lrii ţii din marile magazine, iar
...... asemenea stare de echipei să folosească deşeurile, iar tov. de întrebări. Pentru a obţine la biblioteci va comunica lis
sint v repartizate lucruri ? Constantin Lăcătuşu, de la reparaţii de ta recomandată de publica
frîne automate, a efectuat numai lucrări un răspuns, cu ajutorul unui ţii şi cărţi.
autobuze mici şi I. CIOBANU de bună calitate. /«.. • UJ l_/V,Jl,Jl,Jl.J UJ L«/uJ iJ uJ u / u/|
!¦ disc telefonic, se formează
SIMION BASABAB / * — ! i— t » ¦/ ¦—./ _>
corespondent