Page 41 - 1962-01
P. 41
pâf. * DRUMUL1 SOCIALISMULUI KTr; 2164
masBaaxsfxxna i&ui!aaj2L23ttisuxBBB3DB
AJ#Y GHOSH ULTIMELE ŞTIBI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
DELHI 13 '(Agerpres). — vîrstă de 53 de ani, tovarăşul
TASS transmite : Ajoy Ghosh, secretar general
Oamenii muncii din India, al Consiliului Naţional al Parti
mişcarea comunistă şi muncito dului Comunist din India, fiu
rească internaţională au suferit credincios al clasei muncitoare
o grea pierdere. La 13 ianuarie din India. Tovarăşul 'Ajoy Ghosh
a încetat din viaţă la Delhi, in suferea de multă vreme de cord.
--------------=¦••"¦ - w — .... ...... ................. încheierea consfătuirilor agricole Largă solidaritate cu revoluţia cubana
de la Rostov pe Don şi Barnaul
Către Consiliul Naţional
al Partidului Comunist din India ROSTOV PE DON 13 (Ager La şedinţa de închidere Ghen „C^b® a croîf drumisfi pe care popoarel e D e c la ra ţia
nadi Voronov a rostit o cuvin-
NEW, DELHI pres).' — TASS transmite :^ tare. , dsn Ârmersca Latină trebuie să-l u r m e z e " C o m iie fu lu i N aţional
La 12 ianuarie s-a încheiat
Comitetul Central al Partidului Muncitoresc îlomîn vă tri BARNAUfi 13 (Agerpres). — HAVANA 13 (Agerpres). — del Este, pentru o agresiune a! P. C. din M exic
mite dv„ precum şi tuturor comuniştilor indieni cele mai sin Consfătuirea lucrătorilor din TASS transmite % In Cuba se află în prezent împotriva Cubei. „Cuba a croit
cere condoleanţe şi participă alături de dv. la marea durere agricultura Caucazului de nord. numeroase delegaţii din diferite drumul pe care popoarele din MEXICO C ITY 13 (Agerpres).
încercată prin încetarea din viaţă a tovarăşului Ajoy Ghosh, La 12 ianuarie, la Barnaul a ţări, în special ale Americii La America Latină trebuie să-l ur După cum se anunţă din Me-
secretar general al Partidului Comunist din India, militant de La lucrările consfătuirii au luat sfîrşit Consfătuirea lucră tine, care iau cunoştinţă de via meze, se spune în apel. Acesta xico-Ciiy, Comitetul Naţional al
seaniă al mişcării muncitoreşti indiene, care şi-a consacrat în participat Ghennadi Voronov, torilor din agricultura ţinutului ţa poporului cuban. Aceşti re este motivul pentru care impe Partidului Comunist din Mexic
treaga viaţă luptei pentru independenţa ţării’ pentru pace, de prim-vicepreşedinte al Biroului Altai. prezentanţi ai popoarelor decla rialismul S.U.A. şi lacheii lui a dat publicităţii o declaraţie
mocraţie şi socialism. C.C. al P.C.U.S. pentru R.S.F.S.R. ră cu fermitate că sînt alături încearcă să împiedice popoare care condamnă încercările im
şi Dmitri Poleanski, preşedinte Participanţii la consfătuire au de poporul cuban în lupta lui le latino-americane să cunoască perialismului S.U.A. de a călca
COMITETUL' CENTRAL le Consiliului de Miniştri al discutat şi au adoptat angaja şi protestează vehement împo adevărul despre Cuba“ . în picioare principiile neinter
AL R.S.F.S.R. mentele pentru anul 1962 şi o triva încercărilor imperialismu venţiei şi autodeterminării. El
chemare către oamenii muncii lui de a încălca suveranitatea Scriitorul ecuadorian Jorge cere guvernului ca la apropiata
PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN Participanţii la consfătuire au din agricultura acestui ţinut. Cubei. leaza, care, de asemenea, vizir conferinţă de la Punta del Este
discutat raportul prezentat de Delegaţii de tineret din 12 ţări tează Cuba, a condamnat impe să-şi exprime limpede îm potri
Dmitri Poleanski cu privire la 'Anul acesta se prevede ca 271 latina-americane, care se află rialismul S.U.A. care încearcă virea faţă de încercările S.U.A.
sarcinile ce revin lucrătorilor milioane puduri de cereale. în prezent în Cuba, au dat pu să folosească conferinţa de la de a impune aplicarea unor
din agricultura Caucazului de 205.000 tone de carne şi 270.000 blicităţii un apel comun adre Punta del Este, drept „o perdea
nord pentru îndeplinirea hotă- tone de lapte să fie vîndute sta sat întregului tineret din Ame de fum pentru camuflarea a- sancţiuni împotriva Cubei, să
rîrilor Congresului al XXII-lea tului. rica Latină pe care îl cheamă la tacuriior pregătite împotriva
o.l P.C.U.S. privind sporirea pro acţiuni împotriva planurilor de revoluţiei cubane“ . apere cu hotărîre dreptul po
agresiune ale S.U.A. contra Cu
ducţiei agricole. porului cuban şi al celorlalte
Valerian Zorin a fost decorat popoare de a-şi alege singure
cu Ordinul Lemn
regimul politic.
Brazii as se va opune sancfiursiSor
MOSCOVA 13 (Agerpres). — tantul permanent al Uniunii bei. Apelul, semnat de repre diplom atice sau politice îm p o triva Cubei
TASS transmite: Sovietice la Organizaţia Naţiu zentanţi ai unui număr de 27
nilor Unite, a fost decorat cu
Printr-un decret al Prezi Ordinul Lenin îrt legătură cu de organizaţii de tineri munci RIO DE JANEIRO 13 (Ager rie, ministrul Afacerilor Exter
diului Sovietului Suprem al împlinirea a 60 de ani şi pen tori, ţărani, studenţi, demască pres). — ne al Braziliei, Santiago Dan-
U.R.S.S., Valerian Zorin, locţii tru meritele sale pe plan diplo planurile S.U.A. de a folosi tas, a convocat pe diplomaţii
tor al ministrului Afacerilor matic. Agenţia United Press Inter
apropiata conferinţă de la Pun ta national anunţă că la 12 ianua- străini in Brazilia pentru a le
Externe al U.R.S.S., reprezen-
SSSK comunica că la conferinţa din
Republica Dominicană: A u r e î n c e p u t 22 ianuarie a miniştrilor Afa
Jomo Kenyatfa a fosf ales d em o n straţiile a n tia m e ric a n e cerilor Externe ai ţărilor mem
în Adunarea legislativă a Kenyai SANTO DOMINGO 13 (Ager puri de tineri dominicani au bre ale O.S.A., ţara sa so va
pres). —
manifestat în faţa clădirii con opune aplicării vreunor sanc
In capitala Republicii Domi sulatului S.U.A. din Santo Do-
ta care a fost eliberai anul tre nicane au reînceput la 12 ia mingo purtîn'd pancarte în care ţiuni diplomatice sau politico
NAIROBI 13 (Agerpres). — împotriva Cubei.
După cum transmite agenţia cut după şapte ani de detenţiu nuarie demonstraţiile anti-gu- cereau eliberarea fruntaşului După cum subliniază France
Reuter, Jomo Kenyaita, pre ne, nu i s-a permis să ocupe un vernamentale care s-au trans politic dominican, Maximo Lo-
şedintele partidului Uniunea na loc în Adunarea legislativă. Sub format într-o manifestaţie îm- pez Molina, arestat de autori, Presse, în fixarea poziţiei sale,
ţională africană din Kenya, a presiunea opiniei publice, însă, i potriva amestecului Statelor
obţinut victoria în alegerile par autorităţile coloniale britanice tăţile americane la Miami (Flo guvei-nul brazilian „se menţine
ţiale pentru Adunarea legislati au fost nevoite să renunţe la Unite în afacerile interne ale rida). Demonstranţii au ars un
vă a Kenyei care au avut loc in continuare la principiile ne
vineri. El urmează să-şi ocupe măsurile restrictive împotriva ţării. După cum transmite drapel al S.U.A. şi au incendiat
intervenţiei şi autodeterminării
lui Kenyaita. Potrivit observa Agenţia Associated Press gru- un automobil aparţinînd consu
latului american. popoarelor afirmate anterior“ .
locul în Adunarea legislativă torilor, Kenyaita poate acum _o __
sîmbătă. Kenyaita a fost singu intra şi în guvernul local. Opi U n d e îşi g ă s e ş t e
O.A.S. sprijin
rul candidat în circumscrip nia publică din Kenya cere cn
PARIS 13 (Agerpres). —
ţia sa. insistenţă numirea sa în func Ziarul „France Observateur“
face cunoscut că în oraşele vest-
După cum se ştie, lui Kenyat- ţia de prim-mînîstru. germane Hamburg, Hanovra şi
Frankfurt pe Main se află cen
Maşini unelte fine pentru producerea "de bijuterii şi cea ¦S&~. tre de livrare de armament că
suri de mină fabricate la Şan hai, R.P. Chineză. tre organizaţia teroristă france
Ce urmăresc imperialiştii ză O.A.S. Ziarul relatează, de
IN FOTO :’ La fabrica de aparate optice — uhde se produc asemenea, că O.A.S. are nume
diferite tipuri de maŞini-unelte utilate cu microscoape pentru în Orientul Mijlociu roase baze pe teritoriul Repu
producerea1de articole din industria uşoară', j blicii Federale. „France Obser
Declaraţiile primului minisiru al Irakului, K a s s e m — Imperialismul vateur“ citează un manifest al
american „aju acestei organizaţii teroriste în
Erupţiile din S o a re BAGDAD 13 (Agerpres)___ weit înseamnă de fapt crearea ta“ poporului care se spune că „războiul civil
sînt explozii m agnetice Cu prilejul unei întîlniri cu unei baze imperialiste care ame dominican. va depinde de sprijin din afară.
ziariştii irakieni, primul minis ninţă toate ţările arabe... Dato O.A.S. nu poate acţiona tot atît
Interesantă descoperire a unui astronom sovietic— tru Kassem a făcut o declaraţie rită poziţiei sale geografice în (Desen clin de fără teamă în Franţa ca şi
în care s-a referit la măsurile Golful Persic şi prezenţei baze „Izvestia“ ) în Algeria. De aceea, bazele
militare luate de imperialişti in lor militare engleze, Kuweitul O.A.S. din Belgia, Luxemburg,
<>00000000000 OOOOOOOOOOO Orientul Mijlociu. Imperialis se transformă într-o bază a im Germania occidentală, Elveţia,
mul, a spus el, a creat o cortină perialismului, care ameninţă Italia şi Spania, se spune în
f 'MOSCOVA 13 [(Agerpres). — TASS transmite':] .-•feri'«'-*- oO de fier „între noi şi fraţii noştri securitatea multor state, în spe manifest, au o mare importanţă
cial a Irakului“ . şi trebuie sprijinite“ .
Erupţiile [de scurtă durată d easupra anumitor porţiuni ale] din regiunea Golfului Persic şi
partea sudică a Peninsulei Ara Referinctu-se la deplasările
Jsuprafeţei solare, care constituiau timp de jumătate de secol bice, fărămiţînd aceste regiuni trupelor engleze în regiunea
în mici principate, şeicate, pro Golfului Persic, Kassem a de
'o enigmă pentru ştiinţă, nu sînt altceva decît explozii de o clarat că scopul lor este de a
tectorate şi sultanate pentru a le exercita presiuni asupra Iraku
>putere extraordinară. Această descoperire se datoreşte astro lui pentru a-1 determina prin
menţine sub dominaţie prin aţî- tre altele să renunţe la poziţia
nom ului sovietic Andrei Severn U, membru corespondent al Aca ţarea unora împotriva altora“ .
hotărîtă adoptată în problema
demiei de ştiinţe a U:R.[Ş)S., şi colaboratorilor, lui de la Ob Oprindu-se asupra problemei
Kuweitului, Kassem a spus : societăţilor petroliere.
servatorul astrofizîc 'din Crime'ea. „Formarea aşa-zisului stat Ku-
Lucrările lui Sevemîi au fost desemnate pentru a fi dis-
o tinse cu premiul Lenin pe 1962.
$ In considerentele sale teoretice, A. [sevemîi a'dmite că ga 99lîicăp ă fîîia rea m i este
¦OOO OOO-OOOOOOO<AXX>0O 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 < x / > o 0 0 o o o o o o o o o politică“
zele degajate în cursul erupţiei reprezintă o plasmă electrică. Isteria războinică si muzica
Savantul sovietic arată că in anumite condiţii, In clmpulg Alţi participanţi
Ia complotul din Liban
magnetic complex al grupului de pete solare, plasma se do-o l
au fost arestaţi
vedeşte a fi instabilă. 1Ea începe să se comprime spontan.%
B E IR U T 13 (A g e rp re s ). —
Această compresiune este capabilă ca In decurs de cîteva se-o Autorităţile libaneze continuă să HAMBURG 13 (Agerpres). — neva, nu mai pot fi conside Ce legătură poate exista milioane tone fiecare... Lă- J
descopere şi să aresteze elementele „încăpăţânarea nu este o po rate ca serioase...“ . Semnatarul
cunde să ridice temperatura gazelor, la zece milioane de grade.L participante la tentativa de lovitură litică“ — îşi intitulează ziarul articolului din „Die Welt“ atra [ între aceste două noţiuni ? saţi-i pe cei bătrini ţin- 3
de stat din 31 decem brie 19(51. vest-german „Die Welt“ , un ar ge atenţia asupra faptului că
Atunci devin posibile reacţii te rmonucleare. o Intr-un comunicat oficial s-a anun ticol în care atrage atenţia asu prin atitudinea şi politica lor t Muzica îi înveseleşte pe oa- tuiţi la pat. Pe ei nu-i mai 1
ţat că la 12 ianu arie a fost arestat pra lipsei de realism a politicii generală în problema germană,
Pro'f. Sevemîi atribuie rolul cel mai important reacţiei 6 căpitanul H airalah, uniţi din cei doi occidentale de obstrucţie . faţă puterile occidentale lasă să se f- meni, îi însufleţeşte în mun- puteţi ajuta. Fugiţi in adă- 1
ofiţeri care au condus acţiunea dm de propunerile sovietice în ve înţeleagă limpede că nu urmă
'de formare a nucleelor de. hidrogen „greu“ — deuteriu din % 3t decembrie. Acelaşi com unicat anun derea reglementării problemei resc în fapt rezolvarea proble că, este una din nevoile spi- posturi, salvaţi-vă 1“ .
ţă că în ultim ele 24 de ore au iost germane. mei germane“.
nuclee de hidrogen obişnuit. 9 arestate alte 297 de persoane, membre „Ultimele tratative cvadri- f rituale cele mai larg răspîn- Aceasta a stîrnit o panică -j
ale Partidului fascist „Popular-social", partite serioase cu privire Ia Exprimînd punctele de vedere
El subliniază că comprimarea plasmei, care are caracterul care au participat direct la atacarea reunificarea Germaniei — scrie ale unor cercuri politice vest- - dite. Dimpotrivă, războiul de nedeseris. Ascultătorii au 3
Palatului prezidenţial din Beirut. Cu ziarul — au avut loc în toam germane, care îşi văd amenin
unui şoc subit, trebuie să genereze în mod inevitabil în gazele prilejul arestării acestora autorităţile na anului 1955. De atunci în aduce oamenilor numai sute fost cuprinşi de spaimă de j
libaneze au confiscat documente refe cercările vagi întreprinse de ţate interesele economice prin le rinţe şi nenorociri. Totuşi, moarte şi au început să fugă )
înconjurătoare unde de şoc sau explozive. Aceste unde produc ritoare la participarea partidului am in puterile occidentale în 1959 la
tit la com plot precum şi însemnate începutul Conferinţei de la Ge- continuarea actualei politici
in cromosfera solară acumulările de gaze care, de fapt, se şi% cantităţi de arm e şi muniţii aflate în ( maniacii atomici au introdus înnebuniţi care încotro apu- -j
posesia acestui grup. Oraşul record dusă de guvernele occidentale
numesc erupţii cromosferice. Erupţia se dovedeşte cu adevăratL al sinuciderilor t si în muzică suflul funest al cau. )
şi de cel de la Bonn în proble
a fi o explozie sui-generis, dar nu o explozie provocată de reac-o L psihozei de război. Curînd însă ei s-au convins 1
ma unificării ţării, „Die Welt“
ţii chimice sau nucleare, cum sînt exploziile cu care avem o Astfel, postul _ _ .. . ___ că nu era nece- ^
scrie : „Ar trebui să reflectăm
de-a face pe Pămînt, ci o explozie generată de variaţiile% L de radio bri- Notă externă sar să fugă ni- t
foarte serios dacă ele (ziarul se t- tanic BBC a căieri. Era vor- 3
cimpului magnetic. o
referă la propunerile Uniunii r servit recent
In prezent, la Observatorul din Crimeea, cu ajutorul unui® ba de un nou â
Sovietice cu privire la tratati
magnetograf — aparat aiitomat de foarte mare precizie —g s ascultătorilor săi cu ajutorul procedeu american de recla- ^
astronomii studiază structura cim purilor magnetice in Soare.o unui preparat de fabricaţie mă în favoarea construcţiilor -j
Asemenea cercetări pot contribui nu numai la elucidarea, ci şi § j- americană o doză masivă de şi adăposturilor antinucleare. ]
la prevederea erupţiilor cromosferice, ceea ce prezintă o mareL j- psihopatie atomică, în urma Aceasta este o nouă sursă de ]
importanţă pentru geofizicieni şi astronauţi. g ţ căreia erau cit pe aci să-şi profituri şi totodată un nou
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOO ( iasă din minţi. mijloc de aţîţare a psihozei
iată cum s-au petrecut de război.
lucrurile. Postul de radio In urma protestelor publi
Noi amănunte despre catastrofa din Peru BERLINUL’ OCCIDEN ve în vederea soluţionării pe BBC transmitea nemuritoa- cului, s-a dat explicaţia că
TAL 13 (Agerpres). — ( rea operă a lui Glinka — anunţul respectiv fusese in
L IM A 13 (A g e r p r e s ). — a declarat că masa uriaşă de pămînt bolovani şi gheaţă, im posibil de de cale paşnică a problemei ger C „Ivan Susanin“ . Adunaţi în clus în emisiune, chipurile,
Potrivit ziarului peruvian „U ltim a şi gheaţă înaltă de 20 metri care s-a gajat. Au fost regăsite circa o sută France Presse anunţă că [• jurul aparatelor de radio, din greşeală.
H ora", numărul m orţilor de pe urma detaşat din muntele Huasc.aran, s-a de cadavre, groazn ic mutilate, unele conform datelor furnizate mane şi a problemei Berlinului ^ mii de ascultători urmăreau
alunecării de teren de la Ancash s-ar năpustit pe o distanţă de 17 km. cu duse de apele flu viu lui Santa la 120 de un raport al Organiza occidental — N.R.), nu oferă şi ţ cu încordare această capodo- Ori cum ar fi, este sigur că !
ridica la peste 7.000. Z iaru l îşi ba o viteza de peste 100 km. pe oră. km. depărtare de regiunea catastrofei. ţiei Mondiale a Sănătăţii, unele şanse concrete“ . Ziarul f. peră a muzicii ruse. Deoda- promotorii războiului rece
zează aprecierile pe dispariţia totală Oraşul Yungay, cu 20.000 de locui Berlinul occidental deţine cere cercurilor conducătoare ale care recurg la orice mijloc
a patrii localităţi care au fost înghi Tragedia cca mai îngrozitoare s-a tori, situat în apropiere de această recordul mondial în dome puterilor occidentale „să reflec tă, în actul al 3-lea al ope- pentru a aţîţa psihoza de
petrecut lă R an raliirca,, care număra regiune, a scăpat datorită a două niul sinuciderilor în peri teze serios“ dacă n-ar fi mai L rei, în locul cunoscutei arii război, nu s-au putut bucura 1
ţite de avalanşă şi care numărau 3.000 locu itori, din care au scăpat nu oada 1959— 1960. In 1959, bine să accepte propunerile so [ a Antonidei „Nu aceasta îmi de succesul scontat. Dimpo-
m ai doi. Num eroasele echipe de aju coline care se găsesc la intrarea în s-au sinucis 34 de persoa vietice. C este durerea, prietenelor...“ ,
6.000 locuitori, iar peste o m ié de tor sosite la locu l sinistrului, nu pot ne din fiecare 100.000 de L ei au auzit o voce stranie : trivă, asemenea procedee 3
m orţi s-ar fi înregistrat în celelalte ii de nici un folos, deoarece nu exis valea Huaylas şi care au provocat locuitori ai Berlinului oc „Oricare ar fi situaţia, scrie
tă supravieţuitori sau răniţi şi cada cidental. Cei mai mulţi L „Inamicul a lansat acum o monstruoase au stirnit indig- )
sale afectate dc cataclism. W atson vrele au dispărut pentru totdeauna devierea avalanşei. s-au sinucis din cauza „Die Welt“ în încheiere, ar fi
sub uriaşa m asă de 2.5&0.000 m.c. de greutăţilor economice. (. clipă în direcţia principale narea legitimă şi vehementă 3
Gisneros, ministrul peruvian al Sănă In în trea ga regiu n e au torităţile au nefiresc ca Germania să oco
le lor noastre oraşe rachete nu- a publicului spectator brita- ^
tăţii, care a vizitat locul catastrofei, decrefat starea de urgenţă^ lească în mod intenţionat tra- nic. ^
L cleare cu bombe de cîte 100
1 tativele oferite de o mare pu- R. D E S P O T O V fC ! 3
I tere...“ .
u%1u,lu
R ed a cţia şi adm inistraţia z ia r u lu i: str. 6 M artie nr. 9. T e le fo n : 188, 189, 75, 647. T a x a plătită în num erar c o n fo rm aprobării D irecţiei G en erale R. T.Ţ .R . nr. 263.328 din 6 noiem brie 1949. — T ip a r u l: întreprinderea FöH g ra fic ă „ l M a iu — D eva.