Page 43 - 1962-01

r^ ţ ă g . 2 DRUMUL1 SOCIALISMULUI âtfr. 2195

uir.T0 &'2 aHBB»HrcH0 aBBaMiaHHaflHBreHHHma3 HnnBEBH3 rcsâ3 HOü2 aaBnnRnra3 HBnKaaamKcn3 nHanBan0 RSP»BBZ'»fflSHRHraKwnaHHBnKQHHassHBitfHH0 MHS3 fflR sobbbhhb asaumHnasnHsaHHEBMatfiiiiäBBBOiBhebeBaa

—Lucrările Conferinţei regionale de p a r t i d —

c \ marea m ajoritate a brigăzilor de mi­ trebuie acordată introducerii tehnicii o cantitate de masă verde cît mai pom i pe toate suprafeţele cc nu sc pre­
i neri să fie conduse dc comunişti. noi, ridicării gradulu i dc folosire a ci, tează culturii cerealelor. In domeniul
[ De la un an la altul, sint tot mai mari victo- le vor urma în curîn'd noi giganţi ai industriei \ precum şi creării unor asemenea con­ marc. Conferinţa a indicat dc aseme­ viticulturii să sc ia măsuri pentru extin­
i riile pe care le obţine regiunea noastră pe calea grele ca furnalul de 1.000 m.c., cuptorul Martin ] Participanţii la conferinţă au arătat diţii de muncă incit, toate brigăzile derea suprafeţelor plantate cu viţă dc
( dezvoltării industriei şi îndeosebi a industriei. nr. 6. noua preparaţie de cărbune de la Co- i însă că în sectorul extractiv au fost să-şi îndeplinească planul. La mine­ nea să sc ia măsuri pentru cultiva­ vie, acordîndu-se atenţia cuvenită plan­
! grele, transformării socialiste a agriculturii, a roeşti, noile exploatări miniere care vor face i şi mai sînt încă mari rezerve incom­ reu de fier, accentul trebuie să sc tării dc viţă din soiuri nobile pentru
[ înfloririi culturale şi creşterii neîncetate a bu- să se reverse spre lumina zilei cantităţi tot mai ,| plet folosite. In V alea Jiului, spre pună pe extinderea capacităţilor de rea pe suprafeţe mari a porumbului sporirea producţiei de struguri dc ma­
L năstării oamenilor muncii. mari dc cărbune şi minereuri. exemplu, tehnica nouă nu este folo­ producţie şi a m etodelor de înaltă să şi pentru vinificaţie.
sită din plin. Conferinţa a criticat productivitate. In celelalte sectoare siloz, a sfeclei furajere, a trifoiului,
!• Pentru punerea cit mai deplină in valoare a organizaţiile dc partid, sindicatele şi Condiţia hotărîtoarc pentru realizarea
lueernei şi a altor plante furajere. sarcinilor din sectorul agricol o con­
[ bogăţiilor subsolului regiunii, pentru ca inepui- Lucrările conferinţei au analizat profund re- } conducerile teh nico-adm in istrativc ale m iniere, sarcin a cea m ai im portantă stituie întărirea continuă a rolului de
In conferinţă a fost criticat faptul că conducător al organ izaţiei dc partid de
| zabilele ei resurse materiale să fie utilizate la zultaielc obţinute în dezvoltarea neîntreruptă j m inelor din V alea Jiului pentru insu­ este creşterea producţiei pc baza uti­ lucrările dc îm bunătăţiri funciare au la sate. R îndurile organ izaţiilor de
[ un nivel cit mai înalt, statul nostru a alocat a bazei tehnico-materiale a regiunii, succesele ^ ficienta preocupare faţă de generali­ lizării mai complete a condiţiilor crea­ fost neglijate în ultim ul timp. Ţinînd partid dc la safe să fie com pletate cu
( un de an fonduri de investiţii tot mai mari. obţinute in îndeplinirea sarcinilor primilor doi ] zarea experienţei brigăzilor fruntaşe, te prin m arile investiţii care s-au făcut ¦scama de rezervele existente în aceas­ noi membri şi candidaţi de partid, re­
( Furnalelor de 450 şi 700 m.c., laminoarelor dc ani ai planului şesenal. marile rezerve existente } şi pentru faptul că în cursul anului în ultim ii ani. In întreaga industrie ta direcţie o rg a n iza ţiile de partid vor crutaţi din rîndul celor mai merituoşi
( 1.000 şi 650 nun. dc la Hunedoara, puternicei care să fie folosite în viitor mai din plin şi, ] trecut un număr destul dc ri­ m inieră a regiunii este necesar să sc trebui să ia asem enea m ăsuri îneît vo­ ţărani colectivişti. Trebuie asigurată
dicat din brigăzile dc mineri acorde maximum dc atenţie respectă­ lumul lucrărilor de defrişări, desecări, apoi educarea m em brilor de partid şi a
îndigu iri ele. prevăzute în plan, să fie celorlalţi colectivişti, dezvoltată, con­
j. termocentrale de la Paroşeni le-au urmat noile pornind de la acestea, de la cerinţele economiei ] nu şi-au îndeplin it planul. P a r­ rii norm elor dc tehnică a securităţii realizate şi chiar depăşite. ştiinţa socialistă a acestora, spiritul
muncii colective şi dragostea lor faţă
( baterii pentru cocs şi semicocs. noile cuptoare naţionale, au stabilit sarcini mobilizatoare, de ) ticipanţii la conferinţă au criticat, şi dării la timp în funcţiune a lu­ In regiunea Hunedoara sint condiţii dc bunul obştesc, faţă dc colcclivilale.
\ Martin de 400 tone, turnătoria de lingoliere Şt luptă, pentru toate sectoarele ăe activitate. dc asem enea, lipsa' dc preocupare ce crărilor de investiţii. favorabile pentru dezvoltarea pomicul-
m ai există la exploatările dc mine­ (urii şi a viticulturii. In viitor, orga­
Acordînd atenţia cuvenită celor două nele si organ izaţiile de partid să îndru­
me mai mult sfaturile populare, gospo­
dăriile colective şi dc stat, să planteze

reuri neferoase pentru pregătirea dc mari ramuri ale economici regiunii — Crestfersi nivelului

Satisfacerea cerinţelor de metal ale ţării cadre dc muncitori, pentru lucrări spe­ siderurgia şi industria minieră — lu­ de trai ~~ grifă s?a
ciale : m ineri pentru săparea puţuri­ crările Conferinţei regionale dc partid
lor, m ineri încărcători cu m aşinile dc au analizat tem einic şi activitatea in­

sarcină de cea mai mare importanţă încărcat, artificieri etc. Ei au criticat, dustriei constructoare dc maşini, a Succesele obţinute în industrie şi a- cii dc o locuinţă mai confortabilă ?
dc asem enea, exploatările producătoare transporturilor, a industriei uşoare şi griculfură au condus la creşterea con­
tinuă a nivelului de trai m aterial şi De cc calitatea unor lucrări dc fini­
Conferinţa regionala dc partid a organ izaţiei de partid în legătură cu pc care statul le face an dc au, per­ dc minereu dc fier pentru munca in locale. Conferinţa a cerut organ iza­ cultural al oam enilor muncii din regiu­
dat o atenţie deosebita problemelor procesul dc producţie. Drept urmare, mit stabilirea unor sarcini cit mai salturi ce şc desfăşoară aici, pentru ţiilor dc partid, muncitorilor, tehni­ nea noastră. Darea dc seamă a Com i­ saj lasă mult de dorit şi dc ce unele
privind satisfacerea cerinţelor sporite m em brii de partid au fost repartizaţi m obilizatoare pentru siderurgic. T ova­ nercspectarea sortim entelor şi a rit­ cienilor şi inginerilor dc la U.M.C., tetului regional dc partid, discuţiile pur­
de m etal ale patriei. Luptînd ou însu­ în mod judicios pc schimburi şi pe răşul M arinescu s-a ocupat pc larg micităţii livrărilor. Conferinţa a cerut să fabrice mai multe tipuri de maşini tate în jurul ei dc către tovarăşii cartiere construite cu ani în urm ă nu
fleţire pentru îndeplinirea sarcinilor agregate, asigurîndu-se ca în fiecare de căile sporirii producţiei de metal de asemenea m inerilor din Teliuc şi dc înaltă tehnicitate cerute dc econo­ Cornel Stoica, Elena Borza, Au­
trasate dc cel dc-ai III-lcu Congres loc dc muncă important pentru soarta şi dc îm bu nătăţirea ca lită ţii Iui. H o- Ghelar să-şi intensifice eforturile pen­ sînt încă com plet am enajate ?
al partidului, siderurgiştii din Hune­ producţiei să existe comunişti. Dc tărîtor pentru sporirea producţiei de tru a da furnaliştilor m inereu dc ca­ mia n aţion ală; celor din transportu­ rel Cristea au zu grăvit un cuprin­
doara şi Gălan s-au prezentat în faţa asemenea, biroul organizaţiei de bază metal este intrarea la timp în funcţiu­ litate iot mai bună. zător tablou al realizărilor obţinute Critici aspre au fost adresate şi con­
conferinţei cu un bilanţ bogat. a fost orientat să pună în dezbaterea ne a fu rn alu lu i dc 1.000 m.c., a la­ rile rutiere — să asigure o mai bună în domeniul creşterii nivelului de trai ducerilor organizaţiilor com erciale pen­
adunărilor generale problemele dc bază minorului dc 450 mm. şi a cuptorului Conferinţa a pus în faţa organ iza­ al oam enilor muncii, au scos în evi­ tru slaba deservire a populaţiei, pre­
In prim ii doi ani ai şesenaluluî, ci ale producţiei, să analizeze profund M artin nr. 6. Dc aceea, colectivu l în ­ ţiilor dc partid, a m uncitorilor din deservire a întreprinderilor cu m ijloa­ denţă în mod pregnant grija deosebi­
au dat peste plan 85.000 tone fontă, aceste problem e şi să ia m ăsurile cele treprinderii de construcţii siderurgice industria extractivă sarcini im portan­ ta pe care partidul şi guvernul o acor­ cum şi lucrătorilor din întreprinderile de
91.000 tone oţel, 113.000 tone lam inate. te. La cărbune, o atenţie deosebită ce dc transport, iar celor din indus­ dă acestei probleme. panificaţie, în special celor din Valea
Jiului, pentru calitatea încă sub cerin­
tria uşoară şi locală să îmbunătăţeas­ In ultim ii doi ani s-a schimbat mult ţe a pîinii.
că continuu calitatea produselor. înfăţişarea oraşelor şi satelor regiunii
Hunedoara, au fost construite şi date — M ărfurile care se găsesc în ma­
Sporul producţiei dc oţel a fost în m ai juste care să asigure m obilizarea trebuie să ia toate măsurile pentru Pentru continua înflorire în folosinţă noi cartiere şi un număr gazine — a arătat în cuvîntul său tov.
aceşti ani de 500.000 tone. M uncito­ .conducerii tehnice şi a întregului co­ a da în folosinţă. înainte dc termen, însem nat de alte construcţii social-cut- Aurel C ristea — sînt dc bună călită ic,
turalc. Aşa dc exemplu, în perioada ana­ dar sînt lipsuri în cc priveşte deservi­
rii, inginerii şi tehnicienii siderur- lec tiv al secţiei la creşterea indici­ fu rn alu l de 1.000 m.c. — obiectivul nr. t a agriculturii regiunii lizata s-au construit şi dat în folosinţă rea. Consider că este necesar ca or­
gişti an elaborat tehnologia produce­ lor de utilizare a agregatelor, la rea­ al activităţii I.G.S.H. peste 5.500 apartam ente, peste 300 săli
rii mior m ărci noi dc oţeluri şi pro- lizarea şi depăşirea planului dc pro­ ganizaţiile de partid şi de sindicat să se
Producţia dc fontă poate creşte sim ­ dc clasă la oraşe şi sate, 41 căm ine ocupe mai tem einic de educarea lucrato­
culturale, au fost electrificate 23 sate şi
file dc laminate. ducţie. ţitor şi pe seama întreţinerii mai bune Un Ioc im poftant în lucrările Confe­ au subliniat că obiectivele prin­ s-au efectuat importante lucrări dc îm ­ rilor din m agazine, de creşterea con­
A şa cum s-a arătat în D area dc In prezent, organizaţia dc partid a agregatelor şi a îmbunătăţirii tehnolo­ rinţei regionale l-au ocupat problem ele bunătăţiri urbanistice, m odernizări de
gici. Din cauza unor defecte m eca­ privind agricultura. cipale continuă să rămînă şi străzi şi şosele cte. Tabloul creşterii ştiinţei lor socialiste, a noii atitudini
scamă prezentată dc tov. Petru Furdui, de la lam inorul dc G50 mm. este pu­ nice sau electrice, a unor reparaţii dc nivelului dc trai m aterial şi cultural faţă de oam enii muncii.
prim -secretar al Comitetului regional ternica şi îşi îndeplineşte cu competenţă slabă calitate, timpul dc staţionare a Iu ultimii doi ani şi îndeosebi după în viitor dezvoltarea m ultilate­ al celor ce muncesc trebuie com ple­
de partid şi în cuvîntul mai rolul de conducător politic. M obilizat furnalelor a fost anul trecut destul Congresul al IH -lca al P.M.R., secto­ tat cu faptul că volum ul m ărfurilor des­ Conferinţa region ală dc partid a lio-
multor vorbitori, aceste rezultate dc comunişti, colectivul secţiei a ob­ de mare. rul colectivist al regiunii s-a întărit rală a gospodăriilor colective, spori­ făcute către populaţie de unităţile co­ tărît ca organele şi organizaţiile de
se datoresc eforturilor depuse dc ţinut succese importante, ridicîndu-sc considerabil, alît din punct dc vedere merţului dc stat şi cooperatist a atins partid să urm ărească îndeaproape fo ­
siderurgişli, care, sub conducerea la nivelul de colectiv fruntaş pc com ­ La. oţelării, producţia va trebui să organizatoric cît şi economic. El cu­ rea numărului dc anim ale dc marc pro­ cifra dc 2 m iliarde lei, că procesul dc losirea chibzuită şi integrală a fondu­
organizaţiilor de partid, au pus binat crească pe scama îmbunătăţirii pro­ prinde în prezent 88,5 la sută din su­ ductivitate, aplicarea celor mai cores­ generalizare a mvăţămînfului dc 7 ani rilor destinate îmbunătăţirii nivelului de
în centrul preocupărilor lupta pen­ porţiei între fontă şt fierul vechi, in­ prafaţa colectivizabilă a regiunii. punzătoare măsuri agro-zootehnicc în a fost încheiat în întreaga regiune şi trai m aterial şi cultural al oam enilor
tru introducerea şi folosirea teh­ Comuniştii din secţia a I-a furnale trodusă în şa rjă în loc de 49 vederea sporirii producţiei vegetale şi că la dispoziţia oam enilor muncii stă muncii din regiune. Prin ridicarea com ­
nicii noi, pentru îm bunătăţirea pro­ dc la C.S.H. au pornit preţioasa ini­ ta sută fontă cît a fost în anul tre­ Participanţii la discuţii s-au oprit în­ a n im a le. o puternică bază m aterială pentru sa­ petenţei şi controlului în activitatea de
ceselor tehnologice, în scopul obţine­ ţiativă de a îndeplini planul în fiecare cut, 55 Ia sută în 1962. A ceasta pre­ deosebi asupra sarcinilor ce stau in tisfacerea cerinţelor lor culturale. producţie, organele şi organizaţiile de
rii unor indici tot mai înalţi de fo ­ lună cu o zi m ai devrem e, iar cei de supune, desigur, creşterea considera­ prezent şi în viilor în faţa organelor şi Toate gospodăriile agricole colective partid să vegheze ca în anul acesta să
losire a agregatelor, îm bunătăţirii ca­ la secţia a Il-a furnale iniţiativa dc bilă a producţiei dc fontă. organizaţiilor de partid în sectorul agri­ trebuie sprijinite şi îndrum ate să fo­ D area de scam ă şt participanţii la tic date în folosinţa oam enilor mun­
lităţii metalului şi reducerii preţului a sc lucra o zi pc lună cu cocs eco­ col. losească pe scară largă agricultura in­ discuţii au arătat însă că nu toate po­ cii 3.200 noi apartam ente, să sc re a li­
de cost. Indicii de utilizare au cres­ nomisit. însuşirea dc către un număr Sarcini deosebite stau în faţa side- tensivă ; pe suprafeţele cultivate cu sibilităţile create pentru ridicarea nive­ zeze îm bunătăţirea alim entării cu apă
cut în I9G1 faţă de 1959 la G.S.H., la mare dc echipe şi schimburi a aces­ rurgîştilor în privinţa îmbunătăţirii — Accentul principal, direcţia acti­ grîu şi porumb să folosească numai lului dc trai al celor ce m uncesc au potabilă a oraşelor Hunedoara, Deva,
furnale cu 26 la sulă şi la oţelării tei iniţiative şi a altora, a contribuit calităţii m etalului. T o ţi cei care au vităţii noastre politice - - .a spus în ou- seminţe de marc productivitate; să exe­ fost folosite din plin. S-a criticat cu A lb a Iul ia, a transportului com un in ­
cu 36,G la sută, iar la Gălan, la fu r­ la depăşirea planului de producţie în dezbătut această problemă au arătat vîntnl său tov. (iheorghe Homoşteanu cute lucrări de buna calitate la înşă,- multă tărie în conferinţă activitatea nc- terurban prin deschiderea a 7 noi tra­
nale cu 3G,1 la sută. m ajoritatea secţiilor dc bază ale com ­ că sînt condiţii suficiente pentru a — sînt orientate înspre întărirea cco- mînţat, întreţinut şi recoltat. satisfăcătoarc a constructorilor de lo­ see. S-a m ai hotărît dc asem enea con­
binatului. produce oţeluri carbon şi aliate dc îiom ico-organizatorlcă a gospodăriilor cuinţe, care au răm as datori oam enilor struirea a două şcoli la Vulcan şi Alba
In lupta pentru m ărirea indicilor de cea mai bună calitate, aşa cum cerc colective, înspre dezvoltarea lor m ulti­ O rganizaţiile dc bază şi consiliile dc muncii în anii 1966-1961 cu 1.700 ap ar­ tulia şi a 34 săli de clasă în mediul
utilizare a agregatelor — acţiune care R elevind succesele obţinute, precum industria constructoare de maşini, laterală în scopul creşterii neîncetate a conducere ale gospodăriilor colective tamente. Pc bună dreptate, cei caic rural, cinem atografe noi la Lupcni i
a cerut, pe lingă asigurarea unui con­ şi lipsurile — în special cele referi­ pentru a produce oţel pentru ţevi care producţiei vegetale şi animate. din raioanele Alba, Sebeş, O răştie şi Deva, noi fabrici dc pîine. O rganele ;i
tinuu progres tehnic, o muncă susţi­ toare Ia calitatea m etalului — dele­ este mult cerut în econom ia naţio­ oraşul D eva, s-au an gajat să obţină în răspund de construcţiile social-cultu- organizaţiile dc partid vor îndruma
nută pentru întărirea disciplinei în gaţii şi invitaţii care au luat cuvîntul nală. E vident că sarcina dc a îm bu­ După cum este cunoscut, în raionul anul 1962 o producţie m ai m arc dc unităţile com erţului de stat ale coopera­
producţie, a răspunderii pentru ridicarea în problem ele siderurgiei au a- nătăţi calitatea metalului cere. pe lin­ Sebeş, alături şi în strînsă arm onie eu rale au fost în tre b a ţi: ţiei dc consum şi meşteşugăreşti sa
nivelului de calificare — organizaţii­ nalizat pe larg sarcinile care gă eforturi susţinute din partea side­ oameni dc naţionalitate romînă tră­ grîu şi 2.400 kg. porum b boabe Ia îmbunătăţească necontenit aproviziona­
le dc partid din siderurgie au cîşti- stau în faţa acestei importante rurgiştilor, şi un sprijin m ai marc din iesc oam eni de naţionalitate germ ană, — Dc ce nu aţi dat în folosinţă a- rea şi deservirea populaţiei. Sfaturile
gaf o experienţă bogată. ramuri economice a regiunii noastre partea minerilor. Pentru aceasta, Con­ în frăţiţi în m area gospodărie ccled i- ha. O rg a n ele şi o rg a n iz a ţiile de partid partamentelc planificate pentru care populare vor lua m ăsuri pentru înfru ­
şi m ăsurile ce trebuie luate pen­ ferinţa a pus în faţa m inerilor din vă, ci muncesc cu elan sporit pentru din aceste raioane nu trebuie să uite m useţarea oraşelor şi centrelor munci­
— Se poate afirm a cu toată certi- tru înfăptuirea lor. Participanţii la Valea Jiului sarcina dc a da cărbune creşterea producţiei agricole, a şepte- nici un moment că producţiile
tudinca — a arătat în cuvîntul său discuţii au arătat că Ia furnale s-au spălat special pentru' cocs cu un pro­ lului, pentru r! liearea continuă a n ive­ toreşti prin extinderea zonelor verzi,
tov. Aron Colceru — că o dată cu întîmpinat uneori greutăţi din cauza cent de cenuşă de cel mult 8,5 Ia lului dc trai şi cultural. prevăzute a se realiza, sînt posibile
H unedoara, o dată cu succesele obţi­ aprovizionării ncritmicc cu mine­ sută, iar în faţa m inerilor de Ia Tc- numai dacă ele sc ocupă în mod o rg a ­ pentru mai buna gospodărire a fondu­
nute şi chiar cu un pas înaintea lor, reu, iar alteori din cauza oscila­ liuc şi G lieiar dc a m ări conţinutul Sectorul colectivist al raionului Sebeş nizat şi dacă sprijină zi dc zi activi­
au crescut organ izaţiile noastre de ţiilor m ari în calitatea m inereului de dc m etal în m inereu Ia 33 şi, rcspcc- — a spus în continu are vorbitoru l -— tatea gospodăriei colective. partidul şi statul au alocat fonduri lui dc locuinţe şi îm bunătăţirea Iran -
partid, s-a întărit forţa lor, capacita­ fier livrat de către minerii din Tc- tiv, 33,8 la sută. cuprinde 91,2 la sută. A n dc- an, a cres­ şi aţi lipsii 6-7 m ii de oam eni ai mun- portului în comun
tea de a conduce şi de a m obiliza liuc şi G lielar. A ceste deficienţe au cut fondul de bază şi veniturile colec­ Lucrările conferinţei an subliniat în­
oamenii la lupta pentru înfăptuirea dus la folosirea incompletă a capaci­ Toţi delegaţii şi invitaţii care au tiviştilor, D acă în anul 1959 averea că odată necesitatea respectării cu stric­ Munca de partid —- la un nive
politicii partidului. Un exemplu sem ni­ tăţii furnalelor, Ia creşterea consum u­ luat cuvîntul în problema producţiei obştească era de 17.000.000 lei, Ia stîr- teţe a indicaţiilor date cu privire la
ficativ în acest sens îl constituie or­ lui dc cocs. Lipsuri serioase au fost dc metal au subliniat că sarcinile tra­ şiful anului 1961 ea a crescut la peste efectuarea tuturor lucrărilor în perioa­ fot mai ridicat
ganizaţia de partid dc Ia laminorul şi mai sint încă şi în ce priveşte ca­ sate dc conferinţă pot fi şi vor fi în­ 43.600.000 lei. In aceeaşi perioadă, le c ­ dele optime. In aceasta direcţie perso­
de G50 mm. Gu cîţivn ani în urmă,' litatea lingoticrclor livrate de uzina deplinite cu succes. torul zootehnic a crescut dc Ia 1.103 nalului tchnico-ingineresc din agricul­ Lucrările conferinţei au arătat că re­ rinţa a subliniat de asemenea necesi­
cînd s-a pus în funcţiune acest agre­ „V ictoria“ Gălan. Dc fapt, colectivul capete bovine, din care 359 vaci cu tură ii revin sarcini mari. O rgan iza­ zultatele obţinute în toate dom eniile se tatea întăririi organizaţiilor de bază dc
gat modern, organizaţia dc bază nu­ acestei întreprinderi a depăşit şi pre­ — Colectivul sectorului furnale de lapte, la 6.000 capete b ovin e din care ţiile de partid vor trebui să îndrume datoresc întăririi organizaţiilor de pc şantierele dc construcţii, G.A.C., din
măra foarte puţini membri dc partid. ţul de cost în aproape toate secţiile, la Gălan — a arătat în cuvîntul său 2.779 vaci. activitatea inginerilor şi tehnicienilor partid, creşterii rolului şi competenţei şcoli şi din alte sectoare prin prim irea
C adrele de m uncitori şi tehnicieni rin astfel că, pc întreprindere, s-au înre­ iov. A dolf Druker, — analizînd te­ agronom i, să-i orienteze pc aceştia spre lor în conducerea activităţii economice de noi membri şi candidaţi de partid
{iveau suficientă experienţă, răspunde­ g istra t anul trecut 10.090.000 lei pier­ meinic posibilităţile de sporire a pro­ Vorbind pe larg despre sectorul zoo­ munca productivă, acolo unde-şi pot va­ şi soeial-culturale, îm bunătăţirii stilu­ în vederea ridicării rolului lor de con­
rea pentru în grijirea şi folosirea in­ deri. ducţiei de fontă, a ajuns Ia concluzia tehnic si despre producţia anim alieră lorifica din plin cunoştinţele teoretice. lui şi m etodelor lor dc muncă. ducător la nivelul cerinţelor.
stalaţiilor era scăzută. Comitetul oră­ că încă în acest an se poate realiza mereu sporită, tov. loanPopa preşe­
şenesc dc partid a ajutat organizaţia Vorbind despre sarcinile dc viitor indicele dc utilizare a furnalelor sla- dintele G.A.C. din Pricaz, a scos în Aşa cum a subliniat darea de sea­ In cuvîntul lor, m ai mulţi delegaţi Conferinţa a cerut organizaţiilor de
dc bază să crească, să atragă în ale sideru rgiştilor din Hunedoara şi b ilif de D irectivele Congresului al evidenţă faptul că succesele obţinute în mă şi discuţiile purtate în jurul ci, re­ au subliniat că activitatea biroului şi partid să m anifeste mai multa exigem .i
partid pe cei mai buni m uncitori si Gălan, tovarăşul loan Marinescu. ultimul timp sînt urmarea firească a giunea Hunedoara are tradiţii valoroa­ Comitetului regional de partid se ca­ faţă dc c a lită ţile politice, m orale şl pro­
tehnicieni, devotaţi cauzei clasei mun­ adjunct al m inistrului M etalu rgiei şi III-Iea al partidului, dc a creşte pînă m ăsurilor iuafc dc organizaţia dc partid se în creşterea animalelor. racterizează prinfr-o exigenţă sporită fesionale ale celor ce solicită să fie pri­
citoare, a învăţat-o cum să sc ocupe Construcţiilor dc M aşini, a arătat că şi consiliul de conducere a gospodă­ pentru respectarea şi aplicarea în mod miţi în rîndurile partidului. Inlăţişa-
de educarea şi creşterea lor partinică, sarcin ile pentru anul 1962, cu pri­ în 1965 cu 40 la sută faţă de 1959. O rganele şi organizaţiile dc partid neabătut a principiului conducerii co­ rea com unistului se caracterizează prin
cum să antreneze pc fiecare Ia în d e ­ riei respective pentru a prom ova în vor trebui să dezvolte această tradiţie, lective, pentru dezvoltarea dem ocraţiei înalte trăsături m orale şi spirituale,
plinire.i sarcinilor care stăteau în faţa vire la producţia de metal, sint pc Acesta este angajam entul luat dc fur- munci dc răspundere numai oam eni bi­ să sprijine gospodăriile colective în ac­ interne de partid şi respectării întocmai printr-o conduită ireproşabilă, prin
deplin realizabile. Capacităţile create, ne pregătiţi, comunişti care cunosc ţiunea de creştere a anim alelor. Prin cinste şi demnitate deosebită. Com unis­
ea urinare a investiţiilor tot mai mari, naliştii din uzina noastră în faţa folosirea judicioasă a fondurilor din a principiului centralism ului dem ocra­ tul trebuie sa fie în fruntea tuturor ac­
problem ele din sectorul agricol şi luptă împrumutul dc stat şi cele proprii, go s­ tic. O rganul regional de partid a în ­ ţiunilor întreprinse dc partid şi guvern,
partidului şi prom item conferinţei re­ podăriile colective vor trebui să crească drumat şi ajutat organizaţiile dc partid un m obilizator şi un îndrum ător neobo­
cu ferm itate pentru aplicarea în mod necontenit efectivele de animale. In la întărirea rândurilor partidului, la re­ sit în lupta pentru realizarea sarcini­
g io n a le că-1 vom îndeplini cu cinste. acest an, în sectorul socialist — G.A.S. partizarea m ai judicioasă a forţelor sale, lor construcţiei socialiste, un model şi
neabătut a politicii partidului nostru. şi G.A.G. — va trebui să se ajungă la astfel, ca peste tot, com uniştii să-şi un exemplu dc urm at la tot pasul, in
Bogăţiile subsolului regiunii D atorită acestui fapt, în anul 1961 p ro­ peste 54.000 capete bovine din care a- poată aduce un aport cît m ai m arc Ia întreaga lui viaţă personală şi sociala.
ducţia de lapte pc cap de vacă furajată realizarea sarcinilor de partid, dc stat Conferinţa a cerut organizaţiilor de
a fost de 2.300 litri faţă dc 700-800 li­ proapc 20.000 vaci, la cca. 37.000 por­ şi economice. bază să aplice cu stricteţe indicaţiile
tri cit se obţinea în 1958, ia r fondul de cine dintre care peste 5.000 scroafe, Ia Congresului al Ill-lca al P.M .R. ca în
bază ai gospodăriei a ajuns la 240.000 137.000 ovin e dintre care peste 75.000 Gu legitim ă m îndrie s-a vorbit în partidul nostru să fie prim iţi cei mai
lei la fiecare sută de hectare. cu lină sem ifină şi la 5.000 batali. conferinţă despre faptul că multe orga­ buni dintre cei mai buni oameni ai
nizaţii de partid au devenit organe pu­ muncii.
In continuare vorbitorul a relevat Creşterea efectivelor de anim ale pre­ ternice, cu multă competenţă şi influ­
viaţa nouă a colectiviştilor, faptul că supune în acelaşi t..np luarea unor m ă­ enţă in conducerea activităţii politice In conferinţă s-a subliniat că orga­
ei au în prezent o situaţie m aterialii suri corespunzătoare pentru construcţia şi economice. Printre altele, a fost
mult mai bună ca în trecu t; se îm ­ dc grajduri, saivane şi m aternităţi pen­ nele şi organ izaţiile dc partid din re­
bracă şi se hrănesc m ai bine, şi-au cum ­ tru scroafe. In acest scop, să fie fo lo ­ evidenţiată activitatea organizaţiilor de giune ştiu să conducă cu pricepere
părat aparate de radio, biciclete şi mo­ site la maximum resursele locale dc m a­ partid dc la oţelării, turnate şi grupul
dc lam inoare dc la G.S.H., întreprin­ activitatea econom ică şi social-cullu-
teriale astfel îneît, costul construcţiilor derile m iniere din V alea Jiului şi unele rală, să analizeze profund cele mai
să fie din ce în ce mai redus. şantiere ale I.G.S.H. importante aspecte ale muncii dc

mai larg valorificate tociclete, şi-au construit case noi, parti­ O rgan izaţiile dc partid au datoria să In conferinţă s-a relevat creşterea partid, econom ice şi dc stat şi să
sim ţitoare a numărului m em brilor şi ia botărîri care asigură îmbunătăţirea
cipă activ Ia viaţa culturală a satului sc ocupe îndeaproape dc ridicarea cali­ candidaţilor de partid care lucrează în perm anentă a activităţii în toate sec­
principalele ramuri de producţie.
Oeupîndu-sc de problemele sporirii levate dc numeroşi delegaţi şi iiivi- partid, ca produ ctivitatea dc 1,177 clc. ficării lu cră torilor din sectoru l socia­ toarele. G aranţia traducerii în viaţă a
producţiei dc metal, conferinţa regio­ iaţi, printre care tovarăşii Bujor A l. tone pe post, stabilită in D irectivele Subliniind succesele obţinute în creş­
nala dc partid a acordat atenţia cu­ iiiăşan, ministrul M inelor şi Energici celui dc al 111-lea C on gres al P..V.R. Refcrindu-sc Ia construcţia de adă­ list al agriculturii, de prom ovarea în terea şi întărirea rolului de conducător liotărîrilor, a sarcinilor trasate dc
venita şi celorlalte ramuri industriale electrice, D avid Lazăr, Franci.se Fol- pentru 1964 să [ie atinsă piua la sfîr- posturi pentru animale, tovarăşul B o­ muncile dc răspundere a celor m ai pre­ al organ izaţiilor dc partid, participan­ partid, o constituie munca de o rga­
ale regiunii şi în special industriei ticska, Nicolae Triteanu, Nicodnn şitul acestui an. na Octavian, vice-preşedintc al G om ile- gătiţi oameni, tovarăşi cu sim ţ de răs­ ţii la discuţii au criticat şi lipsurile ce nizare şi exercitarea unui control sis­
extractive. Acest lucru este liresc, fi­ Roşea, Apostol (iheorghe şi alţii. lului executiv a! Sfatului popular raio­ pundere şi iniţiativă, agricultori pri­ mal există in activitatea unor organi­ tematic. In faţa organizaţiilor de
nind seama de faptul că subsolul re­ Succesele obţinute în sectorul ex­ nal Haţeg, a scos în evidenţă expe­ zaţii de partid, oprindu-se în m od deo­ partid se pune sarcina de a asigura
giunii noastre cuprinde imense boga­ Caracteristic pentru activitatea in­ tractiv se datoresc dezvoltării bazei sebit la sarcinile cc le revin în viitor.
ţii naturale. dustriei cărbunelui — a arătat în cit- telm ico-m ateriale a acestui secto r: rienţa pozitivă acum ulată de colecti­ cepuţi, devotaţi cauzei colectivităţii, ca- repartizarea justă a forţelor, dc a în ar­
vîntul său tovarăşul David Lazăr -- creşterii m ecanizării procesului de A tit din darea dc seamă, cît şi din ma pc fiecare membru şi candidat
In perioada analizată, oamenii mun­ esie faptul că sporirea producţiei sc producţie la cărbune şi minereuri, vişti în această direcţie. V aloriiicîn d pe rc-şi valorifică tontă capacitatea şi ener­ discuţii a reieşit că numărul de femei dc partid cu sarcinile concrete ce-i
cii din industria extractivă au obţinut, realizează în cea mai mare parte pc dării in folosinţă a unor noi obiective scară largă resursele locale de m ate­ gia creatoare în scopul dezvoltării ne­ prim ite in rîndurile m em brilor şi can­
sub conducerea organizaţiilor de partid, scam a creşterii productivităţii muncii. industriale moderne, intensificării lu­ riale, în raion s-au construit 46 g ra j­ încetate a gospodăriei, a fondului de ba­ didaţilor de partid este încă mic. I:i revin pe baza liotărîrilor de partid.
succese însemnate în sporirea produc­ In V alea Jiului, productivitatea mun­ crărilor dc prospecţiuni geologice cte. duri, IS m atern ităţi pentru scroafe .şi ză şi a avuţiei obşteşti. viitor, organizaţiile de bază vor trebui Pe viitor va trebui ca organele şi
ţiei de cărbune şi minereuri, in m ă­ cii a crescut în 1961 cu 19,7 la sută, H otărîlcr pentru obţinerea acestor suc­ 19 saivan e la un preţ dc cost redus. să acorde mai multă grijă atragerii în
rirea productivităţii muncii şi reduce­ faţă dc 1959. S arcin a trasată de con ­ cese — au subliniat toţi vorbitorii organizaţiile dc partid să întărească
rea preţului de cost. Aşa cum s-a ferinţa dc partid anterioară — de a — a fost creşterea rolului conducător La gospodăria colectivă „U lpia Traia- L u crările con ferin ţei dc partid au rîndul lor a unui număr cît m ai mare
arătat şi în darea dc seamă, minerii sc realiza o productivitate de o tonă şi a com petenţei organ izaţiilor dc şi m ai mult controlul îndeplinirii lio-
au extras peste plan în ultimii doi nă“ din Sarnusegeiuza, a arătat vor­ atras atenţia organ izaţiilor de partid şi de fem ei muncitoare, care prin munca
dc cărbune pe post pc întregul bazin partid, ca urm are a întăririi lor prin bitorul, s-a construit un gra jd pentru iarîrilor. Intr-o măsură tot mai mare
ani 252.000 tone cărbune şi 35.000 150 capete de vite care a costat SS.OOO staturilor populare să sc ocupe mai de zi cu zi dovedesc că m erită înalful
carbonifer — a fost îndeplinită încă prim irea dc membri şi candidaţi de lei faţă de 300.000 lei cit prevedea d e­ mult dc asigurarea bazei furajere ne­ (Gontinuare în pag. 3-a)
idnc minereu do fier. Aceste succe­ partid. Bunăoară, la m inele din V a ­ titlu dc membru al partidului. Sonic-
în 1960. A ve m con d iţii şi ne a n g a ­ vizu l şi unul cu o capacitate de 160 cesare lirăn irii an im alelor. A ve m i'.i
se, şi m efodele folosite, au fost rc- lea Jiului s-a ajijns Ia situaţia ca
jăm în faţa G onfcrinţeî regionale dc capete pentru care s-a cheltuit numai regiune un bogat fond dc păşune.
69.000 lei în loc dc 369.000 lei cit era
Aceste păşuni trebuie să tic gospodă­
prevăzut în dev.z.

In cuvîntul lor, mulţi vorbitori s-au rite cu m ai multă grijă, să lie mai

referit Ia obiectivele m ari ale agricu l­ bine întreţinute, îngrăşate, curăţite,
turii ce trebuie realizate în anul 1962, însămînţatc şi folosite în mod ra.
la sarcinile organ izaţiilor de partid în

această direcţie. M u lţi vorbitori ţion al, pentru a se obţine de pe clc