Page 44 - 1962-01
P. 44
BR UMUL' SOCIALISMULUI paçf. 3
Lucrări de calitate şi la timp
B O contribuţie importantă la satis rativa a îndeplinit planul anual do {!a confecţii pentru bărbaţi categoria
facerea cerinţelor oam enilor muncii producţie pe 1961, la activitatea in I-a şi secţia confecţii pentru femei.
S>S/ din oraşul şi raionul H aţeg, şi-o adu dustrială, cu 30 zile înainte dc ter
ce şi cooperativa de producţie meşte men. Sînt însă şi unele
¦l şugărească „R etezatu l“ . In cele 27 deficienţe
unităţi ale cooperativei se execută di Servirea populaţiei,
- L u c r ă r i l e C o n f e r i n ţ e i r e g i o n a l e de par t i d - verse lucrări ca reparaţii la încălţă la loc de frunte Cu toate acestea în cadrul coope
minte, încălţăm inte după comandă, rativei se mai m anifestă unele defi
Munca de partid — la un nivel vat în fruntea organizaţiilor de partid cuvînful său tov. Dumitru Ţogoa, ne confecţii pentru bărbaţi şi femei, re Sarcina principală a cooperaţiei este cienţe privind servirea în cele mai
elem ente duşmănoase partidului ca A n ajută să înţelegem mai profynd ne paraţii radio, articole dc cojocărie aceea dc a servi cetăţenii cît mai bune condiţii a populaţiei. Există încă
tot- mai ridicat drei Lobi Pătraşcu, sau legionari noto cesitatea respectării cu stricteţe a nor etc. D atorită conştiinciozităţii cu care bine. D in acest m otiv atenţia princi unii cooperatori şi chiar responsabili
rii ca Andrei Duduia, Petru Dancu şi m elor leniniste ale vieţii interne de lucrează m ajoritatea cooperatorilor ca pală a conducerii cooperativei cît şi de secţii care nu respectă termenele
( Urmare din pag. 2-a) de autoritate, de influenţă, are legă alţii. partid, să prom ovăm neabătut regulile a cooperatorilor, a fost îndreptată în de execuţie a lucrărilor. Aşa proce
turi cu masele, acţionează numai şi democratice în viaţa de partid şi de şi preocupării conducerii cooperativei această direcţie. Astfel, pentru Crea dează ceasornicarul Ştefan Belu, care
se ridică cerinţa ca fiecare membru numai în interesul maselor. Această Gcndamnînd cu tărie activitatea gru stat, să luptăm pentru apărarea puri rea unor condiţii bune de lucru, au este şi şef de secţie. El absentează
de partid să scq doved ească un bun legătură se întăreşte pe zi ce trece pului fracţionist Pauker-Luca, ajutat tăţii raidurilor partidului, pentru ridi (preşedinte tov. Ioan R adu) s-a reu fost am enajate şi utilate secţia dc nem otivat zile în şir, ţinînd secţia
organizator şi conducător, cunoscător în măsura în care membrii partidu de Tcotiari G eorgescu şi a grupării frac- carea capacităţii lui de organizare şi închisă. Aceasta este cu atît mai rău
al problem elor vieţii, să aibă iniţia lui, comuniştii, ştiu să se apropie tot ţioniste Chişinevschi-Gonstantincscu de m obilizarea m aselor la îndeplinirea sar şit să se execute, de cele mai multe frizerie nr. 1 şi coafură. Dc aseme cu cît secţia de ceasornicărie din H a
tivă, să lupte ca linia partidului să mai mult de oamenii muncii fără de legaţii au relevat cu m îndrie meritul cinilor dcsăvîrşirii construcţiei socialiste. ţeg este singura de acest fel din în
fie tradusă în viaţă. Prin munca sa, partid, se ocupă de îndeplinirea ce partidului nostru, al activului său de ori, lucrări de bună calitate şi în nea este în curs de rcam enajare scc- tregul raion. La fel procedează şeful
el trebuie să facă ca partidul să fie rinţelor şi intereselor lor. Conferinţa a subliniat că studierea secţiei de vulcanizare Francisc Boite.
urmat de către toţi oam enii muncii bază în frunte cu tovarăşul Gheorghe documentelor Congresului al X X II-lea termenul stabilit. Ca urmare, coopc- I.ucrînd astfel, nu este de m irare că
fără de partid. Gonferinţa regională a cerut orga Gheorghiu-Dej, care în condiţiile grele, al P.C.U.S. şi a documentelor plenarei secţia vulcanizare nu-şi realizează pla
nizaţiilor dc partid să se ocu a stat cu toată hotărîrca în fruntea C.C. al P.M .R. din 30 noiem brie— 5 de Acţiuni de masă bogate In conţinut nul de producţie. Lu crările sînt amâ
Conferinţa a scos în evidenţă că pe într-o măsură mai marc dc cem brie 1961, va contribui la întărirea nate de pe o z i pe alta şi Ia secţiile
îmbunătăţirea muncii de partid nece- organizaţiile de m asă — sfaturile luptei şi, prin m ăsurile luate a condus continuă a organizaţiilor noastre de Căminul cultural din Dobra tări de cărţi, bucurîndu-se de de croitorie bărbaţi, cojocărie etc.
f sită întărirea permanentă a legăturilor partidul la instaurarea puterii popu partid, îa ridicarea întregii munci a pe drept cuvînt se numără prin succes in special prezentarea
partidului cu masele. Partidul nostru, populare, organizaţiile sindicale şi dc lare, la construirea socialismului, la partidului pe o treaptă mai înaltă. tre unităţile fruntaşe de acest cărţilor inspirate din viaţa sa Conducerea cooperativei are datoria
îşi desfăşoară activitatea în mijlocul tineret, com itetele dc fem ei — ca aces fel din raionul Ilia. tului „Mitrea Cocor“ , „Desfăşu să ia atitudine îm potriva unor asem e
m aselor de oam eni ai muncii. Ei poa tea să aducă un aport fot mai mare m arile victorii de astăzi ale poporului ia rarea“ , „Setea“ şi altele.
te să m obilizeze în treg poporul la Ia educarea şi m obilizarea m aselor în nostru. Anul trecut, la acest cămin nea abateri. De asemenea, pentru a
înfăptuirea m ăreţelor sarcini ale con luptă de z i cu zi pentru realizarea sar tori. Ei trebuie să dea lucrări au avut loc, în afara manifes De asemenea aici au avut loc
strucţiei socialiste, deoarece se bucură cinilor stabilite dc Congresul al HJ-lea învăţăm intele plenarei — a spus în trainice, frumoase, bine finisate. tărilor realizate cu concursul aproape 120 de conferinţe, din se elim ina golu rile de producţie care
al P.M .R. privind desăvârşirea con formaţiilor artistice de amatori, tre care 36 pe teme agricole,
•A¦ Vorbitorul s a oprit apoi la peste 50 de acţiuni de masă cu numeroase seri de întrebări şi se mai ivesc la unele secţii ca vul
strucţiei socialiste în patria noastră. sarcinile ce revin organizaţiilor filmul (vizionări în colectiv, răspunsuri, seri de calcul, jur
In încheiere, a luat cuvîntul de partid din agricultura re simpozioane, recenzii, premiere nale vorbite, concursuri ghici canizare, con fecţii pentru bărbaţi etc.,
însuşirea învăţăturii marxist- tovarăşul Chivu Stoica, membru giunii. Relevînd că colectiviza toare, întîlniri cu fruntaşii re
rea agriculturii se apropie de festive etc.), ceea ce a făcut ca coltelor bogate etc. şi pentru satisfacerea cerinţelor popu
leniniste— îndatorire de seamă al Biroului Politic, secretar al sfîrşit, tovarăşul Chivu Stoica
C.C. al P.M.R., care a transmis a subliniat că, aşa cum a in planul de spectatori de film să La realizarea acestor acţiuni laţiei este necesară introducerea în
a fiecărui membru de partid conferinţei salutul C.C. al P.M.R. dicat Plenara C.C. din iunie— bogate în conţinut, o contribu
şi al tovarăşului Gh. Gheor iulie 1961, sarcina de însemnă fie depăşit cu 9.000 de parti ţie de seamă şi-au adus-o tov.: producţie a unor sortimente ca pan
ghiu-Dej personal. Vorbitorul a tate esenţială este consolida cipanţi. M. Dincă, V. Negrilă, B. Dincă,
apreciat că lucrările conferin rea economico-organizatorică a S. Nedelcovici şi alţii. taloni de cismă, costume de doc, şter-
ţei s-au desfăşurat la un înalt G.A.C., dezvoltarea fondului lor Tot aici au avut loc 30 şezători
nivel, dovedind creşterea matu de bază. Trebuie acordată o găfori şi altele care sînt mult căutate
rităţii politico-ideologice a co atenţie deosebită creşterii ani literare, 65 recenzii şi prezen- de cetăţeni.
muniştilor, sporirea combativi malelor pentru care există con
tăţii şi exigenţei în îndeplinirea diţii favorabile, întrucît peste NICU SBUCHJ5A
sarcinilor de mare răspundere 50 la sută din suprafaţa agricolă ’ cotfcsporident
ce stau în faţa lor. Succesele a regiunii o constituie păşunile.
P e măsură ce înaintăm pe calea iniţiativa furnaliştilor de a lucra o zi importante obţinute în regiu- Or, în prezent, pe suta de hec Mai multi ingineri mineri
socialistă, un rol tot mai important pe lună cu cocs economisit, prin apli he sînt rodul muncii entuziaste tare sînt mai puţine animale
în activitatea organizaţiilor de partid carea căreia 6.S.H . a realizat econo a oamenilor muncii, al activi decit în alte regiuni, care nu au bine pregătiţi!
îl arc munca de ridicare a nivelului mii de mai multe m ilioane Ici şi alte tăţii politice, organizatorice şi avut o tradiţie atît de bogată
de conştiinţă, de educare comunistă iniţiative preţioase. ideologice desfăşurate de orga în creşterea animalelor ca regiu Gîndurile calde ale oameni — Patria, partidul are nevoie ofere studenţilor o serie 'de
a maselor. nele şi organizaţiile de partid. nea Hunedoara. In jurul fiecă lor muncii au zburat spre ce de oameni luminaţi, de ingineri., cursuri, a căror lipsă se resimte
Analizînd lipsurile care mai există rui centru muncitoresc să exis tatea de foc a siderurgiştilor — tehnicieni şi muncitori bine prel de mulţi ani. Astfel, se va ti
Gonferinţa a scos în evidenţă că în munca de propagandă şi agitaţie, Regiunea. Hunedoara a stat te o bază puternică de aprovi Hunedoara, în cele două zile cît gătiţi, de agricultori şi crescă pări volumul II al cursului,
în urm a m ăsurilor luate pe baza in participanţii la discuţii au arătat că şi stă şi în prezent în centrul zionare cu lapte, carne, ouă etc. au durat lucrările Conferinţei tori de animale pricepuţi... prof. ing. Kovacs Ştefan „Ex
dicaţiilor conducerii partidului, a cres în unele cercuri şi cursuri, nivelul ex atenţiei conducerii de partid şi regionale de partid. Alături de ploatări miniere subterane“
cut de la an la an nivelul învăţă- punerilor şi al discuţiilor este scăzut. de stat. Dispunînd de importan Vorbitorul a relevat însemnă delegaţii organizaţiilor de partid Nici aceste chemări n-au ră (primul volum a apărut în luna
mîntuJui de partid, politic U.T.M . şi In conferinţă s-a arătat că este nesa te surse de materii prime, de o tatea îmbunătăţirii continue a se simţea parcă bătaia inimilor mas fără răspuns... decembrie a anului trecut), vor,
ideologic al cadrelor didactice. Tov. tisfăcătoare participarea propagandiş bază tehnică modernă, de cadre întregii activităţi de partid în miilor de muncitori, ţărani mun apare sub îngrijirea unor colec
Ican Pipoş, Tiberiu Frankfurf, tilor din unele organizaţii ca Petro calificate şi cu experienţă, re industrie şi agricultură, pe şan citori, ingineri şi tehnicieni, Din partea comuniştilor Insti tive de ingineri şi cadre didac
Ştefan Kovacs, Alar ia D avid şi alţii şani, Hunedoara, D eva, Oră.ştie, la şe giunea are şi Va avea şi pe vii tiere,' întăririi controlului de care i-au investit cu încrederea tutului de mine din Petroşani tice cursurile „Organe de maşini
au arătat că activitatea ideologică dinţele de pregătire ce au loc la ca tor o mare pondere în produc partid, ridicării nivelului politic lor pentru a-i reprezenta cu cin au participat la lucrările Confe şi mecanisme“ , „Tehnica securi
este condusă cu m ai multă răspun binetele de partid, ceea ce face ca ţia de cărbune, minereuri de şi ideologic al membrilor şi can ste la Conferinţa regională de rinţei regionale de partid doi tăţii miniere“ , cursurile de ma
dere şi com petenţă de către organ i munca unor propagandişti să fie fier, oţel, energie electrică. Sta didaţilor de partid şi educării partid, transmiţînd prin ei în delegaţi — tov. Kovacs Ştefan, tematici superioare şi geometrie
zaţiile de partid. S-a îm bunătăţit or slabă. Unii dintre ei nu reuşesc să tul democrat-popular acordă în lor partinice, a respectării cu crederea lor fierbinte faţă de rectorul institutului, şi tov. Con analitică etc. Cadrele didactice
ganizarea învâţămîntului, s-a întărit dea explicaţii la problemele impor acest scop regiunii, importante stricteţe a normelor leniniste politica înţeleaptă a partidului, stantinescu Ilie, prorector. ale unor catedre de la I.M.P.. ca
corpul de propagandişti, a crescut tante ce se ridică în lecţii, fac expu mijloace, — a căror folosire cit ale vieţii de partid. ataşamentul lor neprecupeţit şi cele de săpări şi susţineri a lu*
participarea m em brilor organelor de neri greoaie, rupte de activitatea prac mai raţională, deplină, se im pu botărîrea avîntată de a traduce întorşi în Valea Jiului, ei au rărilor miniere, de geologie şi
partid la . instruirea propagandiştilor, tică a organ izaţiilor de partid. De ne ca o sarcină de căpetenie Evidenţiind marea însemnă în viaţă sarcinile trasate de cel împărtăşit cadrelor didactice şi practică, s-au angajat să des
;ău lărgit schim burile de experienţă asemenea, relevîndu-se rezultatele pentru organele şi organizaţiile tate internaţională a Congresu de al Ill-lea Congres al P.M.R. studenţilor sarcinile pe care făşoare o activitate mai susţi
între propagandişti. bune obţinute în ridicarea nivelului de partid. lui al XXH-lea al P.C.U.S., Conferinţa regională de partid nută pentru rezolvarea prac
muncii politice de masă, ceea ce a tovarăşul Chivu Stoica a vor Purtătorii gîndurilor şi senti le-a trasat institutului — acela tică a unor probleme tehnice
O rgan izaţia noastră de bază din contribuit Ia creşterea conştiinţei so Valea Jiului va trebui să ali bit despre învăţămintele care mentelor comuniştilor din între de a trimite industriei miniere ridicate de minele din Valea
sectorul de investiţii de la mina Pe- cialiste a oam enilor muncii, confe menteze cu cărbune cocsificabil se desprind pentru parti prinderile şi instituţiile regiunii, tot mai mulţi ingineri şi mai Jiului, Brad etc.
trila, a arătat în cuvîntttl său tov. rinţa a arătat că în unele sectoare nu numai Hunedoara, ci şi alte dul nostru din lucrările a- s-au întors la locurile de muncă bine pregătiţi. In şedinţa de
Iul iu S o m o gyi, s-a în g rijit ca toţi — construcţii, transport, com erţ — centre industriale. Acum a în cestuia, despre importanţa lu cu hotărîrea de a da patriei partid din institut, care a avut Pentru orientarea şi atrage
membrii săi şi o parte din tovarăşii munca politică de m asă nu s-a ridicat ceput construcţia marelui com crărilor plenarei C.C. al P.M.R. produse tot mai multe, mai bune Ioc marţi pe această temă, au rea absolvenţilor şcolilor medii
din activul fără de partid să fie în Ia nivelul sarcinilor actuale. In ra binat siderurgic de la Galaţi. din noiembrie—decembrie 1961. şi mai ieftine. răsunat ca un răspuns firesc an spre institut s-au luat de ase
cadraţi în cele 5 form e de învăţământ ioanele Ilia şi Orăştie se acordă o Minerii Văii Jiului sînt chemaţi Pe bună dreptate, a spus vor gajamentele concrete care s-au menea unele măsuri. La I.M.P.-
de partid. In cursul special pentru slabă atenţie pregătirii şi folosirii agi să acorde mai multă atenţie bitorul, un şir de delegaţi la — Patria are nevoie de mai luat. funcţionează cursuri de pregă
mineri şi cercul de econom ie concretă tatorilor, nu se manifestă suficientă conferinţa regională de partid mult oţel, mai multă fontă, la tire pentru cei ce doresc să se
s-au dezbătut unele aspecte im por grijă pentru folosirea m ijloacelor a gi sporirii productivităţii muncii, — referindu-se la învăţămin minate, energie electrică ! Pa In primul rînd se vor îmbu înscrie la examenul de admitere
tante ale activităţii econom ice din sec taţiei vizuale. In multe locuri lozin să extragă din ce în ce mai tele plenarei C.C. al P.M.R. — tria are nevoie de mai mult mi nătăţi condiţiile de studiu ale pentru anul universitar 1962—
tor privind căile concrete ale creş cile, panourile şt chiar gazetele de mult cărbune cocsificabil. au arătat marile daune pe care nereu, cărbune, de mai multe studenţilor, prin darea în folo 1963.
terii randamentelor, îmbunătăţirea ca perete se m ărginesc la probleme gene le-a adus partidului activitatea sinţă pină în luna februarie a
lităţii lucrărilor de investiţii, folosireâ rale, nu reflectă în suficientă măsură Sarcini mult sporite revin si- antipartinică a grupului frac construcţii, de mai multă şi noului cămin cu 330 locuri şi a Acestea sînt doar cîteva (lin
utilajelor, creşterea nivelului de cali problemele concrete, actuale ale fie derurgiştilor. Acordând toată ţionist Pauker-Luca. Linia li- mai bună piine, de mai multă pavilionului în care vor funcţio
ficare hi muncitorilor. Clarificarea cărei unităţi economice. atenţia îndeplinirii sarcinilor chidatoristă introdusă de A. carne, "de mai mult lapte, unt... na laboratoare noi, cum ar îi măsurile luate la I.M.P. pentru
acestor probleme importante a con cantitative de plan, organizaţii Fauker în problemele construc cele de tehnologia metalelor,
tribuit la îmbunătăţirea activităţii tu In conferinţă s-a subliniat că sar le de partid vor trebui să se ţiei de partid prin deschiderea Chemările înflăcărate ale co termotehnică, rezistenţa mate pregătirea de noi cadre ingine
turor m embrilor şi candidaţilor de cinile ce revin organ izaţiilor de partid, preocupe îndeaproape de îmbu largă a porţilor partidului a în muniştilor participanţi la Con rialelor, organe de maşini etc.
partid, la creşterea aportului lo r Ia comuniştilor, pot fi îndeplinite cu nătăţirea continuă a calităţii lesnit pătrunderea în organiza ferinţa regională de partid au In acest an se vor cheltui pen reşti necesare industriei minie
îndeplinirea sarcinilor, a contribuit Ia metalului, reducerea preţului de ţiile de partid din regiunea Hu trezit în inimi ecouri puternice, tru lărgirea spaţiului de invă-
obţinerea unor rezultate din ce în ce succes dacă nivelul politico-ideologic cost şi realizarea de economii, nedoara a unui număr mare care s-au răsfrînt în angaja ţămînt, prin ridicarea unor noi re, ca răspuns la chemarea Con
m ai bune. A stfel, planul pe 1961 al al m em brilor de partid şi al tuturor aşa cum prevăd Directivele C.C. de elemente străine şi duşmă mente pline de avînt, menite să construcţii, 3.500.000 lei. Conco
rectorului a fost îndeplinit încă de Ia oam enilor muncii este tot mai ridicat. al P.M.R. noase, legionari, care la un mo cbntribuie la mărirea avuţiei în mitent cu aceasta, conducerea ferinţei regionale de p a rtid :
20 octombrie. ment dat au ajuns pină şi în tregului popor, la bunăstarea institutului a luat măsuri să se
Cu cît concepţia politico-ideologică Vorbitorul a arătat că în anul conducerea organizaţiei regio lui. sînt măsuri care nu vor intîrzia
M em brii biroului organizaţiei de comunistă este m ai bine stăpînită, mai 1961, o serie de obiective cu nale de partid — in timp ce ca
bază s-au ocupat îndeaproape de ri bine însuşită de m em bri dc partid, cu prinse în planul de investiţii drele de partid muncitoreşti, să-şi arate roadele,
dicarea nivelului conţinutului învăţă alît ei pot să îndeplinească cu mal n-au fost puse în funcţiune la valoroase, erau îndepărtate. Este
mântului de partid, de felul cum fie ¦mult succes sarcinile, cu atît mai rod timp. Organizaţiile de partid întru totul îndreptăţită indig I. STRĂUŢ
care membru şi candidat de partid nică va fi şi munca lor. Este o dato narea cu care delegaţii au în
participă la învăţământ şi-şi însuşeşte din întreprinderile de construc fierat rolul mirşav al lui Luca, Cu sprijinul maselor de cetăţeni
noţiunile teoretice şi practice expuse rie esenţială a fiecărui membru de ţii trebuie să desfăşoare o ase vechiul agent al siguranţei, în
în cadrul învăţământului. partid de a-şi ridica mereu nivelul menea activitate, încât să asi reprimarea grevei minerilor de Oraşul tot mai frumos
politic şi ideologic. Trebuie să ne în gure darea la timp în producţie la Lupeni. Mari prejudicii a
La conferinţă s-a scos de asemenea şi chiar înainte de termenul adus de asemenea activitatea Fiecare locuitor din Deva este lor au hotărit să schimbe aspec Tov. 'M ăria Toropii lucrează în sec
în evidenţă că prin m ijloacele muncii suşim, să stăpînim învăţătura m arxist- planificat a furnalului de 1.000 antipartinică, fracţionisiă desfă mîndru că, mai ales în ultimul tul stadionului. Astfel, au fost ţia m ecanică dc la U.R.U.M . Petro
politice dc masă au fost susţinute leninistă, să aplicăm în mod crea m.c., a noilor laminoare şi a al şurată de Chişinevschi şi Miron timp, oraşul s-a dezvoltat sim plantaţi plopi şi au fost nive şani. Ea este una dintre muncitoarele
tor această învăţătură, în condiţiile tor obiective în construcţie. Vă Constantinescu, principalii spri ţitor. Au apărut zeci de blocuri laţi 8.000 m.c. pămînt. In apro fruntaşe în îndeplinirea sarcinilor de
»V ţării noastre. închipuiţi — a spus vorbitorul jinitori şi executanţii zeloşi ai moderne, noi unităţi de servire piere a fost amenajat un parc. plan.
— ce va însemna punerea în liniei antipartinice promovate a populaţiei. Odată cu noua Asemenea exemple se mai pot
Lucrările Conferinţei regionale dc fa producţie a furnalului dc 1.000 de Pauker-Luca. Zdrobirea frac- dezvoltare s-a pus problema în da încă. Tot în anul trecut au într-o lună,
partid an constituit o puternică mani bosită, plină de curaj şi abnegaţie, a m.c. înainte de termen. Oţelă- ţioniştilor a însemnat un mo frumuseţării continue a oraşu fost plantaţi 950 pomi orna cîi într-un an
festare a ataşamentului •şi devotam en activului dc bază al Partidului Alunu- riile vor avea mai multă fontă, ment de cotitură în viaţa parti lui. Deputaţii, printre care Paul mentali, s-a extins iluminatul
tului organizaţiei regionale dc partid toresc Rom in pentru întărirea neînce constructorii de maşini vor primi dului, a asigurat cimentarea uni Dubovscki, Ecaterina Beldean, fluorescent pe strada Aurel Cooperativa din Gurasada, ra
- mţă dc politica justă a partidului nos tată a partidului, înalta principialitate mai mult metal. tăţii rîndurilor sale şi aplicarea Teodor Chira, Iuliana Irimie, Vlaicu. Cel mai mare număr de ionul Ilia, a obţinut în trimes
tru şi faţă de C om itetul său Central. şi fermitatea cu care Comitetul Cen consecventă a normelor şi prin Florica Oprea. Georgeta Moisiu cetăţeni însă au participat la trul IV al anului trecut succese
Conferinţa a scos totodată în evidenţă tral al partidului, în frunte cu tovară Pe drept cuvînt s-a criticat cipiilor leniniste în viaţa de şi alţii, au discutat cu cetăţenii demolarea imobilelor vechi, în frumoase în difuzarea cărţii.
ataşamentul com uniştilor din regiune şul Gheorghe Gheorghiu-Dej, a apărat In conferinţă activitatea slabă partid. şi, la îndrumarea sfatului popu locul cărora s-au ridicat şi se Dispunînd de 5 difuzori volun
faţă de lucrările şi rezultatele C ongre principiile şi normele leniniste ale a întreprinderilor de construcţii lar orăşenesc, au pornit la mun ridică blocuri noi* moderne. S-ar tari, de un bogat fond de cărţi,
sului al X X II-tea al Partidului Comu vieţii dc partid. şi a sfatului popular regional, In prezent, a spus tovarăşul că. Exemple de realizări se pot putea spune că în anul 1961 organizînd diferite acţiuni de
nist al Uniunii Sovietice, congres care care, deşi au avut asigurate Chivu Stoica, partidul nostru da multe. Cine nu-şi aminteşte au participat la acţiunea de în popularizare a cărţii, cooperativa
constituie un evenim ent de importanţă A tît în expunerea făcută în confe materialele şi fondurile necesa este mai puternic decit oricînd, de pildă, de zilele cind s-a pus frumuseţare a oraşului cel mai a difuzat în trimestrul amintit
•excepţională, nu numai pentru mişca rinţă, dc tovarăşul Gheorghe Vuşdcn, re, au rămas datoare in ultimii strîns unit în jurul Comitetului mare număr de cetăţeni de pină cărţi în valoare de 1.693 lei.
rea comunistă internaţională, ci şi pen secretar al Comitetului regional de doi ani cu 1.700 de apartamen Central in frunte cu tovarăşul rcblema săpării şanţului pen acum.
tru în treaga societate. partid asupra D ării dc scamă a delegaţie! te. Trebuie însă arătat că nici Gheorghe Gheorghiu-Dej ; indi tru conducta de apă. Pe margi T U R D E A N U V1RGIL
comitetul regional de partid n-a solubil legat de mase, partidul nea şoselii, către Sintuhalm, In anul acesta sînt prevăzute
Numeroşi delegaţi, printre care to partidului nostru la Congresul al X X II- controlat în mod sistematic ac este urinat cu încredere de în erau înşiruiţi mii de cetăţeni a se executa noi lucrări de în corespondent
varăşii Ştefan Bourcanu, Szabo Garol lea al P.C.U.S., cît şi în cuvîntul mai tivitatea din acest sector. tregul popor pe calea trasată de vîrste diferite, care munceau frumuseţare. Obiectivul princi
şi alţii au subliniat în cuvîntul lor în multor delegaţi, s-a arătat cum s-a răs- de Congresul al Ill-lea pentru din răsputeri la introducerea pal este amenajarea de zone
Irînt activitatea grupului fracţionist In cuvîntul său tovarăşul victoria deplină a socialismului apei potabile. In numai cîteva verzi şi introducerea iluminatu
semnătatea deosebită a învăţăm intelor antipartinic Pauker-Luca asupra mun Chivu Stoica s-a referit în con zile au fost săpaţi mii de m.c. lui fluorescent în cvartalul de
ce se desprind din, docum entele C on cii dc partid în regiunea Hunedoara. tinuare la îndeplinirea Întocmai în ţara noastră, de pămînt. Dar acesta este un locuinţe „23 ’August“ . De ase
gresului al X X II-tea al P.C.U.S. şi din In conferinţă a fost înfierat rolul a sarcinilor de plan p e . 1962 singur exemplu. In anul care a menea, se va înfrumuseţa par
lucrările plenarei C.C. al partidului nos privind construcţiile de locuin trecut a pornit chiar o întrece
tru pentru activitatea o rg a n iz a ţiilo r dc provocator, odios, de agent al siguran ţe. La încheierea anului să nu cul Filimon Sirbu etc. Sfatul
partid din regiunea Hunedoara. ţei, pe care l-a avut V asilc Luca ui rămînă în regiune locuinţe ne re între deputaţi şi comitetele
perioada luptelor eroice ale m inerilor terminate, nedate în folosinţă de străzi pentru înfrumuseţarea popular al oraşului Deva a pre
Lucrările plenarei — a spus tov. Du din V alea Jiului, ajutînd aparatul de ta termen oamenilor muncii. oraşului. Ca urmare au fost
mitru Dcjcu, preşedintele Comitetului represiune burghez să înăbuşe în sînge Dacă pretutindeni se cere pro amenajate zone verzi în supra gătit încă de pe acum 2.000
executiv al sfatului popular regional greva m inerilor din Lupeni, In Con ducţie de calitate, acelaşi lucru faţa de 9.448 m.p. pe străzile
— au scos în evidenţă cu o mare for ferinţă s-au scos în evidenţă daunele este valabil şi pentru construc- Călugăreni, Dr. Petru Groza, pomi ornamentali şi 10.000 fire
mari pe care ic-a adus muncii de George Eneseu, Horea şi altele.
ţă, pe lîn gă învăţăm intele deosebit dc partid în regiunea Hunedoara politica In jurul stadionului exista un de trandafiri care vor fi plan
aventuristă, duşmănoasă a Anei Pau- aspect neplăcut: teren d 'n i
preţioase ce se desprind din lucrările kcr. Inlâturind din fruntea organizaţiei velat, mormane de pămînt c i r . taţi în oraş. Şi toate acestea se
de partid elemente devotate şi cinstite Cetăţenii, la îndemnul deputaţi-
celui dc-al X X lI-lca Congres al P.G.U.S., crescute de partid în spiritul învăţătu vor realiza deoarece cetăţenii
rii marxist-lcniniste, al devotamentului
aspecte esenţiale ale istoriei partidului faţă de clasa muncitoare, ea a prom o din Deva sînt dornici ca oraşul
nostru. M -a im presionat profund şi-am lor să devină tot mai frumos.
tras multe învăţăm inte din li/pta nco- V. ALBU
