Page 45 - 1962-01

DRUMUL' SOCIALISMULUI Nr. 2195

¦MCTBBWRPBB

In Uniunea Sovietică

Se construieşte cea mai mare OLT M E L E ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI

întreprindere textilă

MOSCOVA 15 (Agerpres),— Combinatul va deveni o între­

Combinatul de ţesături de mă­ prindere cu un ciclu complet de

tase care se construieşte în pre­ producţie. Clădirea principală

zent la Orenburg (Uralul de se va întinde pe o suprafaţă de
sud) va deveni cea mai mare peste 250.000 metri patraţi.
întreprindere textilă din Uniu­
nea Sovietică. Vor trece cinci ani şi regiunea

După cum relatează ziarul Orenburg va produce nu numai împotriva pregătirilor agresive a le S. U. A.

„Pravda“ aici se vor produce oţel, laminate, petrol, gaze, ma­ Gherman Titov va vizita Largă mişcare de solidaritate
anual peste 52 milioane metri de şini şi cereale, ci şi ţesături de­ B irm ania şi R. D. Vietnam
ţesături cu desene şi culori di­ corative in culori vii, blănuri
ferite. La combinat se vor ins­ artificiale, ţesături foarte fine
tala circa 100.000 fuse şi peste
cu poporul cuban
3.000 războaie de ţesut. şi diferite sorturi de mătase. MOSCOVA 15 (Agerpres).— Răspunzînd invitaţiei lui Ho
------ '¦¦¦-----:,s i ------ TASS transmite : Şi Min preşedintele Republicii

«ale a e a e© n a v e t s o v i e t i c e La invitaţia guvernului Uniu­ Democrate Vietnam, la 21 ia­ NEW YORK 15 (Agerpres). — analfabetismul şi a ridicat nive­ Ziarul conservator din Bolivia
nii Birmane, maiorul cosmonaut
Gherman Titov va vizita Birma­ nuarie cosmonautul Gherman
Cercurile largi ale opiniei pu­ lul de trai al poporului. „Diario“ , analizind scopurile
Titov va sosi în R. D. Vietnam. blice din ţările Americii Latine
ist A E ît a e c t id a , nia între 17 şi 20 ianuarie. Cuba, subliniază ziarul, „pro­ conferinţei miniştrilor de Exter­

M IR N îI 15 (Agerpres).— t a s s şi la staţiunea Vostolc vremea -------- -- ------ ^ , ....., ¦ --------- condamnă în mod hotărit con- movează o politică internă şi ne care urmează să aibă loc la

transmite: a fost excelentă. ierinţa miniştrilor de Externe ai externă care îi garantează spri­ Punta del Este scrie: „După

La 13 ianuarie aeronava tur­ Avionul s-a înălţat la ora 5 h a v a n a : S e s iu n e a C o m i t e t u l u i E x e c u tiv ţărilor membre ale Organizaţiei jinul popoarelor din lumea în­ părerea noastră, orice amestec
Statelor Americane care urmea­ treagă, în special al popoarelor direct sau indirect, orice agre­
bopropulsoare ,. AN -10^ condusă r,i 15 minute după ora Mosco­ a l O. /. Z.
de aviatorii Boris Osipov Şi vei (zborul s-a aminat timp de ză să aibă loc şi se pronunţă Americii Latine“ , siune făţişă sau camuflată îm­

Piotr Rogov a efectuat un zbor două zile din cauza timpului ne­ H A V A N A 15 (A g e rp re s ). — nătatea faptului că sesiunea Comitetului in sprijinul revoluţiei cubane. Din Mexic se comunică că potriva oricărei ţări, reprezintă
experimental la staţiunea Vos- favorabil in regiunea staţiunii executiv al O.I.Z. are loc pe păunului Potrivit ştirilor din Caracas, Partidul Comunist din Mexic a o ameninţare pentru pace in lu­

tolc din interiorul continentu­ VostoK). Peste trei ore a şi ate­ D upă cum s-a anunţat, la 13 ianua­ liber al eroicei Cube şi a m ulţum it pen­ fostul ambasador al Venezuelei publicat o declaraţie în care se mea întreagă“ .
lui, situată în regiunea polului rizat în regiunea polului geo­ rie la H avan a au început lu crările se­ tru prim irea călduroasă făcu tă de po­ in Mexic, Ugarte Pelajo a de­ arată că imperialismul nord-
Conducătorul Sindicatului mi­

geomagnetic sud. In aceeaşi zi magnetic. O astfel de distanţă, siunii Comitetului Executiv al O rgan i­ porul şi guvernul Cubei solilor orga­ clarat că din punct de vedere american intenţionează să ob­ nerilor, vicepreşedintele senatu­
aeronava s-a întors la Mirnii. (1.400 Km.) avioanele obişnuite zaţiei Internaţionale a Ziariştilor. Des- nizaţiilor ziariştilor democraţi din în­ al dreptului interamerican, con­ ţină la conferinţa miniştrilor lui Boliviei, Mario Torres Ca-
cu motor cu piston o parcurg chizind şedinţa Jcan M aurice Hermann, treaga lume. ferinţa de Ia Punta del Este va de Externe o încălcare făţişă a
O aeronavă de asemenea cla­ preşedintele O. 1. Z. a subliniat însem - fi ilegală. Conferinţa miniştrilor principiilor neamestecului şi au­ liehas, a declarat că Bolivia tre­
să a aterizat pentru prima dată în 5-7 ore. Sesiunea a fost salutată de OsvaUlo de Externe ai statelor americane todeterminării popoarelor şi se buie să întreţină ca şi înainte
pe un aerodorm care se află Dorticos, preşedintele Cubei şi de alţi poate aplica sancţiuni doar in relaţii diplomatice cu Cuba „în
atit de departe in interiorul ín Franja: M a r e m itin g reprezentanţi ai Uniunii ziariştilor din cazul amestecului unui stat face apel la întregul popor me­ pofida faptului că guvernele,
continentului Antarctidei. Prin îm p o triv a a c ţiu n ilo r O, A .S, Cuba. american în treburile altui stat. xican să-şi exprime solidarita­
aceasta a fost rezolvată în mod ,,De aceea a încerca să se apli­ tea sa cu Cuba şi să condamne care nu reprezintă popoarele
practic problema zborurilor şi Reprezentantul partidului so­ Apoi sesiunea a prim it în unanim i­ ce sancţiuni împotriva Cubei, intenţiile agresive ale imperia­ lor, s-au alăturat complotului
aterizărilor navelor turbopro­ cialist — S.F.I.O., Guiltet, a de­ ceea ce urmăreşte în primul liştilor. monopolurilor internaţionale îm­
pulsoare grele, prevăzute cu clarat în cursul acestui miting : tate ca membri ai O.I.Z. Uniunea zia­ rînd conferinţa de Ia Punta del potriva revoluţiei cubane“.
schiuri, în interiorul Antarcti­ „Noi intrăm hotărîţi în luptă riştilor din Cuba, Asociaţia ziariştilor Este — înseamnă a comite o
dei. P A R I S 15. — Coresp on d en ­ şi chemăm pe toţi cei care sînt din Alexie, Uniunea naţională a zia­ ilegalitate“ .
ferm hotărîţi să lupte împotri­ riştilor din bolivia, Uniunea ziarişti­
Comandantul aeronavei Boris tul Agerpres transmite : lor din Republica Alali, Comitetul de Guvernul Cubei, scrie ziarul
Osipov a comunicat că aero­ Din iniţiativa tuturor organi­ coordonare al ziariştilor din Columbia ,,Tribuna Popular“ din Venezue­
nava s-a comportat ireproşabil şi Comitetul ziariştilor din Peru.
zaţiilor politice şi sindicale, şi
îndeosebi de P.C.F., P.S.U., La şedinţa din după-am iaza zilei de
S.F.I.O., M.R.P., Partidul Ra­
atit. la decolare cit •şi la ateri­ dical şi toate o rgan iz aţiile s in ­ v a dictaturii şi să spu n ă „ N U “ 13 ianuarie a fost ascultat raportul de la, întruchipează- poporul cuban,
zare. In zborul orizontal, ca în­ dicale, la Lo n s-ie-S au n ier, în fascism u lu i“ . a ctivita te al O .I.Z. prezentat de Jiri deoarece revoluţia a predat pă-

totdeauna, totul s-a desfăşurat munţii Jura, 3.000 de persoane L a r g i pături ale poporului .Mcisner. secretar gen eral al O. I. Z. minturile in mîinile ţăranilor,

normal. au participat la un miting an- francez care luptă împotriva După aceea au început dezbaterile pe a luat de la imperialişti mijloa­
li-O.A.S. La miting, care a fost ultracoionialismului şi fascis­
1La 14 ianuarie ,,'AN-IO“ şi-a prezidat de primarul Seguin, au mului îşi manifestă în acelaşi m arginea raportului. cele de producţie, a lichidat
început cursele regulate la sta­ luat cuvîntul reprezentanţii tu­ timp solidaritatea cu lupta îm­
ţiunea VostoK. 'Aici trebuie să turor partidelor care iără ex­ potriva colonialismului. Asocia­ Manifestafii antiamericane
se transporte o rezervă de ali­ cepţie au condamnat „O rgani­ ţia Ajutorului popular francez in Republica Dominicană
mente, combustibil şi echipa­ zaţia Armată Secretă“, chemind (organizaţie democratică de
ment pe timp de un an — in m asă), desfăşoară în prezent o S A N T O D O M IN G O 15 (A g e rp re s ). Iu num eroase puncle ale capitalei
total circa 60 de tone. la unirea tuturor organizaţiilor campanie dcstrîngere de sem­
politice şi sindicale. nături şi de londuri pentru a ju ­ In Republica D om inicană creşte in­ dom inicane au avut loc m anifestaţii
La 13 ianuarie la Mirnii, ca

Noi atentate ale huliganilor fascişti torarea refugiaţilor algerieni. dignarea populară faţă de amestecul anti-am ericane după ce s-a aflat că In oraşul Mexico City a avut loc o demonstraţie a mem­
din Italia După cum declară secretarul Statelor Unite în afacerile interne ale guvernul dom inican aclionind la ordi­ brilor Sindicatului muncitorilor electricieni din Mexic organi­
general al acestei organizaţii, ţării şi înăsprirea măsurilor represive nele W ashingtonului, a interzis înapo­ zată de Mişcarea naţională pentru eliberarea Mexicului, care
R O M A 15. — Corespondentul A g e r ­ amatori. Explozia a provocat pagube Joliot Laupretre, începînd din îm potriva elem entelor democratice. ierea in Iară a numeroşi exilaţi poli­ s-a transformat într-un miting de sprijinire a revoluţiei cubane.
serioase clădirii. octombrie 1901 s-au adunat După cum relatează corespondentul din tici din timpul dictaturii lui Trujillo.
pres transm ite: peste 8 milioane iranci vechi. Santo Dom ingo al agenţiei Associated Pe baza unei „liste negre“ întocmită In clişeu: Vorbeşte liderul muncitorilor, mexicani, Fran­
H uligani fascişti au comis două La Pcru ggia s-au produs două ex­ Algerienilor, care s-au refugiat Press, „dum inică iu Republica Dom i­ de guvernul Statelor Unite mai mulţi cisco Perez.
plozii la secţiile locale ale P.G.l. in în Tunisia le-au fost expediate nicană s-a intensificat starea de neli­ exilaţi politici au fost arestaţi la sosi­
atentate cu bombe în oraşele Floren­ rea lor pe aeroportul din Santo Do-
nişte care am en in ţă-să răstoarne pla­ niingo şi expulzaţi din ţară. Agenţia
nurile (elaborate, de gu vern u l S.I. ,A.
riiedicărhcnte'şi îm b ră căm inte în — N .R .) de stab ilizare a insulei din Prcnsa Latina relatează că peste 40
ţa şi Pcruggia asupra unor secţii lo­ cartierul Porla Susanna. greutate de 10 tone.

cale ale partidelor comunist şi socia­ Opinia publică şi cetăţenii din Flo­ punct de vedere politic". de organizaţii politice au protestat îm ­
list. renţa şi Pcru ggia îşi exprim ă indig­ potriva acestui act arbitrar. Concom i­
narea faţă de atentatele fasciste, con- tent, la Santo D om in go num eroşi m a ­ D eclaraţia m inistrului
L a Florenţa, fasciştii au făcut să damnînd totodată îngăduinţa m anifes­ nifestanţi au scandat „A fa ră cu ya n ­
explodeze o bombă la parterul clădirii tată de unele autorităţi poliţieneşti A keii“ şi „Republica Dom inicană da. A facerilor interne a l Libanului
faţă de insolenţa de care dau do­ yankeii nu ! “ .
din cartierul „Pon te di M ezzo“ , care încheierea convorbirilor D A M A S C 15 (A g e rp re s ). — semilunci fertile“, scrie ziarul „A l-
Iri legătu ră cu aceasta a gen ţia L P I
a n g So-am ericane de la W a sh in g fo; Presa din Dam asc a publicat o de­ N asr“. Din nou propaganda im peria­

adăposteşte secţiile locale ale P.QS.I., va d ă m em brii partidului neofascist WASHINGTON 15 (Agerpres). gleză arată că nu n-a ajuns la transm ite că la 13 ianuarie guvernul claraţie a m inistrului A fa c erilo r In ter­ listă d eclară că con d iţiile g e o g ra fic e

P.S.I. şi cercul asociaţiei sportive de „M işcarea socială italiană“. La Washington s-au încheiat nici o hotărîre“ (United Press a ordon at poliţiei şi arm atei „să pună ne ai Libanului, K am al D joum blat, fă ­ .şi politice impun ţărilor arabe crearea

0 1PE S C U R T © IPIE S C U R T © Ia sfirşitul săptăminii trecute International). capăt acţiunilor autiamericane ale de­ cută agenţiei siriene „O rientul A rab “, acestei uniunii. A devăratu l ţel însă al
Ştirile obţinute din partea m on stran ţilor". în care demască ţelurile complotului acestor planuri constă în a lega Siria
D E L III. — L a 11 ianuarie, în cadrul triva preşedintelui Sukarno. A cest in ­ convorbirile anglo-americane cu imperialist care a eşuat în Liban. Ali- la curul imperialist, în a crea acolo
privire la O.N.U., care au durat ambelor delegaţii se referă doar Reflectînd starea de spirit care dom ­ nistrul subliniază în declaraţia sa, un guvern subordonat Occidentului şi
trei zile. După cum se ştie, fie ­ la faptul că aceste convorbiri neşte in prezent în această ţară. zia ­
care din cele două delegaţii au au constituit prilejul „unui rul dom inican „E l M undo“ a publicat
unei solem nităţi o ficia le prezidate de divid a fo st iden tificat ca om ul care adus Ia aceste convorbiri pro­ schimb util de vederi“ . Ele oglin­ un editorial in care condam nă inter­ că acest com plot a fo st îndreptat nu a determ ina S iria să prom oveze o po­
prim ul m inistru Nehru, s-a închis tîr- in tr-ad evăr a aruncat gren ad a în tim ­ iecte proprii de „reformă“ a Or­ desc in acelaşi timp neliniştea venţia S tatelor U nite în a fa cerile in­ numai îm p otriva Libanului ci şi îm po­ litică dc în ţele gere cu Izraelu l. S iria,
gu ! In ternaţional de la D elhi. Ţ a ra pul recentei ten ta tive de atentat asu­ ganizaţiei Naţiunilor Unite, tin- provocată acestor puteri, repre- terne ale ţării. „S ta te le U nite, scrie triva S irie i şi Irakului. P lan u l im pe­ su blin iază ziaru l, a declarat în repe­
pra vieţii lui Sukarno. zînd la întărirea poziţiei ţării
noastră a participat la acest tîrg cu respective în această organiza­ zentind noul şi vechiul colonia acest ziar, nu au prim it de la nim eni rialiştilor urmează să creeze în primul tate rînduri că nu va adera la nici
două pavilioane în care au fost expuse TO K IO . — Populaţia oraşului tokio rînd în partea dc nord a „uniunii sc- o zonă de influenţă şi nu se va lăsa
utilaje petroliere, între care două son­ ţie internaţională şi încercînd lism, de „creşterea uriaşă a nu­ dreptul să se am estece în a fa cerile in­ milunei fertile“ , precum şi restabili­ atrasă în m rejele imperialiste, sub ori­
de in funcţiune, maşini unelte, utilaj se apropie cu repeziciune de cifra de in ansamblu să zăgăzuiască cu­ rea în ţările Orientului Arab a ba­ ce denum ire s-ar cam u fla ele.- P la ­
agricol, utilaj de construcţii precum ş' 10 m ilioan e locuitori. P o triv it datelor rentul anticolonial şi antiimpe. mărului membrilor O.N.U. in ul­ terne ale a Hora. Cu toate acestea S ta­ zelor m ilitare ale statelor străine. nul „Sem ilunci fertile“ a fost elabo­
bunuri de larg consum. Consiliului municipal din Tokio publi­ rat la Londra şi arc menirea să lip.
cate la 13 ianuarie, în capitala Japo­ rialist care s-a manifestat atit timii ani“ ceea ce reduce aproa­ tele Unite menţin în Republica Dom i­ „In prezent a apărut din nou la scască Siria de posibilitatea dc a se
R O M A . — La M ilano a avut loc la niei la I decem brie 1961 trăiau de puternic în ultima vreme in pe la zero posibilităţile existen­ suprafaţă proiectul creării „U niunii opune prim ejdiei imperialiste.
14 ianuarie o m are întru nire a repre­ 9.907.200 locuitori. Intrucit în ultim ii cadrul ei. te in trecut de a folosi o maşină nicană, prin interm ediul a tot felul de
zentanţilor com itetelor ds luptă pentru jde vot docilă pentru adoptarea m an evre şi aşa-zisului arbitraj, re g i­
pace din întreprinderi. La această adu­ ani populaţia oraşului sporeşte lunar Desfăşurarea convorbirilor au
nare au fost prezenţi delegaţi ai parti­ în m edie cu peste 18.000 de oam eni confirmat existenţa unor diver­ unor hotărîri corespunzătoare I mul lui B alagu er care este urît de
zanilor păcii din Rom a, Torino, F lo­ se consideră că în februarie a.c. popu­ genţe serioase intre cei doi par­
renţa, Genova, Bologna şi din alte laţia oraşului T ok io va depăşi 10 m i­ teneri occidentali. Statele Unite intereselor respectivelor puteri. I poporul dom inican".
oraşe. Au fost prezenţi, de asemenea, lioane de oameni. au încercat să obţină adeziunea
reprezentanţi ai organizaţiilor antifas­ Angliei la planuri care rezervă Dsce nu e mai place O.N.U... miteze discuţiile din cadrul O.N.U., în­
ciste din numeroase întreprinderi d :n A1EXIGO. — D e cîteva zile în .Me­ locuind dezbaterile prin expunerile
nordul Italiei. xic se m enţine un tim p friguros. După aliatului britanic un rol secun­ unor raportori dispuşi să exprim e punc­
dar. La sfişitul convorbirilor nu tul de vedere al im perialiştilor. Apreci­
N E W Y O R K . — Corespondentei din cum inform ează ziarele, în regiunile s.a dat publicităţii un comuni­
Alakassar (Celebesul de sud) al agen­ de nord ale ţării temperatura a scăzut cat comun. „Cercurile oficiale Reluarea lucrărilor celei de-a IG-a de noi membri, scrie el, nu sînt de vehement se prezintă aliatul auglo- ind că dezbaterile în cadrul cărora re­
pînă la m inus 30 g ra d e 6., tem peratu­ americane s-au grăbit să preci­ sesiuni a Adunării G enerale a O.N.U. acord cu noi în cadrul O.N.U., ei vor am ericam lor din cadrul N.A.T.O., S a­ prezentanţii ţărilor socialiste şi ai ţâri­
care, printre problem ele răm ase pe fi într-un dezacord şi inai violen t cu lazar, care am eninţă cu retragerea din lor de curîud independente înfăţişează

ţiei U n ited Press International, anunţă ră care n-a fo s t în registrată în M exic zeze că aceste convorbiri nu au agendă, are de re zo lva t m ulte referi­ noi în a fara O .N .U . A ceste noi naţiuni O .N .U . adevărata stare de lucruri din lume, m-

că la 14 ianu arie reprezentanţi ai ar­ de 40 de ani. P otrivit datelor p relim i­ avut ca scop de a se realiza un toare la colonialism a provocat o vă­ vor continua să existe chiar dacă nu De ce nu Ie mai este pe plac O .N .U . dicînd cine poartă vina pentru încorda­
matei indoneziene au arestat încă o narii din cauza frigului au pierit 0 acord“ (France Presse). „Decla- dită indispoziţie in Occident. Ingreu- ar exista O rganizaţia Naţiunilor Unite im perialiştilor ? Pe vrem ea cînd îşi im­ rea creată, sînt incomode, puterile occi­
’persoană com plice la atentatul îm po- persoane. narea m anevrelor in cadrul O .N.U., pc căreia ele să-i aparţină“ . puneau nestingheriţi voinţa, cu ajuto­ dentale vor pur şi simplu să le supri­
raţia publicată de ambasada en- măsură ce raportul de forje în lume se rul docilei maşini de vot, nu exista me. Lor le-ar fi evident mai pe ptac ca
face sim ţit înlăuntrul organizaţiei mon­ Dar alţii em it alt soi de aprecieri. discurs al vreunui om politic în O cci­ situaţia din diferite teritorii coloniale
R evan şarzii vest-germ ani inten sifică acţiunile provocatoare Ia graniţa diale, nu este, evident, pe placul cercu­ Ziarul francez de dreapta „L e F igaro", dent care să nu ridice osanale acestui să fie înfăţişată exclusiv prin glasul
cu R. D. Germană. rilor care visează Ia „vrem u rile de de pildă, vorbeşte despre „problem ele lo r ; dar pe măsură ce influenţa lor vreunui preşedinte al Comitetului de
au r" de odin ioară cînd dispuneau iu care se pun în faţa O rgan izaţiei inter­ descreşte, — deşi nu se poafe încă Tutelă, numit din rîndurile lor... Ob­
voie de maşina de vot. naţionale din cauza aderării a vorbi de respectarea strictă a univer­ servaţia ziarului parizian evocă de fapt
noi membri care n-au dat dovadă pînă salităţii O.N.U., de vrem e ce R. P. Chi­ izolarea tot mai accentuată a foştilor
In tagm a celor cărora O. N. U. It neză, de pildă, este îm piedicată să-şi stăpîni ai m aşinii de vot.
displace din ce în ce m ai mult Comentariu extern ocupe locu l ce-1 re vin e de drept —
se numără atît reprezentantul a- O.N.U. devine incomod. Im perialiştii Ţările socialiste se pronunţă cu fer­
merican la O. N. U. Stevenson în prezent de sim ţul de răspundere ne­ ar vrea ca O.N.U. să fie un soi dc ba­ m itate pentru ca O .N .U . să devină cu
cit şi ministrul de externe en­ cesar“ . După părerea ziarului parizian, lanţă care atunci cînd înclină în fa­ adevărat un organism mondial, univer­
glez, lordul H o m e : cînd im peria­ „sim ţul de răspundere" este proporţio­ voarea lor s-o prezinte drept model de sal, capabil să-şi aducă la îndeplinire
liştii nu au izbutit să im pună condam ­ nal cu felul în care un stat sau altul perfecţiune, iar atunci cînd condam nă misiunea înscrisă în Cartă de a veghea
narea Indiei pentru că şi-a eliberat pro­ sprijină necondiţionat, chiar îm potriva practicile colonialiste şi încălcările Car­ la pacea m ondială şi de a înlesni co­
priile teritorii cotropite cîteva veacuri intereselor naţionale şi eventual a pre­ tei să fie sfărîmată. laborarea internaţională. Politica ţări­
de colonialiştii portughezi, Stevenson a lor socialiste îndreptată spre menţine­
declarat nici mai mult nici mai puţin rea şi întărirea păcii în lume corespun­
Este neîndoielnic sem nificativ că de într-o asemenea măsură intereselor
că organizaţia „sădeşte săm înţa pro­ vederilor Cartei, punctul de vedere oc­ O.N.U. este huiduit de im perialişti toc­ tuturor popoarelor, încit ea se bucură

priei sale distrugeri“ , iar H om e a de­ cidental în orice problemă.
Adevărul este că diplom aţia occiden­ mai după ce a izbutit să înregistreze de un sprijin din ce în ce m ai puter­
nunţat cu o asem enea violenţă pretinsa
„carenţă" a O .N.U. încit a provocat o tală are toate m otivele să-şi manifeste unele rezultate pozitive în cursul pri­ nic înăuntrul O.N.U., pe măsură ce
furtună de proteste din partea liberali­ îngrijorarea, vecin ă cu disperarea, de mei părţi a celei de-a 16-a sesiuni a această organizaţie reflectă realităţile
lor şi laburiştilor englezi care i-au ce­ vrem e ce acum va ven i în discuţie si­ Adunării G enerale, cum ar fi, de pil­ lumii contemporane. După cum a decla­
tuaţia din diferite colonii subjugata dă, stabilirea com ponenţei organului rat ministrul de Externe al ţării noas­
rut să demisioneze.
„P rin adm iterea a '50 de noi state, brutal de puterile occidentale. Vehe­ care va lua în discuţie dezarm area, tre, Corneliu M ănescu, în recentul in­
noi nu m ai sîntem liderul necontestat menţa engleză „an ti-O .N .U ." este ex­ adoptarea principiilor declaraţiei comu­ terviu acordat revistei „Tim puri N oi",

în O .N .U .“ , scria W alter Lippm ann in­ plicată, de pildă, de „E conom ist" în ne sovieto-am ericane în legătură cu de­ .R . P. Rom înă năzuieşte ca O.N.U.,

tr-un articol intitulat „D u reri de cap. urm ătorii term en i: „N u este greu de zarm area, adoptarea rezoluţiei care, deşi acest im portant for internaţional să slu­

inevitabile". Şi comentatorul lui „N ew văzut care este m otivul noii dorinţe imperfect, indică anumite căi pentru jească ţelurilor paşnice pentru care a

York Herald Tribune" nu-şi cruţa iro­ h ritau ice.de a pune frîu O.N.U... In aplicarea declaraţiei cu privire îa abo- fost creat".

nia la adresa „acelor am ericani care, prezent, cînd se strînge şurubul în pri­ lidarea colonialism ului. Tocm ai acum a Sesiunea a 16-a a Adunării Generale

întocm ai ca şi copiii ră zg îia ji, nu v o r v in ţa secesion iştilor din K a ta n g a , cînd tost accelerată p regă tirea unei „r e fo r­ a O .N .U ., care şi-a reluat lucrările la

să se inai joace dacă nu pot cîştig a T a n ga n ica şi-a dobîn dit independenţa, m e " a O .N .U . de către d iplom aţia am e­ 15 ianuarie, v a m arca o înfrun tare in ­

întotdeauna jocul“ . D ar făcînd aceste iar cînd represiunile portugheze în A n ­ ricană şi engleză. Recentele tratative tre forţele politice opuse ale lumii con­

constatări, Lippm ann nu-şi pierde luci­ gola stîrnesc dezaprobarea generală, anglo-am ericane care au avut loc Ia tem porane în care glasul socialismului

ditatea în aprecierea ponderii ţărilor atenţia se îndreaptă necruţător spre W ashington în legătură cu iniţierea şi independenţei naţionale se face tot

care, cîştigîndu-şi independenţa, au în­ Rhodesia, unde A rg lia se află în faţa unei „reform e“ a O .N.U . au urmărit mai puternic auzit.

DOAMNA CU CĂŢELUL. (D e s e n de Eftijpie M o d ilc ă ) groşat rîndurile O .N .U , „D acă cei 50 celui m ai greu exam en...“ L a fel de să descopere o form ulă capabilă să li- Z. FLOREA

Redacţia şi administraţia ZianÎIuh 6_tf. 6 Martie tir. 9. Telefon; 188, 189, 75, 647. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale F.T.Ţ.R. nr, 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poli grafică „1 Alai" — Deva.