Page 49 - 1962-01

pag. 3 DRUMUL' SOCIALISMULUI Nr.' 21S(î

gr-rrrncaggasa: mBBsasnmBBanBamBmaBBUxBtxKtBBmBmaamum«BPssmanmalîfTouy, E w n m w i a a P B a r o w apw a M a n a a m a M M iaa m n M m C T

Telegrama adresată de Fidel Castro ULTIMELE Ş T IR I' ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş TIR I ULTIMELE Ş T IR I

şiOsvaldo Do r t icos

Gheorghe Gheorghiu-Dejşi Ion

Primul ministru al Guvernului Revoluţionar al telegramă — şi dorim să vă exprimăm profunda
Cubei. Fidel Castro Ruz şi preşedintele Republi noastră mulţumire pentru această valoroasă ex­
cii Cuba, Osvaldo Dorticos Torrado, au trimis presie de solidaritate.
preşedintelui Consiliului de Stat al R. P. Romine,
Poporul cuban acordă o înaltă preţuire prie­
Gheorghe Gheorghiu-Dej şi preşedintelui Con­ teniei şi colaborării cu poporul romin, spriji­ Generalul Kong Le despre In America Latină ia amploare
siliului de Miniştri,' Ion Gheorghe Maurei1 o te­ nului puternic acordat luptei noastre şi efortului
poporului cuban în lupta sa de construcţie so-
legramă ca răspuns la felicitările trimise cu cialistă.- evoluţia evenimentelor din Laos mişcarea de Solidarität© cu Oolsa
ocazia sărbătorii naţionale a Republicii Cuba —
Vă trimitem urări pentru fericirea dv. perso­
cea de-a 3-a aniversare a victoriei insurecţiei nală, pentru fericirea şi succesele poporului ro­
min, exprimînd convingerea că prietenia dintre
poporului cuban. __ XIENG KUANG 16 (Agerpres). şi diversionisţi în spatele fron­ HAVANA 16 (Agerpres). — In Argentina diferite organi­
popoarele noastre este de neinfrînt şi devine din tului trupelor noastre din pro­ In preajma conferinţei ele la zaţii politice continuă să dea
Mulţumim pentru salutul de solidaritate pe Generalul Kong Le, preşedin­ vinciile Xieng Kuang, Sam Nea Punta del Este, popoarele din publicităţii declaraţii care con­
ce în ce mai solidă. , tele Consiliului militar suprem, şi în alte regiuni eliberate. In America Latină acţionează cu damnă conferinţa de la Punta
care ni l-aţi trimis în numele Consiliului de a declarat Ia 15 ianuarie că
Stat, al Guvernului Republicii Populare Romî-
nc şi al întregului popor romin — se spune în

- 7**t**rf - poporul laoţian urmăreşte eu felul acesta ea creează o situa­ hotărîre în vederea dej licării del Este, o mirşavă manevră

vigilenţă evoluţia evenimente­ ţie care poate duce la reluarea planurilor urzite de Departa­ contrarevoluţionară a imperia­

Directivele Com itetului Centrai lor din Laos şi este gata să ză­ războiului civil“ . mentul de Stat al S.U.A. împo­ lismului S.U.A. împotriva suve­

dărnicească orice complot al „Noi sprijinim propunerea cu triva libertăţii Cubei. ranităţii şi independenţei Cu­

duşmanului. privire Ia ducerea de tratative In Cuba se fac pregătiri in­ bei cum o califică declaraţia

al Partidului Muncitoresc Romin „După zădărnicirea tratative­ de către cei trei prinţi ia Ge­ tense în vederea celei de-a Uniunii Civice radicale a po­
lor de la Vientiane ale celor neva şi sperăm că va fi în sîir- doua Adunări naţionale gene­ porului.

(U rm are din pag. 3-a) zări, popularizarea şi generali­ care se îndeplinesc sarcinile dc trei prinţi laoţieni, a declarat şit creat un guvern de coaliţie rale a poporului cuban — răs­ In Chile, după cum relatează
zarea iniţiativelor valoroase şi producţie şi angajamentele de el, clica Fumi Nosavan-Boun în frunte cu prinţul Suvanna punsul său la complotul anticu- ziarul „El Siglo“ , au loc mitin­
— reducerea perisabilităţilor a experienţei înaintate în pro­ economii şi beneficii peste cele Oum, sprijinită de imperialis­ Fumma“ . ban pus la cale in legătură cu guri ale studenţilor sub lozin­
sub cele admise prin combate­ ducţie. planificate, intervenind la timp mul american a intensificat conferinţa de la Punta del Este. c ile : „Cuba da, yankeii — nu!“
rea dăunătorilor, folosirea la şi operativ pertru o mai bună operaţiunile militare împotriva XIENG KUANG 16 (Agerpres). In întreaga ţară au loc mitin­ şi „Trăiască revoluţia cubanâ“.
maximum a agregatelor frigo­ De asemenea, organele şi or­ organizare a procesului tehno­ regiunilor eliberate. In prezent După c.um se anunţă din guri in vederea pregătirii aces­ O organizaţie populară, alcătu­
rifice, a spaţiilor de depozitare ganizaţiile de partid trebuie să logic şi asigurarea tuturor locu­ ea pune Ia cale un atac Împo­ Laos, ia 12 ianuarie trupele pa­ tei adunări. Pretutinderi au ită din locuitori ai suburbiilor
şi prin îmbunătăţirea manipu­ sprijine în mai mare măsură rilor de muncă cu materii pri­ triva poziţiilor ocupate de tru­ triotice laoţiene şi-au restabilit apărut inscripţii care cheamă muncitoreşti ale oraşului San­
lărilor. organizaţiile U.T.M. pentru mo­ me şi materiale. controlul asupra importantului pe toţi cetăţenii la adunare. Au tiago şi ale altor crase a dat pu­
bilizarea tineretului la întrece­ pele patriotice in Laosul supe­ punct militar Muong Boun din fost organizate trenuri speciale blicităţii o declaraţie in care con­
? rea socialistă prin folosirea for­ Organele şi organizaţiile dc provincia Luang Prabang şi au pentru transportarea cetăţeni­ damnă apropiata conferinţă de
Obiectivele întrecerii socialis­ melor specifice tineretului ca : partid vor lua măsuri pentru rior, în partea de sud-est a pro­ lichidat două batalioane ale lor din provinciile Pinar del la Punta del Este.
te, precum şi criteriile specifice brigăzile utemiste de producţie dezbaterea cu toţi comuniştii şi trupelor rebele în această regi­ Rio, Matanzas. Las Villas etc.
fiecărei ramuri arătate în pre­ şi calitate, posturile utemiste oamenii muncii din întreprin­ vinciei Xieng-Kuang şi de-a une. Centrul revoluţionar sindical al „Popoarele din America Lati­
zentele Directive nu sint limi­ de control etc. deri şi unităţile socialiste ale oamenilor muncii din Cuba şl nă, se spune în declaraţia Parti­
tative.: Fiecare întreprindere va agriculturii a obiectivelor între­ lungul şoselei nr. 12 aflate în alte organizaţii din ţară au dat dului Comunist din Ecuador,
putea analiza şi alte aspecte Pe baza unui studiu' amănun­ cerii socialiste, întocmind pla­ publicităţii declaraţii care chea­ ştiu că lupta pentru apărarea
specifice în vederea luării unor ţit al condiţiilor specifice de la nuri de măsuri privind tradu­ partea centrală a Laosului. Cli­ mă la vigilenţă împotriva pla­ revoluţiei cubane este, intr-ade­
angajamente cit mai mobiliza­ fiecare loc de muncă, organiza­ cerea în viaţă a sarcinilor re­ nurilor imperialismului S. U. A. văr, o luptă pentru propria lor
toare privind îmbunătăţirea ca­ ţiile de partid, sindicale şi de ieşite din aceste Directive. ca rebelă continuă să lanseze libertate“ .
lităţii şi activităţii tehniee-eco- U.T.M. vor ajuta conducerile Totodată, reprezentanţi din
nomice. tehnice-administrative ale între­ După încheierea bilanţului din avioane grupuri de bandiţi diferite ţări ale Americii Latine Chiar şl In Columbia, guver­
Pornind de la experienţa ani­ prinderilor să elaboreze planuri anual, organizaţiile de partid, sosesc la Havana în vederea nată de marionete imperialiste,
lor trecuţi, este bine ca anga­ de îmbunătăţire a calităţii pro­ sindicale şi de U.T.M. vor ana­ Conferinţei reprezentanţilor po­ poporul îşi spune cuvîntul în
jamentele pe care colectivele duselor care să cuprindă obiec­ liza rezultatele întrecerii socia­ poarelor latino-americane In sprijinul Cubei. Federaţia mun­
de muncitori, tehnicieni şi in­ tive precise, termene şi răspun­ liste pe întreprinderi, unităţi apărarea Cubei. Zilnic ziarele citorilor din construcţii şi din
gineri şi le iau în întrecerea deri concrete. socialiste din agricultură, raioa­ cubane publică declaraţii ale industria cimentului, într-o de­
socialistă să privească activita­ ne, oraşe şi regiuni. acestor delegaţii, care îşi expri­ claraţie dată publicităţii subli­
tea pe întregul an, iar rezul­ Lupta pentru o calitate su­ mă solidaritatea cu poporul cu­ niază : „Principiile autodeter­
tatele acestei întreceri să se perioară a produselor trebuie Comitetele centrale ale uniu­ ban şi protestul împotriva pla­ minării popoarelor, apărării de­
stabilească numai după ce se să devină o mişcare de masă nilor pe ramuri ale sindicate­ nurilor agresive ale imperialis­ mocraţiei si libertăţii şi neinter­
cunosc realizările economice-fi­ pe care organele şi organizaţi­ lor, ministerele şi organele eco­ mului S.U.A. „A apăra Cuba în­
nanciare definitive pe tot anul ile de partid au datoria s-o dez­ nomice centrale, pe baza pro- seamnă a apăra Mexicul. Nu venţiei în afacerile interne ale
1 9 6 2 .' volte cortinuu. Ele trebuie să purerilor organelor locale de vom rămîne niciodată indife­ altor ţări sint confirmate şi ca­
Organele şi organizaţiile de desfăşoare o intensă muncă po­ partid şi a rezultatelor întrece­ renţi faţă de dorinţa imperia­ pătă forţă în atitudinea fermă
partid sint chemate să ia toate litică de masă pentru mobiliza­ rii socialiste, vor stabili între­ liştilor S.U.A. de a ataca Cuba“ ,
măsurile organizatorice şi poli­ rea tuturor muncitorilor, ingi­ prinderile fruntaşe pe ramuri. se spune într-o declaraţie a lui a muncitorilor columbieni“ .
tice pentru desfăşurarea largă nerilor şi tehnicienilor la îmbu­ Manuel Terrazas, membru al „Poporul cuban, cu sprijinul tu­
a întrecerii socialiste în anul nătăţirea permanentă a calită­ Comitetul Central al Partidu­ conducerii Partidului Comunist
1662. ţii produselor, pentru ca „mar­ lui Muncitoresc Romin îşi ex­ din Mexic. turor popoarelor din America
ca fabricii“ să constituie un ti­ primă deplina convingere că or­ Latină şi al celorlalte popoare
tlu de onoare pentru colectivul ganele şi organizaţiile de partid
— pe baza experienţei acumu­ din lume, va respinge, în mod
sigur, orice agresiune“ .

Ele trebuie să acorde o aten­ fiecărei întreprinderi şi unităţi late în conducerea luptei pen­

ţie sporită conducerii şi în­ economice; organizaţiile de tru îmbunătăţirea calităţii pro­ Tineretul din Laos protestează Hiuoţia din Angola în discuţia
drumării permanente a comite­ partid, comuniştii trebuie să fie duselor, pentru o productivitate îm potriva intervenţiei imperialiştilor
telor sindicale din întreprinderi în fruntea acestei acţiuni. mai înalta, pentru reducerea am ericani în treburile interne ale Adunării Generale a O.N.Ú.
şi unităţi socialiste ale agricul­ continuă a preţului de cost, ' Lacsttlui. Gu prilejul unui m iting
turii în vederea organizării în invăţind din experienţa anu­ pentru descoperirea şi valorifi­ la Phonsavan tineretul a înfierat N E W YORK 16 (A g e r p r e s ). — problemele legate dc situaţia din A n ­ proiect dc rezoluţie cii privire la si­
cele mai bune condiţii a între­ lui trecut, organizaţiile de partid carea rezervelor interne — vor această intervenţie şi a manifestat gola. tuaţia din A n gola. R ezolu ţia con­
cerii socialiste, să urmărească trebuie să se preocupe mai în­ lua în continuare măsurile ne­ pentru constituirea unui guvern de Portugalia duce în Angola o poli­ damnă în mod hotărit „exterm inarea
continuu rezultatele obţinute şi deaproape de asigurarea tutu­ cesare pentru îndeplinirea în coaliţie al Laosului. Mulţim ea a tică de pace şi dc îm păcare între rase In încheiere subcomitetul recoman­ în m asă a populaţiei băştinaşe a A n ­
să desfăşoare o activitate sus­ ror condiţiilor tehnice-materiale cele mai bune condiţii a planu­ — a declarat la 16 ianuarie de la dă măsuri destul dc blînde pentru golci şi alte represiuni sălbatice ale
ţinută pentru dezvoltarea miş­ necesare bunei desfăşurări a în­ lui pe anul 1962 şi a planului m anifestat pe străzile oraşului slri- tribuna O .N.U . fără să clipească din „rezolvarea paşnică a problemei An-
cării de inovaţii si raţionali- trecerii socialiste. Ele vor trebui de sase ani.
să analizeze periodic modul în g în d ; „Jos im perialism ul am eri­

Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romin c a n !“ „A m erican ii să se care acasă!“ . ochi, delegatul Portugaliei. go lei“. Aceste recom andări propun să autorităţilor coloniale portugheze îm ­

Această declaraţie care a răsunat se realizeze „o reform ă radicală a le­ potriva poporului A n golci“ .

Sesiunea Comitetului După încheierea consfătuirii ca o insultă adusă victim elor terorii gislaţiei şi adm inistraţiei“ si să se R ezoluţia confirm ă în mod solemn
Executiv al O.l.Z. portugheze şi în tregii opinii publice elaboreze planuri în vederea pregăti­ dreptul poporului A n g o le i la autode­
reprezentanţilor ţă rilo r Pieţei comune mondiale, a fost făcută în cursul dez­ rii teritoriului pentru autoconduccrc terminare şi independenţă, cere înce­
şi-a încheiat lucrările baterii problem ei asupra situaţiei din şi pentru înfăptuirea dreptului la tarea represiunilor, cheamă Comitetul
BRUXELLES (Agerpres). — în dauna celor mici. Iată de ce agen­ iiom ice japoneze sint serios îngrijorate A n gola. D ele g a ţii la cc-a de-a 16-a au tod eterm in are“ . special creat în conform itate cu rezo­
H A V A N A 16 (A g e r p r e s ). — După trei sâptămîni de „eforturi du­ ţia Reuter arată că „m arii producători dc consecinţele hotărârilor de la Bruxel­ sesiune a Adunării Generale a O.N.U. luţia celei de-a 16-a sesiuni pentru
L a 15 ianu arie şi-a înch eiat aici lu­ reroase. după o şedinţă de 12 ore oare de cereale, carne şi sfeclă vor intim* les". Aceste hotăriri, relatează cores­ au trecut la dezbaterea acestei p ro ­ Reprezentantul B raziliei Alfonso traducerea în viaţă a D eclaraţiei cu
crurile Sesiunea Comitetului Executiv a durat piuă duminică dim ineaţa" — pina favorabil acest prim pas spre o pondentul agenţiei Reuter, „vo r deter­ bleme chiar în prima zi după relua­ Arinos, care a luat cuvîntul după de­ privire la acordarea independenţei ţă­
al O rganizaţiei Internaţionale a Z ia­ relatează France Presse — reprezen­ liberalizare a com erţului cu produse­ mina o schimbare treptată a politicii rea lucrărilor sesiunii. D elegaţilor li legatul Portugaliei, a subliniat că si­ rilor şi popoarelor coloniale, să dea
riştilor (O .l.Z .). tanţi! ţărilor Pieţei comune au decis le agricole în interiorul Pieţei comune, tradiţionale vest-germ ane de a acorda s-a prezentat spic exam inare raportul tuaţia în A n gola este critică şi se în- cea m ai m are atenţie problemei acor­
La şedinţa de închidere a sesiu­ preferinţă produselor agricole din ţările subcomitetului O .N.U . privind situaţia răutăţcşle pe zi ce trece. dării independenţei A n golei şi să pre­
nii, -în scara zile i de 15 ianuarie, au ca o piaţă agricolă unică a ţărilor res­ pentru că se sim t în putere de a concu­ în care îşi desface producţia indus­ din Angola. D in acest subcomitet fac zinte un raport în legătură cu acea­
fost adoptate în unanimitate rezolu­ pective să fie creată într-un răstimp trială, şi nu producţiei agricole din ţă­ parlc reprezentanţii B oliviei, Dalio- El şi-a exprim at dorinţa ca Portu­ stă problem ă la cea dc-a 17-a se­
ţii cu p rivire la activitatea O. I. Z., de... şapte ani şi jumătate. A ceastă ho­ ra. M ic ii ferm ieri au toate m otivele să rile Pieţei comune“. mey, M alaiei, Sudanului şi Finlandei. galia să recunoască dreptul poporu­ siune a Adunării Generale. Rezoluţia
obiectivitatea şi veridicitatea infor­ Deşi acest raport voluminos a fost lui A n golci la autodeterminare, pe care recom andă tuturor ţărilor să nu acor­
mară, cil privire la sprijinul ce tre­ tărîre mai urmează să fie ratificată se sir ia aLv.r.aţi". De altfel Germ ania occidentală, re­ întocm it înfr-un stil obicctivist, totuşi delegaţia braziliană o sprijină în de guvernului Portu galiei nici un fel
buie acordat revoluţiei cubane. dc guvernele ţărilor respective. el conţine mulle date documentare care totul. Totodată delegatul B raziliei şi-a dc sprijin şi ajutor, inclusiv ajutor
Com itetul E xecutiv al O .l.Z. a !io- l.a Bruxelles s-a hotârit, de asem e­ latează corespondentul agenţiei France dovedesc în mod grăitor ce politică exprim at „convingerea că se vor ob­ în arm am ent şi m ateriale dc război.
tărît să convoace cel dc-at Y -lea Con­ Iu urma adoptării acestei hotăriri, nea, întărirea barierelor vam ale pentru duce de fapt guvernul dictatorului Sa- ţine rezultate favorabile în ceea ce
gres al O .l.Z . în septem brie 1962 ¦la lupta de concurenţă între producăto­ produsele alim entare din afara Pieţei Presse. s-a opus „cu înverşunare“ aces­ lazar îm potriva poporului angolez, priveşte colaborarea am belor părţi“ Rezoluţia recomandă, ca, Consiliul de
Budapesta. rii agricoli din ţările respective se va care luptă pentru independenţă. — adică între Portugalia şi poporul
comune, ceea ce lezează interesele ţâ­ tei hotăriri, asupra căreia au insistat angolez. D elegalul B raziliei a declarat Securitate să exam ineze urgent pro­
accentua şi mai mult, victoria fiind de Cauza principală a răscoalei din
la început asigurată m arilor proprietari rilor din Am erica Latină, S.U.A. şi Ja- ceilalţi cinci parteneri ai ei, dar pînâ A ngola, se spune în raport, este ade­ că va sprijini orice proiect de rezo­ blema aplicării sancţiunilor îm potriva
ponu. Ziarul japonez „N ihon K eizai“
relatează, de pildă, că „cercurile eco- la urmă a trebuit să „cedeze". Cores­ luţie care „fă ră nici un fel de în fie­ Portugaliei care „duce un război co­

pondentul adaugă însă că pe de o parte

Sc ascut divergentele în problemele agrare dintre ţările membre ale Pieţei ..sacrificiile" pe care le-a acceptat G er­ vărata nemulţumire la rg răspîndită, rări“ ar putea să contribuie la în­ lonial în Angola, creează o am enin­
comune, în cadrul căreia pretenţiile R. V. G erm ane devin tot mai arogan te mania occid en tali „v o r fi compensate precum şi naţionalism ul crescînd. Din cetarea vărsării de sînge şi la rezol­ ţare pentru pacea şi securitatea inter­
dc şansele de expansiune pe care Piaţa cauza dezordinilor serioase, a măsuri­ varea paşnică a problemei angoleze". naţională“, încalcă rezoluţia Consiliu­
li, F. GERMANA:, ia supa aceasta oribila de aici. 'Ani nu am chef de nici un fel de supa! com ună Ie oferă industriei sale". Pe dc lor represive crunte şi a încălcării El a chemat O rganizaţia Naţiunilor lui de Securitate şi a Adunării Gene­
altă parte, continuă corespondentul, drepturilor omului, situaţia din A n ­ Unite să m anifeste „ferm itate şi m o­ rale în problema Angolci.
„'pentru cancelar şi m inistrul său de gola c:-tc apreciată ca o am eninţare deraţie“.
Externe negocierile au fost purtate sub serioasă pentru pacea şi securitatea Delegatul Portugaliei Garin a pă­
deviza „politicul prim ează". După cum internaţională. In raport se sublinia­ L a şedinţa din 16 ianu arie a A d u ­ răsit sala dc şedinţe, refuzînd în mod
se ştie, prin adoptarea hotăririi in pro­ ză că populaţia băştinaşă a A ngolci nării Generale a O .N.U. delegaţiile ostentativ să participe la aceste dez­
blem ele agricole, s-a trecut la cea de-a eslc lipsită de drepturi elementare, B u lgariei şi Poloniei au depus un bateri ale A d u n ă rii G enerale.i*
doua fază a Pieţei comune care înseam ­ că ea trăieşte în condiţii de m izerie
nă o reducere şi mai m are a suverani­ şi sărăcie şi nu arc nici m ăcar apă O demonstraţie a femeilor americane
tăţii naţionale a ţărilor membre, in potabilă. In ţară bintuie boli gro a z­
problem ele mai importante hotăririle nice, în special lepra, tuberculoza, pentru pace
vor fi adoptate de acum încolo pe ba­ m alaria şi borta somnului. Cu toate
za unui vot al „m ajorităţii calificate“ , acestea în Angola există numai WASHINGTON 16 (Agerpres), re generală în anul 1962“ , „P a­
ceea ce va întări şi mai mult influenţa 270 de m edici la o populaţie de La 15 ianuarie peste 2.000 de cea este singura noastră salva­
econ om ică, politică şi strategică a G er­ 4.500.000 o a m e n i! femei din New York, Phila­ re“ , „Statele Unite şi Rusia tre­
m anici occidentale. C onform .sistemului delphia şi Baltimore au sosit la buie să inceapă tratative“,
„m ajorităţii calificate" ţările mai mari La lupta poporului A n golci îm po­ Washington pentru ca, împreu­ „Nu vom îngădui repetarea ce­
dispun de un mai mare număr de vo­ triva condiţiilor inumane de viaţă, nă cu femeile din capitala lor de la Hiroşima“ , Energia
turi decît cele mici. Astfel, Germania guvernul Salazar răspunde cu bombe S. U. A. şi împrejurimile ei, să nucleară in slujba păcii“ .
occidentală, Franţa şi Italia vor dispune cu napalm, arestări în masă, întem ­ manifeste in favoarea asigură­
de cite patru voturi, B e lg ia şi O landa niţări fără judecată şi anchetă, cu exe­ rii păcii. Lor li s-au alăturat O delegaţie a femeilor dir. C a­
de cite două, iar Luxem bu rgu l de un cuţii ale deţinuţilor. In raportul sub-, femeile din California, Ohio, lifornia a adresat preşedinte­
vot. com itetului cu privire la situaţia dm Massachusetts şi din alte state. lui S. U. A. o petiţie în care
A n gola se arată că guvernul Portu­ In faţa Casei Albe au trecut i se cere să întreprindă mă­
Referindu-se la consecinţele pe plan ga liei nu a adm is intrarea m em brilor mult timp coloane de demon­
intern aţion al ale h o tăririlor luate la subcomitetului în A n gola şi în g e ­ strante în care se aflau femei — suri urgente in vederea dezar­
Bruxelles, France Presse arată că el* nere nu recunoaşte com petenţa O .N.U. mame, tinere, studente şi mulţi
vor adinei contradicţiile de interese din­ în această problem ă. In raport se copii. Demonstrantele purtau mării generale şi să nu rein-
tre P iaţa comună, pe de o parte, şi ce­
lelalte grupări econom ice şi ţări din arată de asemenea că guvernul Por- ceapă experienţele cu arma nu­
tugalici a ignorat toate hotăririle pre­
cedente ale Adunării Generale şi Con­ cleară în atmosferă. Petiţia a

(D cseii publicat dc ziarul londonez „The Tim es“ ) îumca capitalistă, pe de altă parte. siliului de Securitate a O .N .U . în pancarte cu lozinci: „Dezarma- fost semnată de 7.000 persoane.

Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 647. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale IM. IR. nr. 263.828 din 6 noiembrie 1949. — l'iparul: Întreprinderea Boli grafică „! Mai“ — Deva.