Page 50 - 1962-01

PROLETARI OIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA ! K
Anul XIV. Nr. 2197
D irectivele Com itetului Central al Partidului M uncitoresc Robim cu pri-
vire la criteriile principale ale întrece rii socialiste au iost prim ite cu .însu-
ileţire dc către colectivele de muncă din uzine, fabrici, mine şi din celo-
lalte locuri de producţie. Siderurgiştii din Hunedoara şi Gălan, m inerii din
Valea Jiului, Tcliuc, Ghelar şi M unţii Apuseni, cei de la D eva şi Gertej-Să-
cărîinb, lucrătorii din transporturi, oa menii muncii de pe ogoare etc., însufle-
ţiţi de sarcinile trasate de partid, luptă acum cu m ai mult avînt pentru a da
produse de bună calitate şi în canti taţi sporite, llotărîrea de a traduce în
însufleţiţi de Directivele C.C. al P.MH
mm obţine realizări mai frumoase
In Directivele Comitetului Central
a l P.M .R. cu privire la criteriile prin­
cipale ale întrecerii socialiste pe anul
1962 în industria extractivă a m ine­
reurilor feroase, neferoase, nem etali­
fere şi în industria cărbunelui se
prevede printre a ltele : „depăşirea
planului la extracţia de minereuri fe­
roase (exclusiv ancherite) şi neferoa­
se ; îmbunătăţirea indicilor de calitate
cu respectarea unei exploatări raţio­
n a le“ ...
Dc rem arcat că anul trecut nu
ne-am îndeplinit aşa cum se cuvine
această sarcină. Am realizat planul
la extracţia de minereu şi preţ de
cost, dar am rămas deficitari la cali­
tate. Aceasta, datorită aplicării unor
metode dc exploatare ncadecvate pen­
tru zăcăm m lul nostru.
In anul 1962, în faţa colectivului
nostru dc muncă stau sarcini sporite.
Cu ocazia dezbaferii cifrelor de plan,
muncitorii, tehnicienii şi inginerii noş­
tri s-au angajat să le realizeze şi
'difar să le depăşească. Vom da o can­
titate mai marc de minereu peste
plan şi vom realiza o economie su­
plim entară la preţul de cost de peste
100.000 lei.
V om pune un accent deosebit pe
calitatea producţiei.
Pentru urmărirea îndeaproape a în­
trecerii socialisto la fiecare sector a
Vom dezvolta succesele
dobîndite
Directivele C.G. af P.M .R. cu pri­
vire la criteriile principale ale 'în tre ­
cerii socialiste au constituit, în anul
trecut, pentru gospodăria noastră co­
lectivă uu îndem n preţios spre rea­
lizarea pianului anual de producţie.
D irectivele cu privire la întrecerea
socialistă, publicate recent, cheamă
din nou G.A.G. să dezvolie mai mult
succesele realizate. Ţinînd seam a dc
prevederile D irectivelor, noi sîntem
hotărîţi ca în acest an să depunem
toate eforturile pentru a obţine rezul­
tate tot mai bune în ceea ce priveşte
creşterea producţiei agricole la ha.,
în d ezvoltarea sectorului zootehnic şi
sporirea productivităţii animalelor.
In scopul m ă ririi producţiei la ha.,
atenţia noastră a fost şi este îndrep­
tată spic creşterea fertilităţii solului.
P e lin gă cele SI ha. în gră şate în toam ­ organizatoric.
na trecută cu gunoi dc gra jd şi în ­
grăşăm inte chimice, vom mai îngra­
şă piuă iu prim ăvară încă 60 dc hec­
tare eu gu noi de g ra jd şi 10 cu su-
periosfat .şi sulfat dc 'amoniu.
IÉÜE
D irectivele G.C. al P.M .R. cu p riv ire la criteriile principale ale între­
cerii socialiste, trasează sarcini im porlanle şi în domeniul agriculturii.
IN F O T O : un grup dc colectivişti din Biscarin-Sim erîa ascuiţînd pe
Iov. D eac Ileana, preşedinta G.A.G., care le citeşte din D irective.
Joi 18 ianuarie 1962
L C. al P. I .
m a iHF
fost numit cîte un maistru sau teh­
nician care ţine, zilnic, evidenţa rea­
lizărilor pe brigăzi. Dc asemenea, la
fiecare loc de muncă, s-a introdus
cîte un panou cu angajam entele bri­
găzii respective. Pe acest panou se
ticce periodic, • la 2-3 zile, situaţia
realizării lor aşa îneît oam enii sînt
întotdeauna la curent cu rezultatele.
Comitetul de partid a îndrum at apoi
conducerea exploatării spre luarea
unor măsuri tehnico-organizatoricc
menite să ducă la îm bunătăţirea con­
tinuă a calităţii minereului şi respec­
tarea unei exploatări cît mai raţiona­
le, Ele se îndreaptă în primul rînd
spre lichidarea cît m ai grabnică a
corpului vech i de la orizontu l 30, a
corpului nou, şi a corpului vechi dc
la orizontu l minus GO. D e asem enea,
spre ram bleerea în timpul cel mal
scurt a golu rilor de la orizontul mi­
nus 60.
R ecentele D irective ale G. C. al
P.M .R. sînt. un nou imbold în munca
noastră. Desfăşurarea unei entuziaste
întreceri spcialistc între- _ b rig ă zi şi
sectoare "p e baza criteriilor prevăzu­
te în ele, şr traducerea in viaţă a ce­
lor mai judicioase măsuri tehr.ico-or-
ganiznforice, vor face fără îndoială
ca în anul 1962 să obţinem cele mal
faim oase realizări.
IOAN ADAM
secretarul com itetului de partid
al E. M . D eva
AVRAM CĂTANĂ
preşedintele comitetului sindicatului
O grijă deosebită acordăm selecţio­
nării şi condiţionării seminţelor. In
toamnă am sem ănat numai grîu din
soiuri dc măre productivitate. Pentru
suprafaţa , dc 100 hectare • pe care
vom semăna în prim ăvară porumb
vom fo losi săm înţa H .D . 103 o b ţi­
nută dc pe lotul sem incier al G.A.C.
Sarcini importante ne revin şi în
ceea ce priveşte creşterea efectivului
de anim ale. Astfel, ne-ăm propus ca
numărul bovinelor să crească pînă la
sfîrşitul anului cu încă 70 capete, al
ovinelor cu peste 200 capete, far al
porcin elor cu pcslc 100 capele.
Avem toată convingerea că vom în­
deplini sarcinile pe care ni le-am pro­
pus. In felul acesta, gospodăria noas­
tră se va dezvolta multilateral, se va
întări din punct de vedere ceononiieo-
MARIA BORIŢA
secretara organizaţiei de bază P.M.R.
DRAGOMIR HAI DA
preşedinte al G.A.C. Sin tandrei
calitate apernará
v ia ţă sarcin ile trasaic de partid nu este a unui om, a unui gru p de oa- )
ineui, ci a în tregii m ase dc lucrători. Or, tocm ai acesta este esenţialul, che- j
izăşia succeselor viitoare.
In m ulte întreprinderi s-au obţinut rezultate bune. E xistă insă hotărîrea, j
dorinţa unanimă, ca aceste rezultate să lic dezvoltate. Colectivele de muncă, j
însufleţite de criteriile prevăzute în D irective, caută acum noi m ijloace, noi pro- j
ccdee, care să conducă la obţinerea unor realizări şi mai importante.
Pe platform a oţelăriei Siem ens M artin nr. 2 de la H unedoara au
sesit ziarele. Echipa de oţeluri condusă de prim-topitorul Pavel H angan
de la cuptorul nr. 1 citind D irectivele G.G. al P.M .R . cu privire la crite­
riile principale ale întrecerii socialiste.
O telul nostru —
de tot mai bună calitate
In anul care a trecut întrecerea so-
cialistă în secţia noastră s-a dcslu-
şurat pe baza D irectivelor C. C. al
P .M R ., eu .privire la criteriile .prind- samblului dop-m ecanism d e ' îrtchide-
palc’ ale întrecerii socialiste ' în cin­
stea celei de-a 40-a aniversări a
partidului. Fiecare om din secţie, fie
el topitor, turnător, inginer, maistru
sau muncitor, a pus la inimă che­
marea partidului de a da oţel dc
calitate mai bună, de a reduce cît mai
mult rebuturile şi declasatele sub ci­
frele admise.
întrecerea desfăşurată de colectivul
secţiei noastre a fost bogată în roa­
de. P e lingă depăşirea planului dc
producţie, noi am obţinut succese des­
tul de frum oase şi în ce priveşte fa ­
bricarea ur.or oţeluri dc tot mai bună
calitate. Este o m îndrîc pentru colec­
tivul nostru faptul că am încheiat
anul cu rebuturile sub procentul ad­
mis, că am restnns foarte mult ana­
liza chim ică pentru m ărcile dc oţe­
luri folosite in industria constructoare
de maşini. Este de asem enea un m e­
rit al colectivului, nostru punerea ia
punct a tehnologiei dc elaborare a
oţelului fosforos (drept urmare, . în
amil trecut, la această marcă, rebu­
tul a fost de numai circa 2,5 la sută,
faţă de circa 20 la sută cît a fost
în 1960).
Păşind în noul an noi am .hotărît
ca pe baza experienţei acumulate, să
consolidăm aceste succese, să le dez­
voltăm, aşa tel îneît beneficiarii oţe­
lurilor produse dc noi să fie pe de­ C O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O b O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O b b O O O O C O O O O O O O O
plin mulţumiţi.
Recent, presa a publicat D irectivele
G.G. al P.M .R. cu p rivire la criteri­
ile principale ale întrecerii socialiste.
Nouă, oţelarilor, ne revine în primul
rind sarcina dc a îmbunătăţi în conti­
nuare calitatea oţelurilor, de a rea­
liza noi mărci, dc a reduce cît mal
mult rebuturile şi declasatele.
Trebuie să spunem că in secţia
noastră mai avem încă unele proble­
me incomplet rezolvate. Tocm ai înspre
acestea ne vom îndrepta atenţia. Este
vorba dc îmbunătăţirea calităţii oţe­
lurilor dc înaltă rezistenţă şi sudabi-
lilatc, dc reducerea incluziunilor nc-
m clalicc în oţelul pentru osii dc va­
goane. O atenţie deosebită o vom
acorda îm bunătăţirii funcţionării oa-
Jclor de turnare, capitol la care am
răm as deficitari în anul trecut. Şi,
bineînţeles, vom lupta neobosit pen­
tru îndeplinirea angajam entului dc a
reduce rebuturile sub cifra adm isă
cu 10 Ia sută.
Iu scopul înfăptuirii accslor obiec­
tive, în afara respectării stricte a teh­
n o logici dc elab orare şi turnare, ne g filele săpate adine. Ioan Maf- la rebut. O piesă de cîteva tru strunguri calibrarea cilin ­
propunem să intensificăm acţiunea dc g tei, de exemplu, stă in faţa
rid icarea c a lific ă rii oam en ilor şi să o unei astfel de piese ce se în-
luăm m ai multe m ăsuri tehnice şi or­ o urma cuţitului apar în carnea
gan izatorice. Am in tim printre accslca , g oţelului străluciri argintii. Şpa-
modificarea construcţiei mecanismului j g
4 pagini 20 bani
} cere continuă să fie brigăzile conduse popularizării în form e vii şi atractive
. W— or'—'—W W * .
dc închiderea şi deschiderea orificiu-
lui oalelor dc turnare, în scopul unei
montări şi m anevrări corecte a an-
fc şi dcschidcrci De asemenea, ne
propunem să punem ia punct proce­
deul turnării dense la oţelul calm at
pentru a da mai multă elasticitate
secţiei în realizarea în bune condi-
ţiitni a sortim entelor planificate.
•Cunoscând faptul că introducerea
tehnicii şi tehnologici noi este o cale
sigură de îmbunătăţire a calităţii pro­
ducţiei, la sesiunea tchnico-ştiinţifică
vcm lua în studiu m ai multe probleme,
printre care, elaborarea oţelului dc
construcţii dc mare rezistenţă, influ­
enţa factorilor tehnologici asupra m ă­
rim ii grăuntelui ausţenitic, determ ina­
rea relaţiilor dintre factorii tehnolo­
gici şi calitate Ia oţelul dc axe.
însufleţirea cu care colectivul nostru dc mul a fost prezentat de forma­
oţelari a prim it D irectivele, măsurile
luate şi pe care le vom lua în con­
tinuare, ne dau convingerea că sar­
cina pe care partidul ne-a pus-o în
faţă, de a îm bunătăţi fot mai mult
calitatea oţelurilor, va fi înfăptuită
în mod exemplar.
Ing. MIMAI GRIGORE
şef de secţie adjunct — oţelăria
.Martin nr. 1 — G. S. H unedoara
Tinerii din secţia
De cum intri în hala secţiei
X linele se strunjesc cilindrii
X pentru laminorul de 650 mm.,
O te impresionează, dimensiunile
$ pieselor şi ordinea ce domneş-
$ te aici.
o Peste tonele de oţel şi miile
q de cai putere stăpini sînt oa-
* m e n ii: strungarii secţiei ci-
o lindrii. In hala uriaşă lucrea-
o să schimbul condus de mais-
0 trul Miron Ursa. Acest schimb
g a prim it denumirea de schimb
g al tineretului şi luptă să cuce-
o rească încă o denumire pe care
0 să nu o piardă niciodată:
3 aceea de schimb fruntaş. Şi
X nu numai pentru faptul că
o sînt tineri au şanse să-şi vadă
g dorinţa împlinită. Ca să înţe-
o leagă cineva acest lucru tre-
o buie să-i vadă pe strungari
o cum dintr-o bucată enormă de
g oţel modelează cilindri cu pro-
0 vîrteşte pe strungul său. In
ObOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOb’OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO'OOOOOOOOOo<>oooooc>oooooooooooooo
„OAMENII MUNCII SÎNT CHEMAŢI SA LTJCIÎEZE CU PRICEPERE Şl INIŢIATIVA, ÎN-
CÎT ÎN DOMENIUL ÎM BUNĂTĂŢIRII C ALITĂŢII PRODUCŢIEI SA OBŢINEM ÎN CEL' MAI L
j j SCURT TIMP, ÎN TOATE RAMURILE ECONOMIEI NAŢIONALE, SUCCESE SIMILARE CU CE-
j f LE PE CARE LE-AM DOBINDIT PE TARÎMUL ECONOMIILOR MATERIALE Şl BĂNEŞTI“ . \\
(D in D irectivele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Rom în
a i privire Ia criteriile principale ale întrecerii socialiste).
Í W W W ' W ’W * î
întrecerea socialistă în sectoarele //
z /L u n a c ă rţii îa sate
minei Teliuc sc desfăşoară şi în acest Intre 15 ian u arie— 15 febru arie 1962, organiza ştanduri de cărţi cu vînzare
în G.A.Q., S A L T . şi G.A.S., iniţiin-
an sub lozinca „Succesul furnaliştilor în scopul unei la rgi răspîndiri a cu- du-se totodată un concurs pentru tit­
începe în abataje". M inerii se stră­ vîntului scris în rîndul ţăranilor mun­ lul de cel mai bun difuzor voluntar
duiesc să expedieze zi de zi furna­ citori în întreaga ţară sc organizează din rîndul ţăranilor muncitori. Gonti-
lelor din Hunedoara şi Gălan canti­ „Lu na cărţii la sate“ . nuîndu-se iniţiativa înfiinţării de bi­
tăţi sporite de mineruri de fier, cu blioteci personale, „cu sprijinul inte­
In regiunea noastră, în cadrul aces­ lectualilor, prin cooperativele săteşti
un conţinut de metal ridicat. In. pri­ tei im portante acţiuni, la îndrum area se vor lua măsuri ca în fiecare co­
m ele 14 zile ale noului an, din aba­ o rg a n iz a ţiilo r de partid, în toate sa­ m ună să ia fiin ţă cel puţin cîte 20
tajele sectoarelor II şi I I I au fost tele s-au luat măsuri pentru iniţierea biblioteci personale.
extrase, în afara planului, 570 tone unor bogate m anifestări, m enite să Direcţia regională a econom ici fo­
minereuri dc fier, cu un conţinut d e - • contribuie la stim ularea gustului pen­ restiere, în colaborare cu unităţile co­
operaţiei de , consum, va organiza în­
m etal cu ccn. 6 Ia sută mai m are d e - - tru citit al oam enilor m uncii de la tre 22-28 ianuarie „S ăptăm îna cărţii
pentru muncitorii forestieri“, în care
cît cel planificat. Fruntaşe în între­ sate. Sc va acorda o atenţie sporită autolibrăriile şi caravanele cinem ato­
grafice vor fi dotate cu cărţi pentru
dc com uniştii Ioari M . Popa şl Ioan a operelor menite să contribuie la
Enăşcău, care n-au rebutat în acea­ form area conştiinţei socialiste a ţăra­
stă perioadă nici un vagonct dc mi­ nilor muncitori, care oglindesc viaţa
nereu.
nouă a patriei noastre, politica înţe­
leaptă a P.M.R., opere menite să ridi­ a ajuta la răspîndirea lor pînă în cele
Primele realizări ce nivelul dc cunoştinţe al lucrători­ mai îndepărtate parchete.
lor din agricultură, care să-i ajute să In G.A.S., S.M.T. şi alte întreprin­
La prim a consfătuire de producţie din obţină rezultate din ce în ce mai bune deri din mediul rural, com itetele sin­
acest an aoleclivul de muncă al sec­ în dom eniul' producţiei agricole. dicale vor organiza echipe de difu­
ţiei binale de la sectorul de industria­ zor! voluntari şi ştanduri permanente
lizare a lem nului din cadrul I. F. Desfăşurate sub lozinca „N ici o dc cărţi.
Sebeş şi-a luat angajam ente valoroa­ casă de ţăran fără cititori“ , m anifes­
se. Pentru îndeplinirea lor cu succes, tările ce vor avea loc la căm inele cul­ Dc asemenea, în această perioadă
el a început să muncească cu elan din. turale, colţurile roşii din G.A.S. şi se va acorda o mai mare atenţie ac­
prim ele zile. In felul acesta, L r sfîrşi- S.M .T. etc., cu prilejul „L u n ii cărţii tivităţilor desfăşurate de către U.T.M .,
tnl prim ei decade, a reuşit să realize­ la sate“, cuprind recenzii de cărţi, com isiile de fem ei, S.R.S.G. etc. prin
ze peste 60 la sută din planul de pro­ lecturi în grup, serbări ale cărţii, con­ îm bunătăţirea conţinutului activităţii
ducţie pe întreaga lună. cursuri „G in e citeşte foloseşte“ etc. cercurilor de citit, lectoratelor ctc.
In principalele localităţi din raioanele
In fruntea întrecerii socialiste sc Alba, Sebeş şi Orăştie se vor orga­ „Lu n a cărţii la safe“ este un bun
af.u brigăzile conduse dc Nicolae niza acţiuni speciale, ca Serbări ale prilej de îm bunătăţire a muncii cu
Stanciu, P avel C ovaci şi Ioan Buzilă. cărţii, zile m odel de difuzare a căr- cartea în toate sectoarele de activi­
Datorită lor prim ele com enzi de binale ţii, zile ale cărţii politice, zile ale tate din domeniul rural. Pentru duce-
necesare construcţiilor din Hunedoara cărţil agrozootehnice ele. La Vinţul rea la îndeplinire cn succes a tutu-
şi D eva,, au luat drumul beneficiarilor. de Jos, Ighiif, Apoldul dc Sus, Aficrcu- ror acţiuniloi preconizate se cere însă
rea, Geoagiu, V aţa de Jos, Dobra, o muncă susţinută de popularizare a
C. BODEA lor prin casele de cultură, căm inele
corespondent
Succesele Baru M are şi Pui sc vor am enaja culturale, biblioteci, colţuri roşii etc.
mecanizatorilor bazare ale cărţii cu concursul cadre- Un rol de seamă în această privinţă
lor didactice şi al bibliotecilor. In îl au com isiile celui de-al doilea con-
Antrenate în întrecerea socia­ altc localităţi ca Galda dc Jos, Apoi- curs „B iblioteca în slujbă construcţiei
listă, cele 20 echipe de repara­ dul de Sus, Gîrbova, Vinerea, Turda.ş, socialiste“, care trebuie să sc situeze
ţii de la S.M.T. din Orăştie dau Gurasada ctc. sînt prevăzute întâlniri în fruntea m anifestărilor dc răspîndirc
în aceste zile o adevărată bătă­ ale unor scriitori cu cititorii. Se vor a cărţii la safe.
lie pentru terminarea la timp a
reparaţiilor întregului utilaj a- Locuinţe pentru mineri
gricol. Printr-o bună organiza­
re a muncii, prin folosirea raţio­ Zilele trecute la Lupeni a fost dat anului trecut şi pînă acrim Ia Lu­
nală a timpului de lucru, me­ în folosinţă m inerilor încă un bloc de peni s-au construit şi dat în folosin­
canizatorii au reuşit să repare locuinţe. Noul bloc — blocul 27 — ţă 372 apartam ente. .
pînă în prezent peste 80 la su­ cu 32 apartam ente ‘ este prevăzut cu
tă din numărul tractoarelor şi încălzire centrală, asigurînd confortul Printre noii locatari de aici sc nu­
peste 75 la sută din numărul necesar locatarilor. De asem enea au mără Dumitru Ciubotarii, miner, Va-
maşinilor agricole. Angajamen­ fost recepţionate încă 2 blocuri cu un silc Mureşan, lăcătuş, Ioan T rifan şi
tul pe care şi l-au luat de a ter­ total de 56 apartam ente care urm ează alţii.
mina cu 20 de zile mai devreme a ii date în folosinţă. Dc la începutul
reparaţia maşinilor agricole şi EUGEN POPA
cu 10 zile pe cea a tractoarelor, corespondent
va fi cu siguranţă îndeplinit.
Reparaţiile efectuate pînă a-
cum sînt de cea mai bună cali­
tate.
:;W, hj, ;
Specfacole reyşiîe
Sala noului cămin cultural In acest an, staţiunile de maşini şi tractoare din regiunea noastră vor
din Zdrapţi, raionul Brad, a găz­ fi dofafe cu numeroase maşini şi u tilaje agricole dc cele m ai m o­
duit în ultimele săptămîni trei derne tipuri.
izbutite spectacole artistice. Pri­
ţia artistică a Şcolii medii
„Avram Iancu“ din Brad. Cel
de al doilea a fost oferit de
Casa raională de cultură din
Brad, care a adus în scenă
piesa plină de dramatism „Oa­
meni care tac“ de Al. Voitin, iar
cel de al treilea spectacol a fost
prezentat de artiştii amatori ai
căminului cultural din Valea
Bradului. '
N. MOŢ IN F O T O : un lot de noi tractoare cu care a fost dotată dc curîud
corespondent S.M .T. din Alba Iulia.
cesul tehnologic de calibrare g
a unui cilindru“, o
Tot aici, la strungăria de ci- o
lindri, s-au confecţionat şi ar- g
nul de culoarea indigoului se de executat. LI cere stăpini- mături pentru mină. l a înce- g
înşurubează spre tavan şi cade rea la perfecţie a meseriei de
imediat intr-un jgheab pe care calibrare. Calibrarea cilindri­ put armăturile nu erau uşor, g
alunecă în lada special ame­ lor este o îndeletnicire relativ
najată. De aceea în jurul nouă în Hunedoara. Şi secţia de confecţionat. ‘Au dat multă o
strungului este ca în farma­ este nouă, iar strungarii tineri.
cie. Atent, tînărul strungar Dar văzîndu-i cum lucrează bătaie de cap tinerilor. ‘Astăzi o
urmăreşte cum se desfăşoară nimic nu te face să crezi că
eboşarea cilindrului. Contro­ doar de curind au deprins tai­ însă o asemenea comandă nu g
leazăintervine cină cuţitul a nele acestei meserii. Nu le-a
ajuns la capătul materialului, fost uşor, ce -i drept, dar au mai ridică nici o problemă. g
schimbă cuţitul şi după ce i-a izbutit. Avînd un nivel de cu­
fixat avansul cuplează auto­ noştinţe generale corespunză­ Urmărind atent mişcările g
matul. tor — majoritatea lucrătorilor lui Lungu, maistrul Ursa avea o
din secţie urmează cursurile
La alt. strung tînărul Teo­ şcolii medii serale — băieţii înscrisă pe faţă satisfacţia o
dor Lungu este concentrat
asupra unei operaţiuni de fi­ au înţeles mai bine lecţiile din reuşitei. ' g
nisare. Stringe în mină tija cadrul cursului de ridicarea
şablonului cu care controlea­ calificării profesionale. 1Aceste — Gata Lungule? întrebă el. g
ză din cind în cind profilul cursuri au fost urmate cu re­
cilindrului. Operaţiunea se gularitate şi de către lăcătu­ — Să mai verific o dată co- g
apropie de sfirşit. Numai un şii de întreţinere. De aceea
astăzi lăcătuşii ştiu să între­ tele şi cilindrul poate fi tran- o
pic dacă ar fi scăpat cuţitul ţină agregatele bine, iar. pen­
mai adine, piesa ar fi trecut sportat. Cu aceasta, toată gar- X
nitura e gata. Maistrul Ursa g
verifică şi el dimensiunile. g
— Perfect Lungule. Tu cea- g
sornicar. trebuia să te faci. o
Macaragiu! Sus cu el. şi pe S
vagon ! Un uruit prelung, aşa g
cum se nude vara înainte 'de g
furtună veni drept răspuns. Ca g
pe nişte jucării macaraua a o
ridicat cilindrii gata caii- o
braţi şi i-a aşezat în vagoa- g
mii de Kilograme! Maistrul drilor nu mai constituie o p ro ­ ne. Un semn şi mecanicul îşi g
blemă. Şi în prezent aici se
Miron Ursa se apropie de învaţă. La etaj, strungarii as­ pune locomotiva in mişcare, g
strungul lui Lungu. Profilul
pe care-l lucrează tînărul cultă lecţia ţinută de tînărul încă o garnitură ele cilindri -o
strungar nu este deloc uşor
inginer Gheorghe Cucu:. „Pro- pleacă spre hala laminorului, o
ION PREDAN g
strungar g