Page 51 - 1962-01
P. 51
pag. 2 DRUMUL' SOCIALISMULUI Nr. 2197
La G.A.S. din Călan şi Bircea Vesti de la €U,C. In zilele d@ Iarnă — la unităţile culturale de la safe
Ritmul reparaţiilor dini P ra ştie Să popularizăm larg documentele Consfătuirii ţară a ţăranilor colectivişti, in
ginerul agronom avea datoria
trebuie intensificat! Vor dezvoUa furma de oi pe ţară a ţăranilor colectiviştii să explice pe larg şi in mod
organizat tuturor colectiviştilor
— Despre acest lucru o să vă in Am constatat cu acest prilej că ele/ In anul care a trecut turma fAu trecut aproape 4 săptă- colectivişti, iar la Bîrcea Mică cretarul comitetului comunal de şi celorlalţi ţărani muncitori
form eze inginerul şi. mecanicul şef — mai prezintă încă unele lipsuri (ta de oi a gospodăriei, care numă mini de la încheierea lucrărilor ea a fost citită şi explicată tu partid — directorul căminului din sat ce lucruri minunate a
a fost răspunsul pe care ni l-a dat blourile de bord n-au aparatele nece ră 1.300 capete (650 sint cu li Consfătuirii pe ţară a ţăranilor turor colectiviştilor. cultural aşteaptă de multe ori auzit la Consfătuire, ce î n v ă ţ ă
tovarăşul Vasiie Boncuţ, directorul sare, volanele sînt defecte, se produc nă semifină), a adus venituri colectivişti — eveniment însem să fie împins de la spate. Oare minte se desprind pentru gos
G.A.S. din Gălan, la întrebarea pe scurgeri în sistemul de alimentare, băneşti de peste 170.000 lei. nat în viaţa ţărănimii noastre Să fim în pas este permis unui director de că podăria din Cristur şi cn sar
care i-am adresat-o în legătură cu unele piese au fost montate fără a colectiviste, în dezvoltarea pe cu evenimentele ! min cultural care are datoria să cini stau pe viitor in raţa co
stadiul în care se află reparaţiile de fi spălate etc.). Aceasta impune o Veniturile realizate n-au fost mai departe a agriculturii noi, popularizeze larg prin căminul lectiviştilor. La căminul cultu
iarnă a utilajului agricol. exigenţă m ai mare, în primul rînd intîmplătoare. îngrijind bine a- socialiste. Documentele elabo Ce a făcut însă căminul cul cultural politica partidului în ral, inginerul agronom va tre
din partea celor care execută lucra rate de Consfătuire, experienţa tural, biblioteca comunală pen mase, care trebuie să fie întot bui să vorbească tuturor colec
— La noi m erge, se repară, a fost rea şi apoi din partea com isiei de nimalele, furajindu-le raţional, bogată împărtăşită cu acest pri tru popularizarea acestor do deauna in pas cu evenimente tiviştilor din Crlsjtur şi celorlal
răspunsul unanim al celor doi inter recepţie. Reducerea preţului • de cost dîndu-Ie asistenţa veterinară la lej, constituie un bogat tezaur le, să stea pasiv faţă de o ase te 29 de familii de ţărani mun
locutori. al reparaţiilor este o problemă pe timp, s-a reuşit ca producţia de de învăţăminte pentru toţi lu cumente ? citori care nu sint incă înscrise
care conducerea gospodăriei o priveş lină să ajungă la peste 2.300 kg., crătorii de pe ogoare. De aceea Tovarăşa Furca Terezia, res menea sarcină cum este popu in gospodăria colectivă, despre
Ca să vedem cum „m erge“ , i-am te cu insuficient spirit de răspundere. iar cea de lapte la 46 litri pe popularizarea largă a acestor tot ceea ce a auzit şi învăţat
întrebat şi Ce se repară; De asemenea, prea puţin interes se cap de oaie. documente în masa ţăranilor ponsabila bibliotecii comunale, larizarea documentelor Consfă la Consfătuirea colectiviştilor.
constată în ceea ce priveşte conser colectivişti, întovărăşiţi şi in a recunoscut de la bun început Să arate ce drum luminos des
— Pentru asta trebuie să ne uităm varea şi stocarea corectă a utilajului La indicaţia organizaţiei de dividuali, în rindul tuturor oa că biblioteca ar fi putut să or tuirii pe ţară a ţăranilor colec chide ţărănimii muncitoare agri
în planul de reparaţii, ne-a spus to agricol (n-au fost scoase cauciucurile bază P.M.R. au fost procuraţi menilor muncii de la sate, este ganizeze multe acţiuni frumoa tivişti ? cultura noastră socialistă. Aceas
varăşul Harfe M arcul; mecanicul şef şi curelele trapezoidale de la com bi un număr de 4 berbeci din ra o sarcină de mare răspundere. se şi interesante. Se puteau or ta este nu numai o datorie, dar
al gospodăriei. ne). Punerea unei ordini şi în ceea sa merinos, care vor fi folosiţi ganiza — spunea bibliotecara — Inginerul agronom şi o mare cinste, o mîndrie pen
ce priveşte aranjarea remorcilor, cis la merinosarea turmei. Comitetul de partid al comu chiar şi o seară de întrebări şi a rămas dator tru inginerul agronom.
A adus apoi planul despre care era ternelor şi a celorlalte maşini agricole nei Cristur (oraşul regional răspunsuri, o discuţie cu îngri-
vorba şi am început să'-l consultăm. care se află risipite prin gospodărie, La sfârşitul acestui an, turma Deva), a luat din timp unele jitorii-mulgători sau cu legumi Dar inginerul agronom al gos •k
Iii faţă aveam calendarul de terme ar crea un aspect mai plăcut la in de oi va număra peste 1.600 ca cultorii pe marginea experien podăriei, tov. Aleman Liviu, care
ne în care erau înscrise utilajele ce trarea în incinta G.A.S. din Gălan. măsuri pentru popularizarea ţei înaintate expuse de unii co a avut marea cinste de a lua Comitetul executiv al sfatului
vpr fi reparate. Am luat pe rînd fie pete din care a mare parte vor lectivişti la Consfătuire şi alte parte la lucrările Consfătuirii popular comunal, care răspun
care rubrică în care era trecută marca Bine ar fi dacă chiar directorul fi cu lină semifină. De. aseme acestor documente. Astfel, atit acţiuni dar... Dar toate acestea pe ţară a ţăranilor colectivişti, de de activitatea căminului cul
maşinii ce trebuie reparată, pentru ca gospodăriei ar cunoaşte în orice m o nea, colectiviştii au hotărît ca ce a făcut ? Socotim că prea tural, a bibliotecii, de munca
să ne putem da m ai bine scama des ment situaţia reparaţiilor. Goriducerea în cadrul comitetului comunal nu s-au făcut. puţin faţă de ceea ce ar fi tre inginerului agronom, sub îndru
pre ce s-a realizat pînă la începutul G.A.S. din Gălan trebuie să manifeste întreaga cantitate de lină ob Insuficient ajutată şi îndru buit să facă. Este adevărat că marea comitetului comunal de
decadei a Il-a din această lună- Atn mai multă exigenţă faţă de calitatea ţinută să o contracteze cu sta de partid şi al organizaţiei de în mod izolat, atunci cînd a fost partid, va trebui să organizeze
putut astfel constata că faţă de plan reparaţiilor pentru ca m aşinile să tul. mată în această direcţie de întrebat, a dat explicaţii despre o largă acţiune de popularizare
mai trebuiau să fie reparate pînă la funcţioneze ireproşabil în cam paniile bază din sat a fost prelucrată sfatul popular comunal, biblio cele auzite şi învăţate la Con a documentelor Consfătuirii pe
data de 10 ianuarie încă un tractor, agricole din acest an. Răsplata muncii teca nu şi-a organizat şi în sfătuire, a vorbit odată chiar şi ţară a ţăranilor colectivişti, să
3 pluguri, 3 semănători pentru porumb Chemarea Consfătuirii pe ţară dreptat activitatea şi în acest in cercul agroze tehnic, dar alt mobilizeze toţi factorii cultu
şi o semănătoare universală pentru O rganizaţia de partid şi consiliul Printre colectiviştii care au e- a ţăranilor colectivişti şi alte sens. Ce a făcut însă totuşi bi ceva nu a mai făcut.
cereale. gospodăriei au datoria să analizeze blioteca ? In pauza unui film, rali şi împreună să găsească şi
stadiul reparaţiilor şi să ia măsuri fectuat un însemnat număr de documente ale consfătuirii, iar bibliotecara a dat citire Che In chemarea Consfătuirii pe
Nereali?area planului de reparaţii urgente pentru lichidarea lipsurilor mării Consfătuirii pe ţară a ţă ţară a ţăranilor colectivişti se să folosească cele mai vii şi
se datoreşte în primul rînd faptului semnalate, în vederea realizării în ter zile-muncă se numără Vasiie în adunarea generală a colecti ranilor colectivişti. Ce eficaci spune : ...„întorşi în satele noa
că munca n-a fost bine organizată pe menul stabilit a planului de reparaţii. tate a avut această acţiune, stre, vovi spune tuturor ţăra atractive forme de popularizare
echipe. Apoi, trebuiau asigurate con Balaş, Viorel Dobreanu, Aron viştilor din Cristur au fost ară este uşor de înţeles dacă ne nilor şi lucrătorilor clin agricul
diţii tehnice de lucru m ai bune încă ? tate sarcinile ce le revin colec gîndim că spectatorii se găseau tură despre cele dezbătute aici în masa largă a ţăranilor mun
înainte de începerea campaniei de O situaţie sim ilară poate fi întîl- Rad, Nicolae Dănilaş, Sofica în aşteptarea părţii a doua a şi vom găsi în noi şi darul de
reparaţii. Lem nele de foc n-au fost nită şi Ia G.A.S. din Bîrcea Mare. tiviştilor în lumina documente filmului. a le transmite tot entuziasmul citori, învăţămintele preţioase
tăiate. Zilnic un muncitor pierde din Reparaţia utilajului agricol se desfă Denşoreany, Florica Orăşan, Va- şi înflăcărarea cu care ne-a
timpul de lucru, tăind lem ne pentru şoară aici într-un ritm necorespunză lor respective. Căminul cultural, al cărui di înarmat Consfătuirea” . pe care Ie oferă documentele
încălzitul sobelor din atelier. Dacă tor. sile Andreoiu şi alţii. Ei au pri rector este tov. Ajtai Zoltan, n-a
spaţiul atelierului mecanic ar fi mai Nerespectarea termenelor de repa La îndemnul comitetului co făcut nici atit. Aceasta pentru întors de la Consfătuirea pe Consfătuirii pe ţară a ţărani
bine gospodărit, s-ar putea ca în- raţii se datoreşte faptului că munca mit in cursul anului 1961 impor lor colectivişti.
ir-unn din încăperi să se lucreze la PU este bine organ izată. Se puteau munal de partid, In faţa cămi că — aşa după cum spunea se
reparaţia m aşinilor agricole — care form a două echipe care să lucreze tante cantităţi de produse şi nului cultural din Cristur a fost I. CIOBOTA
este mult rămasă în urmă. Dar, pen concomitent la reparaţia tractoarelor
tru că fot este vorba despre condiţiile şi m aşinilor agricole. In afară de mari sume de bani. Vaşile Ba afişată la loc vizibil Chemarea
de lucru, trebuie arătat că nici nor aceasta, nici condiţiile tehnice de lu
mele de protecţia muncii nu sînt pe cru nu sînt îndeajuns de corespun laş de pildă a primit peste 2.000 Consfătuirii pe ţară a ţăranilor
deplin respectate. Tpv, Eugen Oarfn, zătoare. Conducerea gospodăriei, deşi
inginerul şef al gospodăriei care răs . cunoştea condiţiile grele în care s-au kg. grîu, 1.200 kg. porumb, 600
punde direct de această problemă, n-a executat reparaţiile în anii trecuţi,
hiat masurile corespunzătoare pentru nu a luat din tim p m ăsuri pentru în kg. orz, 1.800 kg. cai-tofi, aproa
ca munca să se desfăşoare în condiţii dreptarea situaţiei.
optime. A paratele de sudură electrica pe 60 kg. brînză, alte produse si
şi autogenă, nu sînt ţinute în locuri In scopul grăbirii ritmului de repa
raţii se impune ca şi aici să fie luate 4.200 lei. Q•»V* -TT
ferite de pericolul exploziei.
neîntîrzîat măsuri corespunzătoare. Succesele Bine ar fi daca...
Inferesîndu-ne şi de calitatea repa constructorilor
raţiilor efectuate, nc-am oprit la două N. TÎRCOB ...panoul de onoare din faţa
din tractoarele socotite c a v reparate. de drumuri Sfatului popular comunal-Bră-
nişca ar folosi scopului pentru
Noi purfăfori de d is fin c jii pioniereşti In anul care a trecut, con care a fost creat: populari'?!?
structorii de pe şantierele de rea fruntaşilor gospodăriilor a-
De curînd, în cadrul Şcolii m edii Cornelia şi alţii, li s-au înmînat dis modernizarea drumurilor din ca I I «jjp ii gricole colective din comună In
„A vram Iancu" din Brad a avut loc tincţii pioniereşti de gradu l I. D is drul I.C.D. Deva au obţinut în prezent, vitrina acestui panou e
festivitatea înm înării distincţiilor pio tincţii pioniereşti de gradul II au fost semnate succese în muncă. Da In noul iriiyiestru al anului şcolar elevii şi profesorii sînt liolarîţi să obţină succese şi mai bune în muncă. ocupată cu..; fotomontaje.
niereşti gradul I şi II, unor elevi prim ite de alţi 31 pionieri, ca Bodea torită unei bune organizări a IN F O T O : la o oră de limba nisă la şcoala medie „A vram Iancu“ din Brad.
fruntaşi la învăţătură şi în activita Ilie, M acra Voichiţa, Stoicu Rodica, muncii, mecanizării lucrărilor „.biblioteca regională ar folo
tea obştească. Astfel, la 23 pionieri, Vlpd Gorina, Vaidn Alexandru, Bor grele cu volum mare de muncă si cum trebuie c e le ‘ trdf "Vitrine
printre care Basa Nichifor, Vişa Adela, tea Liliana şi alţii. şi a folosirii pe scară largă a mari pe care le are la cflspozi.
Dud Constantin, Oniţiu M ircea, Leu- materialelor din resurse locale ţie. Adică, dacă în loc de a afişa
cean Cornel, Furdtti M ariana, M acra MIRGEA GOLCEA s-a reuşit ca planul de produc doar Un ziar prins în pioneze ar
elev, cl. X-a, Şcoala medie ţie să fie depăşit, iar costul pe amenaja frumoase expoziţii de
cărţi sau de coperte false. In a-
„A v ra m Ian cu " ¦>- Brad km. de drum asfaltat să se re. cest fel, vitrinele vor avea un as-
ducă. pect plăcut, educativ.
Aşa de pildă, la modernizarea :..Plasatoarele de la cinemato
drumului Simeria — I-Iaţeg — graful „Filimon Sîrbu“ din De
Petroşani s-a reuşit să se as va ar purta uniforma regula
falteze 34 km. şosea, cu 4 km, in mentară. Aşa cum sînt in pre
zent îmbrăcate, nu pot fi deo
plus faţă de prevederile de plan
şi s-au pregătit pentru asfalta sebite de celelalte femei care
re incă 14 km. vin la spectacolele cinematogra
Folosind o serie de materiale fice şi, ’din această cauză, au
Ioc confuzii... neplăcute.
din carierele locale s-a reuşit ca
la preţul de cost pe km. de şo
sea asfaltată să se realizeze o
economie de 87.000 lei faţă de
nivelul planificat.
Un succes important au ra
portat constructorii şi la asfal
tarea şoselei Deva — Brad. Cu
cîtva timp în urmă, aici s-au
turnat ultimii m.p. de asfalt.
Şoseaua a fost asfaltată pe o
lungime de 34 km.
Am intrat în cel îde-al Il-lea cesului general de prolhovabi- Invâţâmin te din primul la nivelul raioanelor şi oraşe luarea măsurilor administrative,
trimestru al anului şcolar in litate, s-a fădut un pas înainte lor regionale a consfătuirilor este discutată de către organi
curs. Perioada pe care am par şi pe linia combaterii medio trimestru ai anului şcolar cu profesorii-diriginţi pe aceas zaţia de tineret din care fac
curs-o pînă acum, atit prin suc crităţii la învăţătură. Este tot tă temă, nu a fost destul de parte cei în cauză şi ajutaţi
cesele ce s-au obţinut, cit şi mai mare numărul elevilor şi trai. Au fost desfiinţate toate CORNEL CISMAŞIU tă cauză elevii sînt uneori prea izbutită, nu a dat rezultatele să-şi îndrepte atitudinea. Orga
prin lipsurile manifestate, ne al claselor care se pot mîndri categoriile de taxe şcolare, iar mult solicitaţi, ceea ce face ca cele mai bune. Aceasta pentru nizaţiile de tineret din şcoli sint
oferă preţioase învăţăminte in cu faptul că numărul notelor salariile cadrelor didactice s-au şeful secţiunii ele învăţămînt şi cultura ei să piardă din timpul rezervat că ele nu au fost temeinic or şi trebuie să fie primul sprijin
munca noastră de viitor. Com şi al mediilor mari depăşeşte îmbunătăţit simţitor. a Sfatului popular regional studiului individual. Privind re ganizate. Cu excepţia raionului în munca diriginţilor. Este ade
parativ cu aceeaşi perioadă a cu mult pe cele mici. zolvarea sarcinii cadrelor didac Alba şi a oraşului regional Pe vărat însă că mulţi diriginţi ne
anului trecut, în activitatea de 'Analiza procesului instructiv- consultaţiile, să solicite mai tice, de a evita supraîncărca troşani, unde participarea şi dis glijează acest lucru, nu se folo
instruire şi educare a tinere De o atenţie deosebită din educativ în prima etapă a anu mult sprijinul familiei pentru rea elevilor, este necesar să cuţiile s-au ridicat la nivelul sesc de sprijinul ce-1 pot da or
tului şcolar, învăţătorii şi pro partea cadrelor didactice se lui şcolar a scos însă la iveală a putea schimba situaţia aces subliniem că de multe ori atit cerut, în celelalte raioane şi ganizaţiile U.T.M. sau de pio
fesorii, elevii din regiunea noa bucură şi experimentul ce se tora la învăţătură. In acest scop oraşe atit participarea, şi în nieri din şcoală.
stră au obţinut în acest prim face în cele 8 şcoli din regiu şi unele lipsuri, mai ales în va trebui intensificat controlul directorii de şcoli cit şi organele funcţie de aceasta şi nivelul dis
trimestru, succese mult mai nea noastră privind predarea pe munca de educaţie. Aceasta ne-a intern în şcoală. Directorii şco cuţiilor, cit şi problemele ridicate, In munca de educaţie, in afa
frumoase. Procentul de promo obiecte la clasele a IlI-a şi a ajutat să tragem învăţăminte lilor, secţiile de învăţămînt şi noastre de control au scăpat din nu şi-au atins întrutotul scopul ra diferitelor activităţi şi forme
vaţi, pe regiune, reprezintă o iV-a şi, respectiv, Ia clasele I preţioase pentru activitatea de vedere un anumit aspect al propus. De aceea, pe linia mun multiple ce se pot organiza cu
creştere apreciabilă atit în în- şi II la obiectele muzică şi edu viitor. cultură au datoria să se preo acestei probleme. Este vorba de cii de educaţie mai sînt multe elevii, nu trebuie neglijat rolul
văţămîntul profesional şi şco caţie fizică, în vederea găsirii cupe mai. mult de îndrumarea de făcut. In şcoli mai există ce-1 are lecţia. De la catedră,
lile de meserii, cit şi în toate celor mai bune procedee de pre Care sînt prin cadrelor tinere şi în mod deo supraîncărcarea încă manifestări nesănătoase prin cunoştinţele predate, prin
ciclurile învăţământului de cul dare în şcoală de 8 ani, cipalele lipsuri sebit a acelora fără pregătire elevilor prin lec ale unor elevi, abateri de la legarea lor de practica construc
tură generală. şi în ce direc pedagogică necesară. ţie, prin felul disciplină, o ţinută necorespun- ţiei socialiste, de realizările mi
Şi in munca de educaţie s-au ţie va trebui în cum se predă şi zătoare etc. nunate ale poporului nostru
'Analizînd situaţia la învăţă obţinut rezultate bune. Marea dreptată atenţia In ceea ce priveşte evitarea mai ales prin muncitor, prin orientarea poli-
tură pe întreaga regiune, a re majoritate a diriginţilor orga cadrelor didac supraîncărcării elevilor se pare cuantumul cuno Trebuie muncit in primul rind tico-ideologică a profesoruJr '“ii
ieşit că, datorită eforturilor de nizează acţiuni variate cu ele tice, a conduce că acţiunea a avut oarecum un pentru a şterge din mentalita învăţătorului, ei trebuie să facă
puse de cadrele didactice, de vii, atrăgătoare. S-a redus nu caracter temporar. La început, ştinţelor ce se tea unor cadre didactice că nu o temeinică muncă de educaţie.
elevii şi organizaţiile de tineret mărul abaterilor-grave in şcoli, rilor de şcoli şi faţă de sarcinile primite în transmit. Exis mai profesorului diriginte ii re De aceea, învăţătorul sau pro
din şcoli, sub îndrumarea orga iar faţă de anumite încălcări a secţiilor de învăţămînt şi cul această direcţie cadrele didac tă incă învăţători şi profesori, vine sarcina de a se ocupa de fesorul trebuie să arate dragos
nizaţiilor de partid, oraşul re ale regulamentului şcolar, în tură in trimestrele viitoare ? tice, directorii şcolilor şi secţii şi mai ales profesori, care, din educaţia elevilor. Pe lingă diri te şi ataşament, să transmită
gional Deva a obţinut cele mai cele mai multe cazuri se in le de învăţămînt şi cultură au dragostea pentru obiectul lor, guiţi, în munca de educaţie tre elevilor in modul cel mai con
frumoase rezultate. Rezultate tervine prompt şi se iau măsuri In primul rind ele trebuie să manifestat mai multă preocu depăşesc în predare cerinţele buie antrenate toate cadrele di vingător cunoştinţele predate.
bune au obţinut, la clasele corespunzătoare. muncească mai mult pentru ri pare. Aceasta a slăbiţ insă trep programei, dînd elevilor mai dactice. Să nu-i fie indiferent
V—VII, şi raioanele ilia, Brad dicarea calităţii cunoştinţelor, tat în unele şcoli, iar în altele multe cunoştinţe, ceea ce, de nici unui învăţător sau profe Pentru rezolvarea cu succes a
şi Haţeg, sub nivelul mediu pe Fără îndoială că rezultatele pentru temeinicia lor. In acest a fost aproape neglijată. Nu sigur, cere un efort în plus din sor, educator, maistru sau pe muncii de educaţie a tineretu
regiune situindu-se doar raionul bune obţinute în munca instruc- sens tuturor cadrelor didactice peste tot s-a statornicit colabo partea acestora pentru însuşirea dagog, ce fac elevii şcolii unde lui şcolar, familiei ii revine sar
Orăştie, deşi faţă de anul tre tiv-educativă din primul trimes le revine sarcina de a se pre rarea necesară între conducerile materialului, In această direc lucrează e i ; fie că aceştia se cini deosebite, Ea trebuie soli
cut. şi in raionul Orăştie s-au tru, sînt în primul rînd rodul găti mai bine pentru lecţii, de şcolilor şi organizaţiile de ti ţie, inspectorii, directorii de află în curte, pe stradă, la ci citată să fie alături de diriginţi,
obţinut rezultate mai bune la muncii elevilor şi a cadrelor di a lega mai concret cunoştinţele neret, în sensul organizării di şcoli, trebuie să-âi îndrepte aten nematograf, teatru sau in altă de şcoală. Părinţii au datoria
învăţătură. Cu succes au înche dactice, al organizaţiilor de ti predate de practică, de a-şi ri feritelor activităţi ce au loc în ţia pentru a curma astfel de parte, Să intervină la timp şi să cunoască adevărul despre co
iat primul trimestru şcolile pro neret, care, sub îndrumarea or dica neîncetat nivelul politic şi şcoală şi în afara ei, Din aceas practici dăunătoare. şă combată orice abatere, luind piii lor, pentru a putea acţiona
fesionale. Rezultate mai slabe a ganizaţiilor de partid, au depus ideologic pentru a putea da in Deşi s-au obţinut rezultate sau propunind măsurile educa in aceeaşi direcţie cu şcoala.
obţinut în această privinţă terpretarea ştiinţifică şi politică bune în munca educativă, con tive necesare.
eforturi susţinute în munca in- necesară cunoştinţelor predate, cluzia ce trşbuie trasă este aceea In munca noastră de viitor,
Şcoala agricolă din Alba Iulia, Trebuie gîndită judicios plani că în majoritatea şcolilor ea nu In direcţia muncii de educa să depunem toate eforturile şi
strucţiv-educativă ; sînt rezulta ficarea materiei şi respectată a stat în atenţia directorilor şi ţie a elevilor este necesar să strădaniile pentru a lichida lip
care are cel mai scăzut procent programa şcolară. nici a secţiilor de învăţămînt şi fie folosită experienţa şi meto
tul condiţiilor materiale tot mai cultură orăşeneşti şi raionale. dele de muncă ale colectivului surile semnalate şi a obţine
’de promovaţi. La clasele V III— Diriginţii, conducerile şcoli Chiar şi încercarea secţiei noa de conducere al grupului şcolar succese din ce în ce mai bune
bune create şcolii şi cadrelor în măreaţa sarcină pe care
XI, procente ridicate de promo lor trebuie să acorde mai multă stre de a înviora activitatea pe siderurgic din Hunedoara unde partidul şi guvernul ne au în
didactice. Datorită atenţiei de orice încălcare a regulamentu credinţat-o — de a forma cetă
vaţi au obţinut şi oraşul regio atenţie elevilor corigenţi la această linie, prin organizarea lui, orice abatere de la buna ţeni demni, oameni capabili şi
care se bucură şcoala, la des sfârşitul acestui trimestru, să or conduită a 'elevilor, înainte de de nădejde pentru societatea
nal Hunedoara, raioanele Sebeş, ganizeze mai bine meditaţiile şi noastră socialistă'.
chiderea acestui an de invăţă-
Alba şi Haţeg.
mînt, spaţiul de şcolarizare a
Concomitent cu ridicarea pro
fost lărgit cu încă 150 săli de
clasă, din care 76 din fond cen-
