Page 52 - 1962-01
P. 52
DRUMUL’ SOCIALISM ULUI pag. 3
SĂ NE OCUPĂM C
* DE ED UCA ŢIA ,TINERE TUL UI
— F ără să tină seam a de pericol, ti- A stfel, în aceste organizaţii mai stituţiile respective, pentru a putea veni De ce î Pentru că aici, com itetul
nărul Sonsţantin Istrate, membru al există tineri ca Aron Bera, Ioan Vasi- cu exemple concrete în susţinerea celor U.T.M., birourile organizaţiilor de ba
organ izaţiei U.T.M . de la uzina cocso- le, Augustin Nasu, Rom ulus Ferenţ, expuse. Aceasta va ajuta mult mai ză nu s-au m ai ocupat de organizarea
chim ică, atunci cînd la una din baterii L alea Florin, care deseori lipsesc ne mult cursanţii la însuşirea m aterialu lor tem einică. Conferinţele ce se ţin
s-a produs o defecţiune, s-a avîntăt m otivat de la serviciu, nesocotesc sar lui predat. sînt -saca pe aceleaşi tem e şi ele nu
plin de curaj salvînd o locom otivă e- cinile ce li se încredinţează sau ca Aceeaşi atenţie este necesar să fie mai atrag pe tineri. De aceea şi par
Iectrică care era am eninţată de avarii E lena Sas, G heorghe M ustaţă, M ihai acordată şi conţinutului inform ărilor ticiparea este slab?. Gu totul altfel sînt
grave. Gurajoasă a fost şi fapta tînă- Tolbacu, Doina M aca, Ioan Cocoş, ca politice. Acestea trebuie să aibă drept privite joile de tineret de către mem
rului Gheorghe Herban din aceeaşi o r re folosesc îm brăcăm inte fistichie sau rezultat inform area tineretului cu poli brii organizaţiilor U.T.M. din com bina
gan izaţie. L a cuptorul nr. 2 talpa cu îşi fac tunsori şi pieptănături ridicole tica partidului nostru, cu principalele tul siderurgic, d e la cooperativa „D rum
care se introduc piloţii s-a rupt şi ră ce revoltă pe ceilalţi tineri. evenim en te interne şi internaţionale. nou " din, H u n edoara. E i vin cu plăce
măsese în cuptor. Infruntînd tem pera Rcferindu-se Ia astfel de atitudini Ele trebuie să fie întocm ite şi susţi re la jqile ce se organizează. Aceasta
tura ridicată, tînărul H erban a an- care nu fac cinste tineretului nostru, nute de tovarăşi bine pregătiţi. pentru că temele joilor de tineret sînt
Mcora f-o dîn d posibilitatea ca procesul la faptul că m ai sînt unii ce nu res imca patriotică este de asemenea variate, atractive. In aceste organ i
do producţie să se desfăşoare normaL pectă pe tovarăşii lor de muncă, pe un m ijloc eficace de educare. Prin zaţii au ioc diferite concursuri ca
— Gu dăruire au muncit şi tinerii vîrstnici, tov. V irg il Trofin, prim -secre- participarea organizată la acţiunile pa „D rum eţii veseli“, pe teme legate de
fierari-betonişti din brigada condusă de
Alexandru Roşea de pe şantierul I tar al ţG.G. al U .T.M . care a p artici triotice, tinerii îşi dezvoltă trăsătura cunoaşterea docum entelor de partid,
construcţii al I.G.S.H. Neprecupeţindu- pat Ia lucrările conferinţei, a recom an de buni gospodari, de a păstra tot ceea pe teme de producţie, se discută tiărţi
şi eforturile, în 24 de ore ei au m on dat să se acorde pe viitor m ai multă ce partidul ne-a dăruit, m îndria de a noi apărute, se ţin conferinţe care in-
tat 40.000 kg. arm ături Ia groapa schiu atenţie pregătirilor adunărilor genera contribui la înfrum useţarea fiecărei u- teresază tineretul, etc. La fel, în sate
lui pentru furnalul 7 deschizînd front le în care să se discute cu mult sim ţ zint, întreprinderi, oraş sau s a t In a- ca Topliţa şi B atiz sînt organizate du -1
de lucru turnării a 1.200 m.c. beton. dc răspundere probleme esenţiale lega- ceastă direcţie organizaţia orăşenească m inici ale tineretului interesante, la ca
D e asemenea, brigada de tineret con re participă toţi m em brii organizaţiilor.
dusă de Joan Tertan de la electroteh
nic, în 45 de zile, a instalat 56.000 m.l Munca cu cartea, spuneau tov. Sniş-
de cablu la noua linie de laminoare...
Însemnări pe marginea conferinţei randache M arin de la Căjan şi M ihai
Enunţarea de astfel de exemple — Purţuc din Hunedoara, este de asem e
expresie a înaltei conştiinţe de c a re '
au dat dovadă aceşti tineri — au um ORĂŞENEŞTI U. T. M. HUNEDOARA nea o acţiune frum oasă şi folositoa
plut de m îndrie pe delegaţii care au re care dacă e organizată bine, atrage
participat la conferinţa orăşenească Acolo unde altădată erau m laştini, în anii regim ului dem ocrat-popular s-au înălţat blocuri zvelte, cu apar
U.T.M . Hunedoara. In cuvîntul lor, te de educarea tineretului. Să se acor U.T.M. Hunedoara, îndrumată perma întreaga masă de tineret. La lam inorul tamente spaţioase, confortabile.
participanţii Ia discuţii au am intit nu- de m ai multă atenţie însuşirii de către nent de către com itetul orăşenesc de de 800 mm- de ex'emplu, m ajoritatea
m eroase exemple, au vorbit cu legiti tineret a învăţăturii m arxist-leniniste. partid, a muncit în cursul acestui an tinerilor au început să citească mai IN FOTO: Petroşani-sud: Vedere parţială a cartierului „D im itrov” .
mă bucurie despre faptul că la extra In această direcţie să se studieze de mult mai bine. Gele 462 de brigăzi mult, să participe la concursul „Iu biţi
gerea şi producerea peste plan a sute către toţi membrii organizaţiei anumi U.T.M . dc muncă patriotică în care şi- cartea ". In p rezen t aici 102 tineri sînt N otă. nea Alegerea
de tone de minereu de fier, de fontă te opere ale clasicilor m arxism -leni- purtători ai insignei „Prieten al căr delegatelor de femei
şi oţel la continua dezvoltare a sec nismului — indicate de biroul organ i au unit forţele peste 12.000 tineri au ţii“ . In oraşul Gălan sînt 500 de purtă O obiecţie
torului socialist din agricultură au con zaţiei U.T.M . — tim p de o lună şi prestat pînă acum 650.000 ore de mun tori ai insignei „P rieten al cărţii“, din
tribuit şi tinerii, m ajoritatea organizaţi apoi în adunarea generală să se discu că patriotică pentru înfrum useţarea în cure 146 au prim it-o in acest an. Nu este neapărată nevoie trebarea: perforatorul, care Comitetul orăşenesc al femei
în brigăzi de producţie şi utemiste de te despre conţinutul operelor respecti treprinderilor, oraşelor şi satelor Hu lor din Petroşani face în aceste
muncă patriotică. ve. Acesta ar fi un aspect al muncii nedoarei, strîngînd în acest timp pes Dacă în această acţiune s-au obţinut să fii miner pentru a-ţi da e alimentat cu aer compri zile intense pregătiri pentru ale
dc educare a tineretului prin adună te 22.000 tone de fier vechi. Este 0 unele rezultate, (ele puţeau fi şi mai gerea delegatelor de femei pe
Dar, participanţii la conferinţă ca rile generale. F orm ele sînt multiple. m îndrie pentru fiecare utemist din H u rodnice) în activitatea cultural-sporti- seama că nu e lucru uşor să mat la aceeaşi presiune, nu străzi şi circumscripţii. In acest
şi darea de scamă, nu s-au lim itat nu Principalul este ca organele , şi orga nedoara că organizaţia lor orăşeneas vă există încă multe de făcut. In unele scop, Comitetul orăşenesc al
m ai la activitatea tineretului în pro nizaţiile U.T.M . să se străduiască de a că a fost distinsă cu Diplom a de onoa organizaţii de bază U.T.M- ca cele de mînuieşti un perforator (greu scutură la fel de tare ? Saii femeilor clin oraşul nostru şi-a
ducţie. E i au discutat această latură face din fiecare adunare generală o re a Com itetului regional U.T.M . şi a la O .S .M ,' 2, hidrotehnic; staţii şi re întocmit un plap concret de
strîns legat de principală sarcină în adevărată şcoală de educare comunis obţinut drapelul de fruntaşă în colec lee — Hunedoara, m ontaj — Gălan, din în jurul a 20 Kg), timp de ci- poate chiar mai tare ?! Aşa muncă şi a făcut instruirea ac
credinţată de partidul nostru organi tă a tineretului. tarea de fier vechi. satele G ovăjdia şi Ruda s-a negli tivului său. In această acţiune
zaţiei U.T.M . — aceea de a desfăşura jat această form ă de organizare a tim teva ore pe s i ! Faptul este dar, un argument... neargu importantă, o activitate rodnică
o bogată activitate de educare comu BuS uit s-a discutat despre felu l în care Pentru ca în viitor activitatea pa pului liber. Num ai aşa se explică fap desfăşoară tov. Elena Haidu,
nistă în rîndul maselor tineretului. * * este organ izai şi se desfăşoară în- triotică a tineretului şă fie şi m ai rod tul că numărul tinerilor cuprinşi în for. bine cunoscut la toate mine mentat. Maria Vinga, Lucreţia Marcu,
văţăniînful politic U.T.M . M ajoritatea nică, com itetul orăşenesc U.T.M . va m aţiilc artistice, culturale este destul Maria Cîmpeanu şi altele.
Gum s-ati ocupat organizaţiile de ba delegaţilor printre care M ihai Purţuc trebui să acorde o mai mare atenţie le din Valea Jiului şi deci şi Oricum, efortul minerului
ză, Comitetul orăşenesc U.T.M . Hune dc la lam inorul de 8.000 m m „ Ştefan pregătirii temeinice a responsabililor de de mic faţă de condiţiile create, iar C. IOAN
doara, de îmbunătăţirea metodelor şi G hibuş de la fu rn ale 1-4 şi alţii, au brigăzi, să coordoneze acţiunile aces concursurile sportive se organizează la mina Uricani, Drept urma in caşul cind foloseşte supor corespondent
form elor de educaţie ale tineretului ? com pletat cele reliefate în darea de sporadic. înspre această latură a mun
Această întrebare a stat în centrul scamă cu exemple concrete din o rga tora în aşa fel ca toate brigăzile să cii de educare, noul com itet al prgani- re, pentru reducerea efortu tul e mai mic decit atunci
dezbaterilor conferinţei nizaţiile în caic aceştia activează. A st desfăşoare o muncă m ultilaterală. @u zaţiei orăşeneşti U T-M . Hunedoara,
fel a reieşit că în acest an în învă- siguranţă, că aplicînd în viaţă hotă- trebuie să-şi îndrepte atenţia, s ă 'a ju fe lui fisic al minerilor in tim cînd nu-l foloseşte. Aceasta
Este cunoscut fap tu l că adunarea rfrea adoptată de conferinţă în acest organizaţiile de bază în ridicarea mun
generală a organizaţiilor U.T.M. .sens, la numărul de 2,50Q tineri cpre cii cultural-sportivo la nivelul cerin pul executării găurilor de credem că-i raţiunea care
constituie o form ă deosebit de im pof- mină, în ultimele luni ale trebuie să determine condu
fantă de educare a tineretului. Adună ţămîntul politic U.T.M . a fost cuprins poartă insigna de brigadier al muncii ţelor. anului trecut, exploatările din cerea minei Uricani să intro
rile generale în care s-au discutat te Valea Jiului au fost dotate ducă de indată suporţii te
me interesante, atractive, bogate în un număr m ai m are (11.249) de tineri. patriotice, se vor adăuga alte sute de Form e aţe muncii de educaţie sînt cu 200 suporţi telescopici. O lescopici la lucrările de îna
conţinut au avut înrîurire pozitivă,
dezvoltînd la tineri o atitudine nouă, Un marc sprijin în organizarea învă- purtători ai acestei distincţii- multipli;. Noul com itet orăşengsc, or parte dintre aceşti suporţi intare şi deci să-i folosească.
^r,ş p fj^ liş tă ,| fa ţă de muncă, i-.au ajutat ţămîntului — ca de altfel în întreaga T inerii doresc ca fiecare acţiune la ganizaţiile dc bază U.T.M . au datoria
să înţeleagă m âi bine sarcinile ce le
lor activitate — organ izaţiile U.T.M . au “ care-i. invităm să fie bine o rgan i dc a le folosi cu m ai multă pricepere au fost trimişi la Uricani. -'Ws .
revin- D em nă de evid en ţiat este acti
prim it din partea organizaţiilor dc zată, interesantă să-i ajute în lărgirea pentru educarea tineretului. In această l/ wV * ' V vV 'V'-'V - * -v /v ^ -
vitatea organ izaţiilor U.T.M ., de la u-
partid. D in cei 375 dc propagan dişti a- orizontu lu i lor politic, cultural. Se im privin ţă să -ţin ă mult m ai mult cont dc Dar, la lucrările de înain
zina cqcso-chiaiică, lam inorul de 800
fWn- fu rn ale 1— 4 de la 0. S. H., proape 300 sînt m em bri şi candidaţi pune deci ca orice form ă ,de activitate îndrum ările organ izaţiilor de partid, ale tare se perforează tot după C u rs d e aria plastică
de partid. vechiul sistem, adică fără
furnale — Gălan, din satele To- în munca cu tineretul, mai ales în or com uniştilor. susţinători telescopici! şi
aceasta, repetăm, în vreme
plija, Alpn, Batiz, care în adu Pen tru pregătirea p ropagan diştilor g an izarea tim pului liber, să ...fie. p e de Conferinţa orăşenească U.T.M. -Hu- ce suporţii stau nefolosiţi! Re lingă clubul uzinei „V ictoria “ picturi în ulei, desene ţn cărbune ete.
!d in G ălan s-a deschis în ziua de 12 Beke Paul — elev al acestui curs a
nările generale au ţinut expu eo-mi totul orăşenesc U T, M. a o rg a f parte atrăgătoare, ia r pe dc altă par ! Fecioara," dezbăfînd' asem enea!"probtc- Tovarăşii de la Uricani jus !ian u arie a.c. un curs dc artă plastică, şi terminat deja un peisaj al oraşului
tifică această situaţie in fe i La acest curs participă aproxim ativ nou Gălan, iar Benedels iosif este in
neri pe teme cum ar fi „Drum ul glo nizat cursuri. Aceasta a făcut ca în te bogată în conţinut. A cţiunile plicti ine a elaborat o hotărîre. Datoria or lul urm ător: „Presiunea ae 160 de cursanţi. Sub îndrum area tov. pregătirea unui tablou înfăţişînd as
rios de luptă al partidului pentru fe rului comprimat are 5 at , Kelem en Ştefan, responsabilul ccrcu-
ricirea şi bunăstarea poporului“, „D es m ajoritatea cercurilor, lecţiile, predaie coase, care nu interesează, sau sînt or gan elor şi o rg a n iza ţiilo r U T M . este mosfere şi deci suportul scu , lui, tinerii înscrişi vor pregăti în pecte din viaţa colectiviştilor din ju-
|cinstea zilei de 1 M a i o expoziţie dc rut Gâlanului.
să aibă un bogat conţinut. Totuşi, con ganizate slîn gaci nu fa c altceva decîţ aceea de a trece de îndată, ]a fapte.
I, CRAŞCA
ferinţa a criticat cu tărie lipsa dc să îndepărteze tineretul. Educarea comunistă a tinerelului tre corespondent
preocupare ce se m ai m anifestă în u- Bunăoară, la Teliuc, după cum a buie să sţea însă în centrul preocu
nelc organ izaţii U.T.M . în privinţa des arătat în cuvîntul său tov. Petru Bută, părilor lor.
făşurării învăţăm întului politic U.T.M . joile de tineret au devenit plicticoase. R. BUDIN
Din cauză că unele organizaţii U.T.M .
ca cele dc la O.S.M. i, oraşul nou Gă-
lan, I.G.O. Hunedoara, Gerbăl, Lelese, Ulii Ira^est ©étliíieájpii q ps^eliieaisa tură prea tare“ . Să acceptăm
nu s-au ocupat îndeaproape de desfă
pre realizările din oraşul şi regiunea şurarea învăţăm întului politic, sînt în © árela I se a co rd ă atenţie situaţia. Se pune totuşi în-
Hunedoara înfăptuite în anii regim ului că cercuri la care frecvenţa este nesa
nostru“ , „Conducerea de către partid — tisfăcătoare, sînt cursanţi care nu-şi iau In anul 1962 întreprinderii rii. Astfel, reeept, a fost organi O nouă bandă 19 IANUARIE 1962 „F ra n z L is z t“ scenariu m uzical cţe Io
notiţe şi nu studiază m aterialul indicat forestiere din Orăştie îi revine zat un instructaj teoretic şi de transport P R O G R A M U L 1 : 5,10 Jocuri popu nel H ristea ; 18,30 Tribu na radio ; IV,00
izvqrul forţei şi tăriei Uniunii Tinere etc. In această privinţă au fost criti sarcina să. sporească, faţă de practic, la care au participat lare ro m în eşti; 6,30 Em isiune pentru Jurnalul s a te lo r; 20,20 Noapte bun-i,
tului M uncitor“, „G e a dat regim ul caţi şi mem brii com itetului orăşenesc anul trecut, producţia globală maiştrii, şefii de parchete, sor- Pînă nu de mult, transportul s a te C r e ş te r e a păsărilor asigură în c o p ii: „R îu l tinereţii“ , poveste din insu
dem ocrat-popular tineretului“ etc. Fără U.T.M . care n-au controlat şi ajutat cu 7,73 la sută, indicele de uti tatorii, şefii de brigăzi, ingineri. betonului de la fabrica de be semnate venituri gospodăriilor agricole lele P o liu e s ie i;.
îndoială că adunările generale în care îit suficientă măsură activitatea orga lizare al masei lemnoase cu 2 Lecţiile predate au popularizat toane I.C.S. Hunedoara la sec c o le c tiv e ; 8.00 Din presa de a s tă z i;
s-au dezbătut asemenea teme, au con nizaţiilor respective pentru a se înlă ia sutţi, indicele de mecanizare pe larg metodele avansate de ţia de prefabricate se făcea cu 11,03 „G o n cett M o za rt“ ; 12,00 Lim ba P R O G R A M U L I I : 13,15 G ronicâ de
tribuit la ridicarea conştiinţei tinerilor tura la tim p deficienţele existente. la scos-apropiat cu 32,7 la su lucru, experienţa fruntaşilor. maşini basculante. De curînd, noastră, Vorbeşte acad. prof. Al- Graur; u z in ă ; 14,03 G întece din ţări s o c ia
din organizaţiile respective. M ai gră i tă. Pentru realizarea acestor aici a fost pusă în funcţiune o 13,05 A rii şi duete din o p e r e te ; 14.00 lis te ; 15,00; Solişti şi orchestre dc
toare ca orice vorbe sînt faptele patrio Parte din cadrele dc conducere U.T.M. sarcini, şi îndeosebi pentru în Eficienţa acestor acţiuni e bandă rulantă de transport. M elo d ii populare ro m în e ş ti; 14,30 F o r m uzică populară rotninească î 15,95 A c
tice ale tinerilor despre care am am in cunosc ceea ce se petrece în organiza dovedită de realizările obţinu Prin aceasta, pe lingă faptul că m aţii de m u zică u ş o a ră ; 16,15 V o rb eş tualitatea în ţările s o c ia lis te ; 18,05
tit Ia început, dragostea de m uncă a rea şi desfăşurarea învăţăm întului po deplinirea indicatorilor de ca te. Acum se pierde mai puţină maşinile basculante se pot fo te M o s c o v a ; 17,30 E m isiu nea m u zicală „M elodii...m elodii“ In program muzică
m embrilor brigăzilor de tineret condu litic U. LM . nu din ceea ce au vă masă lemnoasă în exploatări, losi, cu măi mare randament, în pentru c o p ii: Prietenii lui D o-Re-M i uşoară de com pozitori sovietici (relua
se de Em ilian Bălan, Popa M. Ioan zut, au constatat ei, ci din ce au au litate, conducerea întreprinde utilajele sint mai bine folosite, alte sectoare se asigură şi trans re ) ; 19,30 Teatru la m icrofon „B u le
• de la m ina T eliu c care au extras peste zit de Ia alţii. Această situaţie nu poa indicii de utilizare cresc. portul betonului — pe o distan V. v i ü í v . n vardul îm păcării“ com edie de Aurel
plan sule de tone de minereu de fier te continua. A şa cum a hotărît confe rii, la indicaţia comitetului de ţă de 150 m. — în cele mai B a ia n g a ; 21,29 Actualitatea ra d io ;
etc. rinţa, membrii com itetului orăşenesc LAIJRENŢIU POPESCU bune condiţiuni. Intrarea în 19 IANUARIE 1962 22,35 T ai'gcu ri.
U.T.M . trebuie să participe Ia cercuri-, partid, a organizat diferite ac corespondent funcţiune a noii benzi elimină DEVA: Rapsodia Ucraineană:
Trebuie spus însă că mai există or le dc învăţăm înt politic, să controleze întreruperile şi risipa de mate HUNEDOARA: Ultimul meu t t t e o B * o l u ţ| i_c
ganizaţii printre care unele de la m i practic felul cum se desfăşoară şi să ţiuni pentru ridicarea califică rial, contribuind astfel la creş tango ; P E T R O Ş A N I: Soseş
na Ghelar, C.S.H., şantier II J.G.S.H., dea îndrum ările necesare. Nu e destul terea productivităţii muncii şi te circul; Nu te lăsa niciodată; PENTRU 24 ORE
întreprinderea „4 Ardealul“ , Ghelar, să raportăm că avem atîte cercuri, Z5?X~. reducerea preţului de cost. SIMERIA : Revista visurilor ; Vrem e nestabilă cu cerul noros ziua
I.C.M . şi altele, care sub m otiv că se cursuri cu atîţia cursanţi. Cifrele, în O R A Ş TIE ; Pescuitorii de bu şi cu înseninări în cursul nopţij. Tem
ocupă de m obilizarea tineretului în cazul de faţă, nu spun totul. De aceea In s p rijin u l p r o d u c ţie i VASILE POP r e ţi; Cer senin; ALBA IU L IA : peratura v a ria b ilă : ziua va oscila în
producţie, neglijează o seamă de as atenţia principală trebuie îndreptată corespondent Cînd primăvara e fierbinte; tre 3 şi 8 grade, noaptea între minus
pecte ale m uncii de educare, nu or- spre felut cum se desfăşoară învăţăm în- Pentru a îmbogăţi cunoştin inginerii şi muncitorii fruntaşi Oameni pe p o d ; SEBEŞ; o si 2 şi 2 grade, şi în regiunea de munte
•ganizează temeinic adunările generale. ful, spre conţinutul lecţiilor şi felul ţele tehnice, încă de anul tre au audiat conferinţa „Metode — OOO— zgomotoasă; HATEG: Garibaldi;
” Şi aceasta se reflectă — după cum bi cum sînt însuşite, cum se reflectă în cut in cadrul oţelăriei nr. 2 a noi de turnare a oţelului“ ţinu
ne au subliniat delegaţii în cuvînlul viaţă cele învăţate. tă de inginerul Ioan Ivanciuc. Campionatele republicane
fost format un colectiv de in şcolare de volei
lor — în atitudinile de liberalism în Propagandiştii trebuie să cunoască te gineri care din două în două P.entru viitor se prevede a
meinic atit lecţiile ce le predau cît şi săptămîni, ţin cîte o conferin se mări numărul conferinţelor
muncă, de care dau dovadă unii tineri, munca şi viaţa din întreprinderile, in- ţă la clubul „Siderurgistul“ din ţinute în faţa muncitorilor, mai
în viaţa lor personală. Hunedoara. Recent, toţi maiştri, ştrilor, inginerilor şi tehnicie
nilor.
O baldare nelalocul ei faza regională BRAD : Dragoste ; LONEA : va fi m ai coborîtă. V înt potrivit cu
Raidul vărgat; TEIUŞ : Pescui intensificări din sectorul sud-vest.
De .clipind a avut loc la Sebeş cam
torii de bureţi ; ZLATNA : PENTRU URMĂTOAREI,E
pionatul republican şcolar de volei, Aproape de soare ; IL1A : El Ha- TREI ZILE
Minerii din Teliuc au depus în autobasculante „Tatra“ ), şi deci faza regională. La întreceri au parti K ivi; APOLDUL DE SUS: Aco Vrem ea se m enţine ne.stabjtă lavo-
acest an eforturi deosebite pen cipat echipele reprezentative ale raioa perişul, rabilă precipitaţiilor.
tru a asigura furnalelor din Hu e împiedicată odihna, există pe nelor A|ba, Sebeş şi din oraşul Deva-
nedoara şi Călan cantităţi spo In urma unor întreceri viu dispu m»ş Hiw.warox.vcaiw:n:
rite de minereuri feroase. Lună ricolul accidentării oamenilor tate, pe primul loc s-a clasat echipa
de lună ei au livrat peste plan care locuiesc acolo. Şcolii pedagogice din Deva, care a Gospodării agricole colective,
sute de tone de minereuri. Pla dovedit o pregătire superioară, pe lo întovărăşiri agricole,
nul de producţie al anului 196’ In afară de aceasta, I. M. Te cul II echipa Şcolii medii mixte (ţin membri colectivişti
a fost realizat la sectorul II, de liuc a haldat o parte din piatră Sebeş, iar pe locul III, echipa Şcolii
pildă, cu două săptămîni mai cte lingă stadionul din localitate, cu medii din Alba Iulia. şi producători individuali!
vreme. care prilej a fost deteriorată o
Comunistul Cornel Josnn este unul dintre harnicii munci parte din gardul împrejmuitor. Echipa Şcolii pedagogice din Deva, !ncheiafi contracte de creştere şi îngra-
tori ai atelierelor R.M.R. Simeria. Lună ele lună el îşi depă Din păcate, aceste realizări campioană a regiunii Hunedoara, se şare de v ite i, mînzafi, porci şi bovine, cu
şeşte norma în medie cu 30 la sută, iar lucrările executate sint umbrite de eiteva lucruri Şi toate acestea în vreme ce află în plină pregătire penlru faza organele raionaie de a c h iz iţii şi contract
sint de bună calitate. mărunte. E vorba de greutăţile întreprinderea în cauză are po de zonă ce va avea loc în zilele de tari de animale I. R. I. C.
pe care le face I. M. Teliuc sec sibilităţi pentru haldare. Folosi 2, 3 şi 4 febru arie a.c. L a această
Fotografia noastră l-a surprins pe tov. Josan verificind torului de explorări „Ardealul“ rea lor însă cere consum de ma fază echipa deveauă, antrenată de Prin încheieri de contracte, beneficiafi
presiunea instalaţiei de frtnare a vagoanelor. — Teliuc, prin haldarea în lo noperă, şi mai ales spirit de or tov. prof. Sever Bivolaru, va întîlni de preturi f a v o r a b i l e , r e n t a b i l e pentru
curi nepotrivite a sterilului. Ast ganizare. Tovarăşii de la I. M. echipele reprezentative ale regiunilor gospodăria dumneavoastră.
fel, din cauza neglijenţei unor Teliuc trebuie să ţină seama de Banat, Grlşana şi Oltenia. Din lot fac
cadre de conducere de la I, M. faptul că în statul nostru grija parte printre altele, jucătoarele Ana
Teliuc — între care şeful servi Radu, Lucreţia Ban, Aurica Pardoş,
ciului producţie — şoferii aces faţă de om e mai presus ele Elena Ţipuriţă şi altele.
tei întreprinderi au depozitat
piatra extrasă din carieră chiar orice. E cazul deci să se ia mă DOINA PUICAN
lingă barăcile în care locuiesc
muncitorii sectorului „Ardea suri pentru a asigura salariaţilor DOINA CISMAŞU
lul“ . in acest fel pe lingă că se corespondente
crează acolo zi şi noapte un zgo sectorului „Ardealul“ liniştea ne
mot insuportabil (e vorba de
cesară, precum şi pentru re-
medierea avariilor provocate la
stadion.
(D upă un material prim it
de la sectorul de explorări
„Ardealul" Teliuc).