Page 53 - 1962-01

'paf- * DRUMUL' SOCIALISMULUI N r. 21S7
i'ssbotscetoîp:tir ~-"rasas&Lz&xs*vt

ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI Rezultatele alegerilor din Finlanda

ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI HELSINKI 17 (Agerpres). — al alegătorilor. Cea mai mică

TASS transmite : participare s-a înregistrat in

Potriyit datelor preliminare, Carelia de nord şi in insulele

la alegerile pentru electorii pre­ Aland.

şedintelui Finlandei, care au Rezultatele preliminare arată

avut loc la 15 şi 16 ianuarie, au că blocul actualului preşedinte

participat 2 141.586 alegători al Finlandei, Urho Kekkonen, a

(peste 78 îa sută din cei care înregistrat o mare victorie ob-

au drept la vot). La alegerile ţinînd 969.324 voturi (45,1 la

„In cinstea primului 20 de ani de la întemeierea m o s c o v a =Caldă primire făcută secretarului din 1956 au participat 73,4 la sută din totalul voturilor). Blo­
z b o r în l u m e al Partidului Muncitoresc Polonez general al IP. C. din Portugalia sută din alegători. In provincia cul lui Kekkonen are 145-146
Oulu s-a înregistrat cea mai de electori.
o m u l u i în C o s m o s “ mare participare la alegeri —
Colegiul electorilor ii va ale­
VARŞOVIA’ 17 Corespondentul ge pe preşedintele Finlandei la
Agerpres transmite :
ooooo o o o o oo dului şi de stat. Vitrinele ma­ MOSCOVA 17 (Agerpres). — despre lupta populaţiei din co­ 89,9 la suta din numărul total 15 februarie.
Oamenii muncii din Polonia gazinelor, incintele marilor fa ­ TASS transmite : loniile portugheze.
o LENINGRAD 17 (Ager- g sărbătoresc împlinirea a 20 de brici şi uzine au de asemenea
ani de la întemeierea Partidu­ un aspect sărbătoresc. La 16 ianuarie Alvaro Cunhal, In fruntea luptei oamenilor
0 preş). — TASS transmite: O lui Muncitoresc Polonez. secretar general al Partidului muncii din Portugalia, a spus Noi tulburări
Locuitorii Varşoviei sărbăto­ Comunist din Portugalia, s-a Alvaro Cunhal, se situează
g In Uniunea Covietică a fost o Continuator al remarcabilelor resc în acelaşi timp şi aniver­ întîlnit cu reprezentanţi ai oa­ partidul comunist. Deşi parti­ în Republica Dominicană
9 turnată o medalie memoria- g tradiţii revoluţionare ale Parti­ sarea a 17 ani de la eliberarea menilor muncii din Moscova. dul comunist se află în ilegali­
dului Comunist din Polonia şi Capitalei Poloniei de către glo­ Participanţii la întîlnire au fă ­ tate, deşi mulţi membri ai
{ lă de brom în cinstea zbo- g predecesorul Partidului Munci­ rioasele armate sovietice şi vi­ cut o primire călduroasă oas­ partidului comunist zac în în­
toresc Unit Polonez, Partidul tezele forţe armate poloneze. petelui drag. chisori, forţele partidului comu­
rului lui I. Gagarin. g Muncitoresc Polonez a fost con­ nist se întăresc. „Consiliul de sfat" condus de Balaguer a demisionat
stituit în primele zile ale lunii 'Au loc numeroase adunări în Alvaro Cunhal a vorbit celor
o Pe o parte a medaliei se o ianuarie 1942. El a avut rolul cadrul cărora sînt înfăţişate prezenţi despre creşterea spiri­ Alvaro Cunhal a răspuns la SANTO DOMINGO 1(7 (Ager­ vernul provizoriu în cea mai
de principală forţă politică a lupta Partidului Muncitoresc Po­ tului combativ al poporului pres). —¦ grea criză“.
o află cnipul în relief al pri- o oamenilor muncii, de conducă­ lonez, tradiţiile sale glorioase. portughez, despre mişcarea for­ numeroasele întrebări ce i-au
tor al luptei lor pentru elibe­ Paginile remarcabile ale activi­ ţelor democratice din Portuga­ In ciuda cenzurii severe in­ In timpul demonstraţiei au
o mului cosmonaut 'din lume g rare, pentru crearea unei Po­ tăţii partidului sînt oglindite de lia împotriva dictaturii fasciste, fost puse de participanţii la în­ stituite asupra informaţiilor răsunat proteste vehemente îm­
lonii noi, independente şi so­ diversele expoziţii deschise în transmise din Republica Domi­ potriva sprijinului acordat de
g cu cască pentru zborul cos- g cialiste. aceste zile în întreaga ţară. in tîlnire. nicană s-a aflat că la 16 ia­ S.U.A. regimului lui Balaguer.
instituţiile ştiinţifice din ţară, nuarie sute de demonstranţi au Agenţia United Press Interna­
g mic, iar jos data de 12 a- g In aceste zile, Varşovia ca şi la Academia de Ştiinţe a R. P. cerut cu insistenţă la SantoDo- tional relatează că în timp ce
întreaga ţară, a îmbrăcat haină Polone, în universităţi şi in in­ mingo demisia lui Balaguer şi treceau prin faţa clădirii apar-
o prilie 1961.- 'Cealaltă parte o de sărbătoare. Străzile sînt îm­ stitute au loc cu acest prilej a generalului Echevarria, mi- ţinînd societăţii americane dt
podobite cu steaguri ale parti­ conferinţe teoretice şi ştiinţi­ nistrul de Război. Autorităţile radiodifuziune, „Radio Corpora-
o reprezintă globul pămîntesc o fice. au mobilizat împotriva acestei tion of America“ , demonstran-
demonstraţii forţe poliţieneşti ţii aruncau cu pietre şi strigau:
g cu traiectoria de zbor a g şi o coloană de tancuri cu mi­
traliere. Populaţia indignată a „Spuneţi în Statele Unite că noi
g navei „Vostolc“. Pe circum- g a opus rezistenţă, azvîrlind , cu dominicanii ii urîm pe yankei!“

g ferinţă stau scrise cuvinte- g m-- „Consiliul de stat“ a convo­

o le : „Uniunea Republicilor o B â ş f i n a ş î S d ura R h o d e s s a d e s u d
o Sovietice Socialiste“, iar jos o

g un text in relief — „In cin- g

g stea primului zbor in lume g v o r să -şi coradusă fa r a şiraguri

g al omuliti în Cosmos“. g

oooooooooooooooooooooooo ACCRA 17 (Agerpres).— partidă! condus de Nkomo a

Joshua Nkomo, preşedintele hotărît ca nici un african să nu
partidului „Uniunea poporului se înscrie pe listele electorale pietre în atacanţi. A fost in­ cat în grabă o şedinţă specială
A. Gizenga
african“ din Rhodesia de sud, pîna ce nu se va acorda vot uni­ cendiată reşedinţa lui Balaguer care a hotărît introducerea stă­
a rosf desfifuit împotriva persecutării a declarat la 15 ianuarie la o versal tuturor cetăţenilor, indi­ şi au fost distruse mai multe rii de asediu. O delegaţie de
din funcţia sa Partidului C o m u n i s t din S. U. A, conferinţă de presă că africanii ferent dc culoare. Africanii, a automobile ale poliţiei. După studenţi s-a prezentat membri­
din Rhodesia de sud, care alcă­ spus Nkomo, vor să-şi conducă cum relatează agenţia France lor consiliului şi le-a cerut de­
LEOPOLDVlLLE 17 (A'ger- LONDRA 17 (Agerpres)'. — această organizaţie se exprimă tuiesc majoritatea populaţiei, tara ei însisl. Presse, în timpul ciocnirii, po­ misia lui Balaguer şi a Iui
pres)’.- TASS transmite : Organizaţia locală din Barry indignarea profundă „în legă­ resping proiectul noii constituţii liţia a asasinat şapte persoane Echevarria.
(comitatul Lancashire) a Sin­ tură cu aceste persecuţii împo­ O. Dorticos va conduce şi numeroşi participanţi la de­
L’a 16 Ianuarie, preşedintele dicatului muncitorilor din tran­ triva gindirii progresiste“ şi se elaborate de guvernul britanic. delegaţia Cubei monstraţie au fost răniţi. La Postul de radio „El Cai IM “
Republicii Congo, Kasavubu, a reprimarea - demonstranţilor au a transmis că în noaptea de 16
„Constituţia propusă de Anglia, la conferinţa O . S . A . participat şi forţele aeriene spre 17 ianuarie „Consiliul de
semnat 'decretul cu privire la sporturi şi muncitorilor necali­ cere „abrogarea imediată a fa i­ a arătat Nkomo, este o insultă care au mitraliat populaţia ma­ stat“ condus de Balaguer care
destituirea lui 'Antoine Gizengâ ficaţi protestează împotriva per­ moaselor legi Smith şi McCa­ la adresa africanilor din această H A V A N A 17 (A g e r p r e s ). — sată pe străzi. După cum men­ deţinea puterea de 16 zile şi-a
din funcţia de vicepreşedinte al secutării Partidului Comunist rran“ . ţară“ . M inisterul cuban al Afacerilor Exter­ dat demisia sub presiunea ame­
Consiliului de Miniştri al Con- din Statele Unite. După cum ne a anunţat că preşedintele Republicii ţionează agenţia 'Associated ninţării unei greve generale în
goului. anunţă ziarul „Daily Worker“ , L O N D R A 17 (A g e rp re s ). - T A S S In Rhodesia de sud sînt trei Cuba, O svaldo Dorticos, va conduce de­ ţară. După cum menţionează
într-o rezoluţie adoptată de transm ite : milioane de africani şi numai legaţia cubană la conferinţa m iniştri­ Press, „aceasta a fost cea mai aceeaşi agenţie, consiliul a fost
lor A facerilor Externe ai ţărilor latino- de îndată înlocuit printr-o juntă
Conducătorii organizaţiilor sindicale 280.000 de albi. Cu toate aces­ am ericane, care se va deschide la 22 puternică ciocnire violentă de civilă-militară. 'Agenţiile nu
tea, conform noii constituţii,
şi muncitoreşti din Yorkshire au tri­ după perioada dominaţiei lui
albilor le sînt rezervate 50 de
P u te rn ic e m a n ife s ta ţii anti*0»A«!S' mis ambasadorului Statelor Unite la locuri în noul parlament, în

ie Franţa Londra o petiţie în oare îşi exprim ă timp ce africanii vor avea nu­ ianuarie la Punta del Este, U rugu ay. Trujillo şi a cufundat gu- precizează1 caracterul acestei
protestul îm potriva persecutării con­ mai 15 locuri. Pentru a-şi mani­ \Mîi
festa dezacordul cu această junte. -o-
ducătorilor Partidului Comunist din constituţie elaborată de Anglia, „Newsweek" despre înrobirea economică
PARIS 17 Corespondentul A- C. G. T. al uzinelor „Renault'1 Statele Unite. impusă de S.U.A. fă rilo r A m e ricii Latine Demonsfraţie d e profesî
gerpres transmite : din Billancourt, muncitorii au în Ecuador

In timp ce ameninţarea fas­ organizat o manifestaţie de pro­
cistă se intensifică în Franţa, test anti-O.A.S.

autorităţile nu întreprind măsu­ La Toulouse, după şirul de a- C c aduce reforma agrară NEW YORK 17 (Agerpres).— tiţiei în alte ţări" ale emisferei Q U IT O 17 (A g e r p r e s ). —
rile necesare pentru a pune ca­ tentafe cu bombe care au avut Constrîns de realităţi Eldon occidentale. L a 15 ianu arie la G uayaquil (E cu a ­
păt acţiunilor ultracolonialiste. loc în noaptea de marţi spre ţăraniloo r iraniem Griffiths scrie în revista ameri­ dor) a avut loc o m are demonstra­
miercuri în diferite locuri, în cană „Newsweek“ că raţiunea Referindu-se la calomniile năs­ ţie în semn de protest îm n o t r i ^ ^ -
Atentatelor cu bombe şi atacu­ seara zilei de 16 ianuarie a avut T E H E R A N 17 (A g e r p r e s ). — T A S S şieri. In ce-i priveşte pe ţărani, po­ apropiatei conferinţe a miniş­ cocite de propaganda nord-ame- uitoarcerli în ţară a . fostului prim ar
rilor împotriva sediilor organi­ loc o puternică demonstraţie la transm ite: trivit noii legi, aceştia urm ează ca în trilor Afacerilor Externe ai ţă­ ricană in legătură cu pericolul al oraşului, Pedro M enendez Gilbert.
care a'u participat 12.000 de tim p dc 15 ani să răscum pere Iotu­ rilor membre ale O. S. A. „este militar pe care l-ar reprezenta Acest prim ar, un docil instrument a!
zaţiilor 'democratice masele persoane la apelul comun al In cadrul unei conferinţe de presă rile de păm înt pe care le lucrează în Cuba, autorul scrie că „este în­ monopolurilor nord - am ericane fugise
populare le răspund prin acţu- organizaţiilor sindicale. care a avut loc Ia 15 ianuarie, m i­ prezent, cu o sumă echivalentă cu faptul că supremaţia Statelor doielnic că latino-americanii vor în noiem brie anul trecut în S.U .A.
nj liotărîte. După mitralierea nistrul Agriculturii al Iranului Ar- Unite în emisfera ’ occidentală accepta punctul de vedere al El a fost principalul vinovat de re­
localului centrului intersindical este în prezent contestată“ . „Pu­ S. U. A. că Castro reprezintă un
terea de atracţie de care se bu­ mare pericol militar“ şi subli­
sandjani a anunţat că şahul Iranului cea pe care plătesc în prezent moşie­
a sancţionat Ia 14 ianu arie proiectul rilo r drept arendă pe 10 ani. D e fapt cură Castro în afara Cubei, este niază că singura acumulare de presiunile sîngeroase îm potriva demon­
de lege cu privire la reform a a g r a ri în decurs de 15 ani ţăran ii v o r tre­ direct proporţională cu creşte­ armament care reprezintă intr- straţiei studenţeşti din 7 noiem brie
bui să plătească pentru folosirea pă­ rea mizeriei sociale“ din ţările adevăr pericol pe teritoriul Cu­ 1961 cînd au fo st ucişi zece dem on­
M inistrul ă recunoscut că în pre­ mântului aproape aceleaşi sume pe bei este numai baza navală a stranţi şi m ulţi alţii au fost răniţi.
zent situaţia ţăranilor din Iran este care Ie plătesc acum ca arendă. In latino-americane, scrie autorul
lam entabilă. Această situaţie dezas­ articolului, referindu-se la ne­ S. U. A. de la Guantanamo.
mulţumirea maselor din Ameri­
ca Latină faţă de înrobirea eco­ = 383:

truoasă, după cum a spus Arsandjan?, a fară dc aceasta pentru a obţine apă nomică impusă de S. U. A. ţări­ „A lia n ţa pentru p rogres" — noul plan, am erican do
este consecinţa faptului că ţăran ii sînt şi in ven tar a gric o l ţăran ii trebuie să lor acestui continent. „Atîta
„aju torare“ a A m ericii Latine, reprezintă un pericol pen-,
lipsiţi de m ijloace şi unelte dc pro­ se în scrie în „c o o p e ra tive “ cu o cotă timp cit aici există condiţii in
tru independenţa ţărilo r latino-am ericane pc care impe­
ducţie, adică dc păm înt, apă, unclic dc participaţie de 50 de ttrmani. Ţ ă ­ favoarea lui Castro, vor exista
şi sentimente în favoarea lui rialism ul S.U.A. urm ăreşte să lc atragă într-un com­
agricole şi forţă de fracţiune, care ranul înscris în „cooperativă“ va ob­ Castro“ . plot îm potriva Gubci.
se află în m îinile m oşierilor. ţine apă şi m aşini agricole în raport
cu cotizaţia depusă. D eci un ţăran să­ Incercind să dea sfaturi gu­
Ge obţin însă ţăranii dc pe urma vernanţilor de la Washington, şi
refo rm ei a gra re ? R ăspunzînd la acea­ rac, care nu dispune de 50 tumani făcînd aluzie la faimoasa şi ine­
este lipsit de posibilitatea de a-şi iriga
Aspect de Ia o mare demonstraţie de protest îm potriva acţiunilor uttra- stă întrebare, ministrul a arătat că şi lucra Iotul de pămînt. ficienta „alianţă pentru progres“
coloiiialiştilor francezi. proprietăţile m oşierilor vor fi limitate prin care Statele Unite încearcă
la un singur sat cu toate terenurile In încheiere, m inistrul a anunţat că să inducă în eroare popoarele
IN C L IŞ E U : Un grup din cei 100000 de participanţi la recenta d e ­ agricole, iar reslul de sate cu pâmîn- guvernul Iranului nu va acorda nici latino-americane, autorul arti­
m onstrare din Piaţa Bastiliei — Paris. furi vor fi răscumpărate de la mo- un fel cţe -alocaţii pentru înfăptu irea colului consideră că S. U. A. vor
reform ei. trebui S,să acţioneze în direcţia
dezrădăcinării sărăciei şi injus-

U n c o n tin e n t în fie rb e re gistrat în decursul ultim ilor cinci ani citori, funcţionari, elevi şi studenţi.
lin d eficit de peste 2.700.000.000 dolari. O pătură socială care suferă poate
Evoluţia evenim entelor din Am erica altceva decît să lege mai bine ţările „M ilioane de latino-am ericani — re­ Ga urmare a acestui fapt tot mai multe
cunoaşte şi revista „N ew sw eek“ — voci se pronunţă astăzi pentru lărgirea cel m ai m ult de starea actuală de lu­
Latină care a determ inat recent zia­ Am ericii Latine de econom ia dolarului sînt nemulţum iţi şi rîndurile lor sînt relaţiilor com erciale ale ţărilor lor cu cruri este ţărănim ea. Intr-adevăr, exis­
în creştere“ . Ziaristul am erican M au- ţările din Europa, în special cu cele so­ tenţa m arilor latifundii împreună cu
rul am erican „P rogressive“ să s c rie : şi să Ie „asigu re“ îm potriva Cubei rice Rubin scria recent în ziarul „P ro ­ cialiste. Exemplul Cubei în acest sens sistemul social al exploatării ţăranilor,
gresive“ : „V ia ţa plină de m izerie si este deosebit de elocvent pentru aceste atît de m oşierii autohtoni cit şi de m a­
„D in am ita este în pragul nostru“ a independente. Nu este întîm plător că de deznădejde mută este în Am erica rile m onopoluri am ericane (în special
ţări. Stabilirea de relaţii diplom atice de United Fruit Conipany, care po­
dus la intensificarea pregătirilor fe­ înaintea vizitei lui Kennedy, Columbia Latină o caracteristică generală. Am e­ şi com erciale cu ţările socialiste a de­ sedă un adevărat „im periu al banane­
rica Latină este un continent îm povă­ venit una din revendicările principale
brile ale W ashingtonului în vederea or- . şi Venezuela au rupt relaţiile diplo­ rat de analfabetism , de foam ete şi boli, ale ţărilor latino-am ericane sufocate de lor“ cifrat la peste 1.000.000 ha. de
cu un nivel în grozitor de scăzut al legăturile cu W ashingtonul. plantaţii) au dus ţărănim ea din Am e­
gan izărîi unui nou com plot anticuban m atice cu Cuba“ . Dar, cu toate presiu­ veniturilor pe cap de locuitor, zguduit rica Latină în pragul desnădejdii. Ca
de permanente înfiaţii şi de scăderi alo D ezvoltarea unilaterală a economiei urm are a lipsei totale de pămînt, ţă­
la care, de data aceasta, plănuiesc să nile exercitate asupra ţărilor latino- preţurilor pe piaţa mondială. M ai pu­ impuse de interesele egoiste ale m o­ ranii au iniţiat puternice m işcări de
ţin de 2 la sută din populaţia A m eri­ nopolurilor nord-americane, este o alfă ocupare a m oşiilor aparţinînd m arilor
fie înhăm ate şi alte ţări din Am erica americane, W ashingtonul nu a reuşit consecinţă nefastă a subordonării faţă latifundiari. „M arşu ri ale foam ei“ au
cii Latine stăpîneşte aproape jum ăta­ de S. U. A. Astăzi o ţară cum este fost organizate de ţăranii din m ajori­
Latină. L a 22 ianuarie la Punta del să determ ine cele m ai im portante state te din bogăţiile continentului. M ai Brazilia, ale cărei bogăţii naturale tatea ţărilor Am ericii Latine în semn
mult de jumătate din populaţia Am eri­ de protest îm potriva vieţii lipsite de
Este (U ru g u a y ), m iniştrii A facerilor ale A m ericii L atin e să facă acest lucru. cii Latine însă, nu m ănîncă îndeajuns, imense ar putea lichida starea de îna­ perspectivă la care sînt condam naţi. In m
mai mult de jumătate suferă de boli poiere a poporului brazilian dacă ar Ecuador, aproape 70 la sută din popu­
Externe ai ţărilor O.S.A. urm ează să Piuă în prezent, Argentina, Brazilia infecţioase, peste jum ătate nu ştiu ce fi puse în valoare, este obligată să ră- laţie, provenită din vechii şi m îndrii (Desen de EFTIMIE MQDILGA)
este un aşternut şi peste jum ătate lu­ mînă în continuare numai producătoare incaşi, s-a transform at în nişte săr­
se întîlnească pentru a discuta, la ini­ Chile şi B olivia nu au cedat în faţa crează (dacă aceasta se poate numi de cafea pentru că aşa ordonă intere­ mani „in dios“ , roşi de boli şi de alcool, „ACŢ1UNEA COBRA" rlcane, trim ise de Pentagon după
muncă) în condiţiile unei exploatări sele societăţilor americane. Venezuela tînjlnd după păm înful pe care sînt o- cuin recunoştea presa am ericană —
ţiativa S. U. A., adoptarea unor „m ă­ presiunilor guvernului am erican. feudale“ . produce doar petrol, iar Chile explo- bligaţi să-l cultive în favoarea pro­ cări menite să ştirbească suveranita­ „pentru a scuti ţara de cataclism “ , a
tează numai cupru din aceleaşi motive. prietarilor. tea ţărilor lor. Sînt demne de am intit lup­ salvat atunci de la prăbuşire regim ul
suri colective îm potriva Cubei“ . Inten­ In timp ce m anevrele am ericane con­ Această situaţie sumbră a unui con­ ( tele greviste care au avut loc în unele m arionetei am ericane, Balaguer.
tinent oprim at este o consecinţă di­ Şomajul, lipsa de pămînt, viaţa lipsi­ Lupta pentru revendicări economice ţări din Am erica Latină în semn de
ţiile urm ărite prin convocarea acestei tinuă cu febrilitate, popoarele Am ericii rectă a exploatării la care sînt supuse tă de perspective au transform at conti­ s-a îm pletit strins cu lupta politică, protest îm potriva încercărilor reacţiu- Exem plul Cubei, care pentru prima
popoarele din Am erica Latină atit de nentul latino-am erican într-un uriaş ceea ce dovedeşte o creştere a conştiin­ nii interne de a lichida puţinele liber­ oară pe continentul am erican a lichidat
conferinţe sînt bine cunoscute popoare­ Latine se ridică cu tot mai multă fer­ capitaliştii autohtoni cît mai ales de vu lcan în erupţie. G reva celor 200.0UU ţei de clasă a oam enilor muncii din tăţi dem ocratice existente în ţările lor. dom inaţia m onopolurilor S. U. A. şi a
hrăpăreţele monopoluri nord-america- de feroviari argentinieni, în semn dc Am erica Latină. In A rgentina şi Bra­ Iu Brazilia m ilioane dc oam eni s-au sistem ului feudal constituie un im bold
lor A m ericii Latine. „D epartam entul de m itate în apărarea Cubei revoluţionare. ne. Cupriuzînd în tentaculele lor m a­ protest îm potriva încercării autorităţi­ zilia, în Peru şi Columbia, în Ecuador ridicat pentru apărarea garanţiilor puternic în. lupta m aselor din această
joritatea tarilor latino-americane, mo­ lor de a concedia 80.000 de muncitori, şi B olivia au avut loc demonstraţii constituţionale, îm potriva puciului reac­ parte a lum ii pentru reform e sociale,
Stat al S. U. A., scrie „D iario de M exi­ „R evoluţia cubană, muncitorii şi ţara- nopolurile noni-am ericane realizează este deosebit de sem nificativă în ce pri­ uriaşe îm potriva amestecului S. U. A. ţionar pus la cale de cercurile m ilita­ econom ice şi politice. „În treaga Am eri­
veşte am ploarea luptelor ce au loc pe în treburile interne ale A m ericii Lati­ riste braziliene în momentul demisiei că Latină are privirile aţintite asupra
co“ , vrea să obţină ca la această con­ nii din Cuba — a declarat M artin Ra­ beneficii uriaşe de pe urma exploatării continentul am erican. Puternice greve ne. „P rin cip iu l neam estecului recunos­ lui Quadros. In Ecuador, greva gene­ Cubei — scria de curîiid în ziarul bur­
bogăţiilor naturale ale acestui conti­ au zguduit şi celelalte ţări latino-ame- cut chiar de Stevenson în urma călă­ ra lă din 4 octom brie 1961 a culm inat ghez „L e M onde“ deputatul belgian
ferinţă ţările latino-am ericane să a- mirez. vicepreşedintele Confederaţiei nent. Potrivit ultim elor date statistice ricane, îu special Chile, Ecuador, Peru, toriei întreprinse în Am erica de Sud — la 7 noiem brie cu represiunile sînge­ Rayniond Scheyven — care pentru mulţi
la fiecare dolar investit în Am erica Uruguay şi Columbia, unde masele pare a îi devenit o religie în Am erica roase de la Guayaquil fapt ce a dus străluceşte ca o mică stea a speran­
dopte rezo lu ţii care să con fere un ca­ oam en ilor m uncii din V en ezu ela — nu Latină, m onopolurile nord-americatie m obilizate de sindicate au oprit lucrul Latină“ . Şi intervenţia eşuată a S.U.A. la alungarea dictatorului Ibarra. „L o ­ ţei în noaptea m izeriei“ .
realizează un profit de 3,17 d o la 'i. octipînd fabrici, mine, şcoli, protestînd din aprilie anul trecut îm potriva Cu­ zincile lansate cu acest prilej — scria
racter le g a l ten din ţei îndărătn ice a sînt sin g u ri“ ... Ca răspuns la m ane­ O bligate să facă comerţ, net dazava;.- îm potriva nivelului de trai scăzut, îm ­ bei, care a ridicat întregul continent ziarul „D ie A n dîre Zeitung“ — preco­ Popoarele A m ericii Latin e nu sînt
tajos, ţările latino-am ericane au înre­ potriva dom inaţiei m onopolurilor nord- ca un singur om în apărarea revolu­ nizau reform a agrară, relaţii diplom a­ singure în lupta lor dreaptă îm potri­
S. U. A. de a organiza o nouă agre­ vrele S. U. A. care vor culm ina cu am ericane şi pentru schimbări în struc­ ţiei cubanc, a demonstrat în suficien­ tice şi prieteneşti cu ţările socialiste” . va dominaţiei S. U. A., pentru auto­
tura econom ică a ţării lor. In Chile, de tă măsură hotărîrea sud-americanilor In Republica D om inicană m asele mun­ determ inare şi independenţă. Ele se
siune îm potriva Cubei". conferinţa de la Punta del Este, popoare­ pildă, au avut loc peste 600 de greve citoare au declarat o grevă generală bucură de sprijinul întregii lumi pro­
la care au participat 1.200.000 de mun­ de a riposta îm potriva oricăror încer- care a paralizat întreaga viaţă econo­ gresiste care urmăreşte cu toată sim ­
Dedesubturile com plotului îm potriva le latino-am ericane au hotărît descin­ mică a ţării în semn de protest îm po­ patia succesele popoarelor sud-america-
triva acaparării conducerii ţării de că­ ne în lupta lor pentru independenţă şi
Cubei şi a popoarelor latino-am ericane derea la H avana, în aceeaşi zi cînd la tre Balaguer. Numai intervenţia celor o viaiă mai bună.
15 n a v e aparţin în d flo tei m ilita re am e-
organizat de cercurile guvernante Punta del Este se va discuta adopta­ IO SIF SZAKA6S

ale S. U. A. au fost date în v ilea g în rea de m ăsuri anticubane, a conferin­

repetate rînduri chiar de presa apusea­ ţei reprezentanţilor popoarelor latino-

nă. „L a Casa A lbă din W ashington —• americane, pentru a se reafirm a încă o

scria recefit ziarul vest-germ an „D ie dată hotărîrea ţărilor Am ericii Latine

Andere Zeitung“ — domneşte m ai de­ de a apăra Cuba, principiul autodeter­

parte îngrijorarea, deoarece în întreaga m inării şi neintervenţiei în treburile

Am erică Latin ă continuă activitatea interne ale altor state. Nepopularitn-

celor ce urmăresc progresul acestui tea S. U. A. în Am erica Latină are

contineht. în ain te de A nu l nou, K en n edy rădăcini adînci. A nu l 1961 â constituit

însuşi a vizitat Venezuela şi Colum­ tocmai o confirm are a tendinţelor an-

bia. Această vizită avea, chipurile, me­ tiim perialiste căre au transform at Am e­

nirea să sublinieze numai însemnăta­ rica Latină într-un „continent în fier­

tea aşa-numîfului program de reform e bere“ — scria alarm ată revista nord-

pqhtnj A m erica L a tin ă “ . In realita te — am erican ă „U. S. N ew s and W orld

şefia zia ru l —• „S . 13. A . m i urm ăreau R ep o rt“ .

'V ini-îu «LMT.'id. Redacţia şi administraţia ziarului-: sţrt 6 Martie nr.-- 9. Telefon: 188, 180, 75, 647. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea ' l’oligrafică „ţ Alai" — Deva.