Page 54 - 1962-01
P. 54
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA ! D ire ctive le "C. G al P. M„ R
îndem n trisuflefilo r pentru obfinerea
yn@r produse de calitate superioară
Cuvintul minerilor Minereu bun
Anui XSV. Nr. 2198 Vineri 19 ianuarie 1962 4 pagini 20 bani Biroul sectorului III de şi în cantităţi sporite
la E. M. Vulcan. Comunis
Să pregătim din tim p tul Gheorghe Drob, abia In rezumat, lucrurile se pre a anului trecut, cu peste 66 Ia
seminţele pentru cu ltu rile ieşit din şut, răsfoieşte ca zintă cam a ş a : e nevoie de sută 1 Poate fi evidenţiat şi
de obicei ziarul. Un titlu fontă multă şi bună: dar pen faptul că din proprie iniţiativă
de prim ăvara! i-a atras atenţia. Citeşte tru aceasta e nevoie de mult minerul fruntaş loan Enăşcău,
cu glas tare: „Directivele minereu de fier, care să aibă un secretarul organizaţiei de partid
Comitetului Central al
La Consfătuirea pe ţară a ţăranilor Partidului Muncitoresc Ro- conţinut de metal ridicat, o gra- de la sectorul II, a preluat con
colectivişti, numeroşi delegaţi au arătat min, cu privire la criteriile nulaţie corespunzătoare şi care ducerea mai multor brigăzi ră
câ producţiile ina.t obţinute de către principale ale întrecerii so să fie livrat furnaliştilor la tim mase în urmă. Şi pe toate le-a
gospodăriile din care fac parte s-au cialiste“ .
datorat în mare măsură folosirii sem in viri nu esle întotdeauna eficace şi de pul optim. Directivele Comitetu ridicat la nivelul celor fruntaşe.
ţelor din soiurile de mare productivi multe ori est; neeconprnică. Cele mai Privirea îi aleargă pe
tate. D in expu nerile făcu le aici, a. re hune rezultate se obţin prin curăţirea coloanele din ziar. Se parc lui Central la Partidului Mun Lupta pentru calitate a deve
ieşit cu pc lingă folosirea în mod dife sem inţelor înainte de însăm înţarc, cu că a găsit ce căuta.
m aşinile şi utilajele specifice fiecărei citoresc Romîn către toate or nit la noi o acţiune de masă.-
renţiat a regulilor agrotehnice specifi seminţe în parte. Această operaţiune — Ei ce te-ai oprit ? l-a
ce fiecărei culturi in parte, introduce se poate şi este necesar să se facă acum întrebat maistrul Adrian ganele şi organizaţiile de partid, Am reuşit să ajungem acolo In
rea şi extinderea în producţie a sem in în lim pul iernii, cînd volumul lucrări Manciu, care-l auzise. Ci
ţelor din soiurile şi hibrizii cu pro lor in gospodărie este m ai redus. teşte mai departe. sindicale, ale U.T.M., cu privire cit majoritatea minerilor nu
ductivitate ridicată, va contribui la în
făptuirea cu succes a sarcinilor pri Curăţirea sem inţelor depozitate în Gheorghe< Drob începu la criteriile principale ale între concep depăşirea planului de
vind sporirea producţiei dc cereale, bazele dc recepţii a fost începută şi să citească paragraful re
plante tehnice, furaje şi legume. continuă cu succes, lucru care asigură feritor la industria cărbu cerii socialiste, pun în faţa noas- producţie fără realizarea indi
terminarea pregătirii din vrem e a se nelui.
Pentru campania din prim ăvara aces m inţelor destinate schimbului. stră„ a lucrătorilor din industria catorilor de calitate. Dovedesc
tui au, gospodăriile agricole dc stat şi Pe nesimţite în jurul iul
colective din regiunea noastră au dc în- In gospodăriile agricole de stat şi se strînseră toţi ortacii din extractivă a minereurilor feroa acest lucru şi angajamentele
sămînţat suprafeţe mari cu seminţe va colective csic necesară revizuirea şi schimbul 1 al brigăzii pc
loroase din producţie proprie precum punerea în funcţiune a selectoarelor şi care o conduce. se, tocmai aceste sarcini. E ne luate cu prilejul dezbaterii ci
şi cu sem inţe schim balc ia bazele dc irioarelor pentru curăţirea grîului, or
recepţie. zului şi orzoaicei, a vînturătoarelor — Vedeţi tovarăşi — spu cesar, aşadar, să orientăm În frelor de plan pe anul 1962.
pentru curăţirea sem inţelor de ovăz, se el după ce termină de
Indiferent de originea seminţei sau citit. Aici scrie despre îm trecerea socialistă înspre extra Spre deosebire de anii trecuţi,
de unitatea producătoare, se ştie că a- floarca-soarclui, porumb şi fasole, a bunătăţirea calităţii căr
cestea nu pot fi folosite ia însăm înţări irioarelor spirale (m elcu l), pentru se bunelui prin reducerea gerea în cantităţi din ce în ce brigăzile de mineri s-au anga
în sfarca în care au rezultat la recol m inţele cu bobul rotund c a : mazăre, conţinutului de cenuşe,
tare sau la batoză. In stare brută fiind, măzăriehe si bcrccag. despre extinderea armării mai mari a si- jat ca în 1962
ele conţin multe corpuri străine, multe metalice şi reducerea con
impurităţi. Acestea sînt form ate din : A p roap e tiu există g o sp o d ă rie a g r i sumului specific de lemn deritelor şi limo- să depăşească
boabe sparte, şişL.ve şi ncdczvoltatc, colă de stat sau colectivă din regiunea de mină. Cum putem face
boabe atacate dc diferite boli sau -dău noastră care să nu fi avut în cultură noi. acest lucru ? nitelor, înspre „Succesul fu rn a liş tilo r planul de metal.
nători, seminţe de alic plante de cul anul trecut trifoi sau lucerna pentru
tură şi m ai ales sem inţe de buruieni. sămînţă. După treierat, seminţele aces întrebarea a stirnit in continua îmbu începe în abataje" Pe întreaga în
Toate acestea trebuie scoase prin con tor plante conţin foarte multe im puri teres, fiecare şi-a spus pă nătăţire a cali treprindere an
diţionare din masa de seminţe pentru a tăţi fo rm a i din gozuri, în special se rerea. Mai întîi el, ca şef
nti a !unge în cîm p unde ar da naş minţe de buruieni din care cea mai de brigadă, le-a arătat oa tăţii producţiei. E gajamentul este
tere Ia plante pipernîcile. slabe, ncrc- dăunătoare esfe Cuscuta( rîia galbenă). menilor că se poate îmbună
zistente la boli, sau la buruieni care Intrucît cu utilajul existent în gospo tăţi. calitatea cărbunelui necesar, cu alte cuvinte, să asi de 6.500 tone metal ! Aşa dar,
în dezvoltarea lor iau din hrana, spn- dării nu re poale separa şi scoate să- cocsificabil, prin reducerea
tuînţa dc. discută sau de alte buruieni cu 1 la sută a conţinutu gurăm furnaliştilor tot sprijinul minerii înţeleg bine acum că
ţiu! şi lumina necesară bunei dezvol- din loturile de Irifoi şi lucerna — a- lui de cenuşă faţă de ad important e să dai metal mult,
lări n plantelor cultivate. cestca avîn d aproape aceeaşi form ă şi mis. Aceasta prin puşca- pentru ca ei să producă fontă
rea selectivă a intercala-
Siirpirea acestora în cîm p prin pii- greutate — este necesar ca scm iiiţc!e MINA LUPENI. Vedere de la ieşirea din mină. ţiilor de steril, prin ale multă şi bună. nu minereu amestecat cu steril.
dc trifo lien c să fie trim ise la Staţiu- (íolo V. Moldovan — Agerpres) gerea şistului vizibil in
abataje şi la rostogoale. După cum se subliniază în Di Şi totuşi sîntem încă departe
T IT U S P O P O V IC I ------ — :---- ;3 ===^rSB..-' '" —— ~— ~---------- de a realiza necesităţile furna
—--------------------------- Cînd a venit vorba des rective, aceste criterii nu sînt liştilor. E drept că sterilul vizi
(Continuare in pag, 3-a) pre încărcarea din rosto
gol, vagonetarul Constan noi ; ele au stat şi la baza în
tin Rusu I şi-a spus şi cl
cu vin tu l: — N-am să în trecerii desfăşurate în cinstea bil a scăzut, dar aceasta nu e
carc nici un bulgăre dc totul. Trebuie să-l coborîm sub
lu m in a m şist in vagoncţii cu căr celei de-a 40-a aniversări a în 1 la sută. Posibilităţi există
bune...
fiinţări partidului. La întreprin
A mai vorbit şeful dc
unor şi medalii schimb Pimen Orheanu şi derea minieră Teiiuc, întrecerea pentru acest lucru şi avem con
alţi. mineri. Cu toţii au ho- vingerea că vom reuşi.
tărît ca in acest an din s-a desfăşurat cu rezultate bune.
abataje să extragă peste
planul anual 2.000 tone Anul trecut conţinutul de metal E nevoie, apoi, să îmbunătă
cărbune cocsificabil, de
La Sfatul popular regional a tractorist la S. M. T. Miercurea, bună calitate, să reducă în minereuri a fost depăşit cu ţim ritmicitatea extracţiei şi
avut loc ieri solemnitatea înmi- raionul Sebeş. consumul de lemn cu 35
nării de ordine şi medalii unor la sută şi -să realizeze un 3,1 Ia sută la siderita bulgări mai ales a livrărilor. Ne dăm
oameni ai muncii .din agricul Cu „MEDALIA MUNCII“ au fost randament mai mare cu
tură, pentru merite deosebite în decoraţi tovarăşii: Biriş Mircea, peste o tonă pe post faţă şi cu aproape 5 procente la li
construirea socialismului la sate preşedintele Comitetului execu de planificat. Succesele
şi sporirea producţiei agricole. tiv al sfatului popular al raio din primele 15 zile ale lu monita de Pădurea oraşului — bine seama că furnalele sint
nului Sebeş, Cîmpeanu loan, nii curente, ciad s-a reali
Au fost decoraţi cu „ORDINUL preşedintele Comitetului execu zat zilnic un randament de sortimente principale, pe care agregate care cer un mers con
MUNCII“ clasa Ill-a tovarăşii : tiv al sfatului popular al raio 6 tone pe. post, in loc de
Homoşteanu î. Gheorghe, prim- nului Orăştie, ing. Bela N. Ni 4,9 cit era planificat, este le livrăm furnaliştilor din Hu stant, uniform, pentru a pro
secretar al Comitetului raio colae, activist al Comitetului re o garanţie că brigada co
nal P. M. R. Sebeş, 13rai a Gli. gional P. M. E„ Cisar V. Victor, munistului Gheorghe Drob nedoara şi. respectiv, Călan. duce la capacitate maximă. Noi
Leontin, preşedintele Comitetu instructor al Comitetului orăşe îşi va respecta cuvintul
lui executiv al sfatului popular nesc al P. M. R. Deva, Tispăm dat. Anul acesta, pînă in prezent, însă mai livrăm cîteodată mai
raional Haţeg, Petrovici I. Aurel, Romoius, vice-preşedinte al Co
mitetului executiv al sfatului conţinutul de metal este mai puţin decit prevede contractul,
vice-preşedinte al Comitetului popular orăşenesc Deva.Trivu
executiv al sfatului popular ra loan, tehnician agronom la sec mare decit nivelul planificat cu iar alteori mult mai mult. F i
ional Alba, Munteanu Gli. Ioau, ţia agricolă a sfatului popular
Consfătuire pe teme'zootehnice secretar al Comitetului comunal orăşenesc Deva, ing. Silvestru aproape 6 la sută. reşte, acestea duc la perturba
de partid Ighiu, raionul Alba, Mircea, şeful 'serviciului S. M. T.
ii» , 1 \ •' > ¦• ' •<" ' . -.f- . ’ ¦ ¦¦_ ¦ -" ' ’. • " Măliguţă I. Teodor, vice-preşe- din cadrul secţiei agricole regio La baza acestor succese a ţii şi în procesul nostru de pro
dinte al Comitetului executiv al nale, Nicoară Adam, inspector
Peste 200 preşedinţi de G. A. G „ brigad ieri zootehnici, în grijitori de sfatului popular al raionului contabil în cadrul secţiei agri stat, înainte de toate, munca ducţie, şi în cel al furnaliştilor.
Sebeş, Păstrăv. I. Augustin, di cole regionale Deva, Zsok Ladi-
anim ale,- ingineri, tehnicieni şi medici veterinari, au luat parte în ziua de rector al G. A. S. din Alba Iulia, slau, preşedintele G. A. C. din
Rrădeanu I. Simian, inginer şef Deva, Haida V. Juja, brigadieră
16 ianuarie la C onsfătuirea pe" tem e zootehnice, o rg a n iza tă din in iţiativa co al S. M. T. din Alba Iulia, Titan la G.A.C. din Sintandrei. Roman organizaţiilor de partid, sindi O mai bună organizare a mun
C. Vasile, redactor al ziarului A. loan, colectivist la G. A. C.
mitetului raional de partid Alba. Sintandrei, Iordate L. loan, pre cale şi de U.T.M. pentru a face cii la noi, la mină, precum şi o
„Drumul socialismului“ , Opri- şedintele G. A. C. din Simeria
Ţinută la (i. A. 0. din Teiuş, consfătuirea a constituit un preţios schimb nescu I. Dumitru, organizator de Veche si Angliei I. loan preşe: din fiecare miner, vagonetar sau mai raţională colaborare cu
partid la G. A. S. din Apoldu! dintele G. A. C. din Bîreea Mare.
ele experien ţă pentru crescătorii de a n im a le din g o sp o d ă riile colective ale de Sus, raionul Sebeş, Feneşcr
I. Nicolae, preşedintele G. A. C. Sporeşte pr©dycf?ia
raionului Alba. Pc lin gă referatele prezentate, participanţii la consfătuire au din Bucerdea Vinoasă, raionul excavatorist. din fiecare lucră C.S. Hunedoara, ar duce la eli
Alba, Zgîrcea Y. Vasile, preşe de metal
asistat la dem onstraţiile practice făcute de colectiviştii din Teiuş, la ferm ele dintele Comitetului executiv al tor, un activ luptător pentru minarea acestor deficienţe.
sfatului popular comunal Sarmi- întrecerea socialistă pentru
de anim ale proprietate obştească. segetuza, Costa Lucrcţia, preşe sporirea producţiei de metal şi Directivele C.C. al P.M.R., pu
îmbunătăţirea calităţii acestuia
Cu această ocazie, in g rijito rii-m u lg ă to ri de la G. A. C. din Teiuş s-ari dintele G. A. C. din Lăpuşnic, se desfăşoară acum cu tot mai calitate. Merită subliniat faptul
multă însufleţire. Directivele
a n g a ja t să obţină în 1062 o producţie de 2.800 litri lapte pc cap dc vacă raionul Ilia şi Cîiirilă I. Vasile, C.C. al P.M.R. cu privire Ia prin că în fruntea tuturor acţiuni blicate zilele trecute in presă,
furajată. cipalele criterii ale întrecerii so
cialiste au creat un entuziasm lor privind îmbunătăţirea cali constituie un nou imbold în
deosebit in rîndurile colectivelor
Plantări d e p o m i fructiferi de siderurgişti. Ei sporesc zi do tăţii minereurilor s-au situat munca minerilor din Teiiuc. Sin-
zi producţia de metal, reduc sub
Prin configuraţia sa, solul ra în întreg anul trecut s-au plan admis rebuturile şi declasatele comuniştii. Aşa de pildă, ini tem hotărîţi să intensificăm în
ionului Ilia oferă condiţii pen tat G.457 pomi fructiferi, din
tru dezvoltarea pomiculturii. care 4.800 meri. Majoritatea ţiativa „Nici un vagonet de mi trecerea socialistă, pe baza cri
Pentru aceasta sfatul popular s-au plantat in masiv. Plantări
raional a îndrumat consiliile de importante s-au făcut in G.A.C. nereu rebutat“ a fost pornită de teriilor stabilite de partid, pen
conducere ale G.A.C. şi sfatu Gurasada, Dobra, Lăpuşnic,
rile populare comunale pentru Sirbi şi Fintoag. brigada condusă de comunistul tru a trimite furnaliştilor can
a executa cit mai mari plan
tări de pomi fructiferi. Astfel De asemenea au mai fost Toan M. Popa. Efectul acestei tităţi sporite de minereuri, cu
plantate 12 ha. cu duzi.
Pregătiri intense iniţiative poate fi găsit şi în conţinut de metal ridicat şi de
Echipa de teatru a căminului scăderea numărului de vagonete granulaţie corespunzătoare.
cultural din Gurasada, raionul
Ilia, se pregăteşte intens pen rebútate, pentru steril vizibil, PETRE BARBU
tru cel de al treilea Festival in prima jumătate a acestei
bienal de teatru „I. L. Caragia- secretarul Comitetului de partal
Je“ . in cadrul căruia va prezen
ta piesa „Un iaz... şi o poveste luni. faţă de aceeaşi perioadă de la 1. M . Teiiu c
cu haz“ . Dintre interpreţi fac
parte colectiviştii Elena Crişan, InS.M.T., num ai ilu c ră ri d e c a lita te
Graţia» Nan, Verghelia Grec, al lucrărilor în toate campa
Andrica Augustin şi alţii. Roadele iniţiativei „Executarea lucrărilor de în ţii, mecanicii de atelier, şefii niile agricole, Să reducă preţul
treţinere şi reparaţii la tractoa de brigadă şi majoritatea trac de cost pe hantru cu un leu
Noi depunători Furnaliştii din Călan au por re şi maşini agricole la timp toriştilor s-au angajat ca pină şi să depăşească cu 1.000 nu
la C.E.C. nit de curind valoroasa iniţiati şi de bună calitate in vederea la 1 februarie (deci cu 20 de mărul hantrilor planificaţi.
vă „Să realizăm in 1962 indicii prelungirii perioadei de funcţio zile mai devreme) toate trac
Prima decadă din noul an de utilizare prevăzuţi pentru nare şi economisirii de fonduri toarele şi maşinile să fie repa Venind în sprijinul gospodă
1962 a marcat pentru colecti anul 1965“ . Pentru atingerea a- materiale“ este unul din crite rate, gata puse la punct pentru riilor agricole colective pe care
vul sucursalei C.E.C. din Alba cestui obiectiv, ei au luat mă riile principale ale întrecerii so a porni pe ogoare. le deservesc — pentru depăşi
Iulia şi primele succese in suri in ce priveşte ridicarea tem cialiste pe 1962, prevăzut în Di rea producţiei medii planificate
muncă. Ca urmare a muncii peraturii aerului insuflat în fur rectivele Comitetului Central al Traducerea în viaţă a anga la hectar, — respectind instruc
desfăşurate, numărul depunăto nale, reducerea opririlor, îmbu Partidului Muncitoresc Romîn. jamentelor luate se concreti ţiunile privind adîncimea ară
rilor la C.E.C. a crescut cu încă nătăţirea procesului de Încăr zează prin aceea că la 11 ia turii, semănatul culturilor, re
257 cetăţeni. care. Mecanizatorii staţiunii de ma nuarie erau reparate 82 la sută coltatul etc„ tractoriştii noştri
şini şi tractoare din Alba Iu din numărul tractoarelor, 84 la se vor strădui să execute nu
Totodată a crescut cu mult Toate acestea au făcut ca în lia au luat cunoştinţă cu însu sută din pluguri, 76 la sută din mai lucrări de bună calitate.
şi volumul depunerilor. prima jumătate a lunii ianua fleţire de chemarea pe care semănătorile pentru păioase, iar Pentru aceasta, agronomii de
rie planul de producţie să fie conducerea partidului ne-o adre semănătorile pentru porumb, sector şi şefii de brigadă vor sta
P. TO/V1A depăşit cu aproximativ 150 to sează şi nouă. Experienţa anu grapele cu colţi, stelate şi re permanent în mijlocul tractoriş
lui trecut a demonstrat că in glabile erau reparate în propor tilor, atît pentru verificarea ca
corespondent ne fontă. Demn de remarcat es staţiunea noastră există toate ţie de 100 la sută. lităţii lucrărilor cit şi pentru
te faptul că în această perioadă a urmări feiul în care sint în
Vo! um sporit declasatele au fost reduse cu a- condiţiile ca şi în acest an, lu Mecanicii loan Ţăranu, Octa grijite şi exploatate maşinile,
de lucrări mecanizate proape 50 la sută. întrecerea socialistă pe care
crările executate atit la repa vian Răhăianu, Prip Bucur, fie comitetul sindicatului o va or
Cele mai bune realizări au fost raţii cit şi cele agricole să fie ganiza în acest an va însufleţi
obţinute de brigăzile concluse de rarii Teodor Munteanu şi loan şi mai mult întregul colectiv lă
prim-îurnaliştii Toma Paraon şi de cea mai bună calitate. Topîrceanu, ori sudorul Gheor îndeplinirea cu succes a sarci
Rezultatele obţinute în pri nilor trasate de partid.
roan Blaj. ghe Eneşel, au lucrat cu multă
mele zile ale anului 1962, de AUREL BOLUNDUŢ
Convinşi de avantajele ce le Comunistul Ilie Rusu frezor la R.M.R, Simeria execută nu in sprijinul jurnaliştilor însufleţire efectuînd numai lu
au, executind lucrările agricole mai lucrări de bună calitate. El îşi depăşeşte lunar sarcinile monstrează cu prisosinţă acest directorul S.M .T. din A lb a Iul ia
cu mijloace mecanizate, colec Rezultate de seamă au obţi crări de calitate superioară.
tiviştii din Sintandrei au hotă. de plan cu 30 la sută. nut şi aglomeratoriştii hunedo- lucru. Să luăm pentru exempli IOAN BERGHIAN
rit ca în acest an să mărească IN FOTOGRAFIE : Ilie RuSu frezind o roată de vagon. reni. Ei s-au străduit să asigure 'Avînd ca îndreptar Directive
volumul lucrărilor ce le vor exe furnalele cu minereu aglomerat ficare reparaţia maşinilor şi preşedintele com itetului sindicatului
cuta cu maşinile S. M. T.-ului in cantităţi sporite şi cu conţi le C.C. al P.M.R. cu privire la de la S. M. T. din Alba Iulia
din Orăştic. nut de metal ridicat. Aceasta se uneltelor agricole':
datoreşte folosirii din plin a Noi avem ca sarcină să ter criteriile principale ale între
Astfel, ei şi-au propus să facă, agregatelor, organizării judici
pe lingă arăturile pe întreaga oase a procesului de producţie. minăm această lucrare pină la cerii socialiste pe 1962, meca
suprafaţă, prăşitul mecanic la
porumb pe 140 ha., să plivească De la începutul anului şi pînă 20 februarie a.c. Intr-o şedinţă nizatorii staţiunii noastre, în
chimic o supraîaţă de 100 ha., in ziua de 17 ianuarie, coîecti.
să cosească mecanizat 100 ha., la care au participat toţi fac drumaţi îndeaproape 'de către
să recolteze cu combina 200 ha. jvul fabricii de aglomerare a de-
torii de care depinde buna des organizaţia de bază, sînt hotă
cereale. I păşit planul de producţie cu
I 2.118 tone minereu aglomerat. făşurare a lucrărilor de repara- rîţi să depună eforturi sporite
in acest an pentru bunul mers
/
