Page 55 - 1962-01

pagi. 2
.4 trecut mai bine de o lună şi jumătate de
ciad s-a deschis învăţăm intui agrozootehnic,
in scopul ridicării nivelului profesional cil ţă­ filme, planşe, scheme etc., şi făcind aplicaţii
ranilor muncitori. Lecţiile predate aici îmbo­
găţesc cunoştinţele colectiviştilor cu. metodele
cele mai înaintate de muncă, verificate in
practică de ştiinţa agrotehnică şi zootehnică.
Invăţămintul agrozootehnic devine astfel un
sprijin preţios in desfăşurarea luptei pentru
obţinerea unor producţii vegetale şi animale
sporite. De aceea trebuie să i se acorde atenţie. lipsuri care se mai manifestă in acest dome­
cuvenită.
La cercurile unde încă de la început lec­
torii. şi-an dat interesul să expună lecţii bo-
pregătite, urmate
de aplicaţii predice
Lecţiile predate de către me­
dicul veterinar Eugen Bătălan
şi ing. zootehnic Viorica Bătă­
lan la cele două cercuri cu ca­
racter zootehnic organizate în
gospodăriile colective din sate­
le Leşnic şi Veţel sint bine pre­
gătite, iar cursanţii — printre
care se află şi numeroase fe ­
mei — frecventează cu regula­
ritate cercurile şi se străduiesc
să-şi însuşească în mod temei­ tehnic organizate în cadrul ţa în prealabil, a fost prezent... ţia colectiviştilor. La un mo­
nic lecţiile predate.
Pînă la 16 ianuarie a.c. la am­
bele cercuri s-au predat cite 7
lecţii pe diferite teme. Unele din
acestea, respectiv ,,Pregătirea
furajelor pentru animale“ şi
..Masajul ugerului la vaci“ au
fost urmate de aplicaţii practi­
ce. In felul acesta cursanţii au
putut să-şi dea mai bine seama
Ciclu sie conferinţe la cămin
Din invăţămintul agrozooteh­ mai datorită faptului că aici
nic de masă fac parte şi ciclu­
rile de conferinţe organizate în
cadrul căminelor culturale. Un
astfel de ciclu de conferinţe a
fost organizat în satul Brăniş-
ca. In planul tematic al aces­
tui ciclu este prevăzut să se ţi­
nă săptămânal cîte o conferin­
ţă pe teme c a : „Fertilizarea so­
lului“ , „Importanţa aplicării în­
grăşămintelor naturale şi chi­
mice“ , „Căi pentru sporirea pro­
ducţiei la grîu şi porumb“ , „Lu­
crările de întreţinere a culturi­
lor“ etc.
Pînă la 16 ianuarie a.c. la
Brănişca s-au ţinut de către în­
văţătoarea Maria Băleanu 5 con­
ferinţe. La acestea au partici­
pat sute de colectivişti.
Este un merit al tovarăşei Ma­
ria Băleanu că pentru a face
conferinţele cit mai interesante,
ea se foloseşte de numeroase e-
xemple luate chiar din activita­
tea practică a gospodăriei co­
lective din localitate. Aşa spre
exemplu, cînd a vorbit colecti­
viştilor despre „Căile de spori­
re a producţiei de porumb“ ea
le-a arătat acestora că produc­
ţia slabă obţinută de G.A.C.
Brănişca în anul trecut pe une­
le suprafeţe este urmarea fap­
tului că aici nu S-a aplicat po­
rumbului decit o singură pra-
şilă, rapt care a dus la înăbu­
şirea lui de buruieni. Ea le-a ară­
tat apoi că alte gospodării co­
lective din raion cum ar îi cea
din satul Sălciva a obţinut
peste 3.000 kg. porumb la ha. toc­
Numai lectorul e de vină?
Printre cercurile agrozooteh­
nice din raionul Ilia care îşi
desfăşoară slab activitatea se in­
clude Şi cel din G.A.C. Rădu-
leşti. Lector aici a fost numit
învăţătorul Nicodim Tomuţă.
Pentru a asigura cercului cele
mai bune condiţii de funcţio­
nare, lectorul s-a străduit să
recruteze in rindul cursanţilor
pe cei mai harnici colectivişti,
pe toţi brigadierii şi şefii de
echipe. Ţinind cont de părerea
consiliului de conducere al
G.A.C.. el a întocmit un plan
tematic, in care sint cuprinse
16 lecţii. După toate pregăti­
rile efectuate, se părea că la
acest cerc va fi o activitate bo­
gată. Realitatea de pe teren
arată insă contrariul. Piuă la
vine lectorul, nu vin nici cursanţii... lectivişiilor.
Din cei 50 ţărani colectivişti
din G.A.C. Bretea Mureşană în­
scrişi la invăţămintul zootehnic,
majoritatea erau în sală. In­
tr-un colţ, un grup discuta
aprins :
— Vine... nu vine... vine...
De peste o jumătate de oră
aşteptau oamenii sosirea lecto­
rului Budeanu Mircea, inginer
ia centrul de insăminţări artifi­
ciale din Ilia.
RAID ANCHETA
gate in conţinut, intr-o formă atractivă, folo­
sind în acest scop materiale didactice ca : dia-
practice, colectiviştii participă cu interes, in-
suşindu-şi temeinic cele predate. Cu toate
acestea există insă unele cercuri de învăţămint
agrozootehnic unde lucrurile nu merg aşa cum
se cuvine. In scopul popularizării rezultatelor
bune obţinute in cercurile agrozootehnice frun­
taşe şl pentru a descoperi şi combate unele
niu. redacţia ziarului. ,.Drumul, socialismului“
a iniţiat un raid-anchetă în raionul Ilia. iată
citeva din constatările făcute pe teren.
cum trebuie executate aceste
lucrări.
In prezent cursanţii acestor
cercuri, aplicind cu stricteţe în
practică învăţămintele însuşite,
obţin zilnic un spor de cîte 2-3
litri de lapte de la fiecare vacă
furajată.
Cu bune rezultate îşi desfăşoa­
ră activitatea şi cercurile de in-
văţămînt agrozootehnic şi zoo­
gospodăriilor agricole colective
din satele Fintoag (lector Uie
Stroia), Lăpuşnic (lector Ioan
Strava), Cîmpuri (lector tehni­
cianul agronom Maria Haida).
La aceste cercuri frecvenţa
cursanţilor este bună, lecţiile
sint bine pregătite şi predate pe
înţelesul cursanţilor şi de cele
mai multe ori urmate de aplica­
ţii practice.
s-au aplicat cu stricteţe toate
lucrările de întreţinere şi aşa
cum o cer regulile agrotehnice.
Asemenea exemple au fost folo­
site şi atunci cînd colectiviştilor activitatea practică
li s-a vorbit despre importanţa
economică a extinderii culturii
florii-soarel ui.
Dar, colectiviştii din Brănişca, agrozootehnic. 'Au participat la
pe lingă cultura cerealelor şi a
plantelor tehnice, se ocupă şi de
creşterea animalelor. De acest
lucru a ţinut mult seama învă­
ţătoarea Maria Băleanu cînd a
întocmit planul tematic al con­
ferinţelor. Cu prilejul ţinerii u-
nor conferinţe ca acelea inti­
tulate: „Creşterea animalelor—-o
activitate rentabilă“ sau „Meto­
de pentru sporirea producţiei de
lapte“ ea le-a vorbit participan­
ţilor despre necesitatea dezvol­
tării sectorului zootehnic ca sur­
să importantă de venituri bă­
neşti, despre metode ce trebuie
folosite la îngrijirea şi hrănirea
animalelor. Şi la aceste confe­
rinţe învăţătoarea Maria Bălea­
nu le-a demonstrat colectivişti­
lor cauzele pentru care produc,
ţia de lapte obţinută în 1961 de
ia vacile gospodăriei a fost de
numai 1.300 litri pe cap de vacă
furajată.
Expunerea conferinţelor la ni­
velul de înţelegere al tuturor co­
lectiviştilor, îmbogăţirea lor cu
cât mai multe exemple luate din
activitatea gospodăriei colecti­
ve din localitate face ca numă­
rul participanţilor la ciclul de
conferinţe să devină pe zi ce
trece tot mai mare.
16 ianuarie a.c., la cercul agro­
zootehnic din Răduleşti nu s-au
predat decît 4 lecţii.
S-ar părea că lectorul este
principalul vinovat de această
situaţie. In realitate nu numai
lectorul este de vină. ci şi. to­
varăşul Mihai Cazacenco, care
răspunde din partea Secţiei
agricole de bunul mers al in-
văţămintului agrozootehnic din
raion. Lectorul cercului, nefiind
un om de specialitate şi neavind
la dispoziţie materialul biblio­
grafic necesar, n-avea cum să
susţină lecţiile. Dar cu ţoale
că tov. ing. Cazacenco cunoş­
tea această, situaţie, in loc să-l
ajute practic pe tovarăşul To­
muţă, s-a mulţumit să-i aducă
la cunoştinţă „că a rămas in
urmă“ .
Timpul se scurgea alene.
— Vine... nu vine...
Un ţiriit al telefonului lămuri
situaţia. De la capătul firului
se auzi o voce :
— Tovarăşul inginer e in con­
cediu ; lecţia se amină pentru
data de 11 decembrie...
Aceasta s-a intimplat la 4 de­
cembrie, anul trecut. Lecţia de
deschidere de la 11 decembrie
DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 21Í3S
BH _ ESI **¦-4*2___•••¦¦¦Va..
*«L> •0-<!?’‘*’3XLf > <S>-<S^-<2>-O*<$>¦-O0 * 0 ^. - O« v >
-'WV A lectorul nu şi-a prevăzut fn
plan să predea nici măcar o
lecţie pc teme zootehnice. Ac­
cent deosebit se pune in acest
an pe dezvoltarea creşterii, pă­
sărilor. Despre avantajele aces­
tei ramuri, despre modul cum
ele se cresc, lectorul nici măcar
nu s-a gindlt să vorbească
cursanţilor. Deosebit de intere­
sante ar fi. fost lecţiile privind
metodele de sporire a produc­
ţiei de lapte, ţinerea evidenţei
in sectorul zootehnic şi. multe
alte probleme.
Mai. mult chiar, deşi lecţiile
predate pe diferite teme agri­
s-a ţinut intr-adevăr, dar de cole ca „Solul şi lucrările lui“.
atunci n-au mai avut loc decît... ..Organizarea şi normarea mun­
două lecţii („Normarea muncii cii în G.A.C.“, ,,Asolamentelc“ şi ÎN FOTO : O scenă din filmul „Rapsodia Ucraineană“ , o producţie a studioului din Kiev,
în zootehnie“ şi „Bolile anima­ altele, ar fi putut fi folositoa­
lelor“ ), deşi erau programate re colectiviştilor, ele nu şi-au care rulează la cinematograful „Filimon Sirbu“ din Deva între 18—21 ianuarie a.c.
să aibă loc pînă in prezent cir­ atins scopul. Şi iată de ce. Deşi
ca 7 lecţii. ing. M. Cazacenco îndrumă ac­ IN ZILELE DE IARNA—-LA UNITĂŢI
tivitatea gospodăriei colective
La cea de-a patra lecţie pre­ şi cunoaşte bine specificul uni­
văzută pentru data de 12 ianua­ tăţii. el nu leagă lecţiile de pro­
rie a.c., scena de la 4 decem­
brie 1961 s-a repetat. Lectorul cesul producţiei. Expunerile sint CULTURALE DE M SATE
nu s-a prezentat la lecţie, deşi seci. lipsite de exemple sau
a fost aşteptat toată după- aplicaţii practice, au un carac
amiaza. In schimb, fără a anun­ ter general şi ele nu atrag aten­
a doua zi (? !), cind conducerea ment dat devin plictisitoare. Filme documentare ţiunea experimentală hortico­ ", idin sector. In prezent, brigada
G.'A.C. n-a mai făcut nici un Datorită acestui fapt. frecvenţa agricole lă.
fel de mobilizare. este scăzută. Asupra acestor pregăteşte şi un program pen
probleme trebuie să reflecteze De curină, in multe sate din Filmele „Creşterea animale­ tru colectivişti, ce va fi pre­
Răspunzător pentru situaţia regiunea noastră au fost pre­ lor în G.A.C.“, „Creşterea pă­ zentat curind in cadrul gos­
creată este desigur în primul mai mult lectorul, să ia măsuri zentate filme documentare sărilor“ , „Ştiinţa in slujba podăriilor agricole colective
rind lectorul, care a tărăgănat agricole care, prin conţinutul omului“, „In vizită la Com-
ţinerea lecţiilor şi nu s-a preo­ ca următoarele 10 lecţii să fie lor, au împărtăşit colectivişti­ loşul Mare“ şi altele, au fost din raza oraşului Călan. Prin
cupat de respectarea programu­ lor experienţa înaintată a unor prezentate in localităţile Be- tre interpreţii care se strădu­
lui, însă la fel de vinovată este strins legate de procesul pro­ G.A.C. fruntaşe, metodele cele nic, Oarda de Jos. Luduş, Do- iesc în mod deosebit se nu­
şi conducerea G.A.C. (preşedin­ ducţiei. astfel incit ele să folo­ mai noi, ştiinţifice de practi­ birca, Pianul de Jos, Lancrăm mără şi tovarăşii Nicolac Con-
te tov. I. ’Ândronache), care s-a care a agriculturii etc. Aceste etc. stantinescu, Toma Draia, Gh.
complăcut în această situaţie. sească colectiviştilor in munca filme au fost urmate de ex­ Draia, Novac Elza, Maria Vaier
lor. plicaţiile unor ingineri agro­ Program de brigadă
pentru gospodăriile şi alţii.
V. TATARUŞ
corespondent
Şi la gospodăria agricolă co nomi. tehnicieni agricoli, zoo- colective Expoziţie despre evoluţia
lectivă din Gurasada funcţio tehnişti., din localităţile res­
Cînd lecţiile nează un cerc agrozootehnic pe pective. Astfel, la cinemato­ Brigada artistică de agitaţie vieţii pe păuninl
sînt rupte de care-1 conduce inginera Maria graful din Geoagiu-sat au fost a sectorului semicocs de la
Florea. Pină la 16 ianuarie, la prezentate in ultima perioadă Uzina „Victoria“ din Căilan, în­ In sala mare a căminului 1
acest cerc au fost predate doar filmele ,,lnsilozarea porumbu­ drumată permanent de orga­
Cu circa 6 săptămini in urmă, 4 lecţii. Ânalizind condiţiile care lui“, „Insilozarea pe sol“. „In- nizaţia de partid şi sprijinită cultural „Petofi şandor" clin
la gospodăria agricolă colecti­ au îngreunat desfăşurarea co silozarea furajelor“ şi „un in- ăe comitetul sindical de la Deva a fost deschisă o expo­
vă din Dobra s-a deschis cercul respunzătoare a şedinţelor de acest sector, desfăşoară o rod­ ziţie. In cadrul acesteia sint
cerc am constatat că deşi lecto­ grăşămint valoros“ . Participan­ nică activitate. In ultima pe­ expuse planşe colorate, înso­
deschidere aproape toţi cei 55 ra cercului s-a prezentat bine rioadă, această formaţie artis­ ţite de explicaţii ştiinţifice, re­
cursanţi înscrişi. De atunci, in pregătită, cu lecţii bine întocmi ţii la film, peste 150 de colec­ tică a prezentat trei progra­ feritoare la apariţia şi evolu­
fiecare săptămînă, in ziua şi la te, legate de activitatea prac ţia vieţii pe pămint.
ora fixată, lectorul Mihai Caza­ fică a colectiviştilor din Gurasa tivişti, au ascultat după rula­ me ce au oglindit activitatea
cenco a predat cursanţilor cite da ea a fost nevoită să amine Expoziţia este zilnic vizita­
o lecţie. In felul acesta, pînă cursul. Cauza ? Frecvenţa slabă rea filmului explicaţiile ingi­ tă cu viu interes de nume­
la 16 ianuarie au fost ţinute 6 a cursanţilor. Intr-adevăr, la nerului Victor Glava de la Sta-
lecţii. Pină aici totul e bine. G.A.C. din Gurasada învăţă, şi preocupările muncitorilor roşi oameni ai muncii.
Am încercat chiar să lăudăm mîntului agrozootehnic nu i se
perseverenţa lectorului in pre­ acordă importanţa cuvenită. A- Cum ne alegem r e p e r to r iu l ?
darea lecţiilor. Dar, în activita­ firinăm acest lucru deoarece
tea cercului apar lipsuri evi­ chiar membri ai consiliului de La alegerea repertoriului forma (iilor şi creşterea şi păstrarea avutului ob­ problema creşterii şi în grijirii anim ale­
dente. Din cei 55 cursanţi, ince- conducere cum sint tovarăşii Da artistice de amatori, în faţa colectivu­ ştesc. • lor, asigu rării fu rajelor necesare şi in
pind cam de la a doua preda­ vid Biriş, Ion Nan şi alţii nu lui de muncă al căm inului cultura! special o porumbului însilozat, grija
re, lipsesc in medie cam 20 co­ din Mărău a stat în permanenţă s a r ­ Şi repertoriul brigăzilor artistice dc pentru apărarea avutului obştesc.
lectivişti. Ne surprindea frec­ participă la invăţămintul agro cina întăririi ecouom iro-organizatoriaî agitaţie a tratat probleme care-i fră-
venţa scăzută, deoarece in anul zootehnic invocind diferite mo­ a celor patru G.A.C. existente în co­ mîntă pc colectivişti. In program ele O daiă cu aceste preocupări, brigăzile
trecut la acest cerc participau tive. Deşi consiliului de condu­ mună, din care trei sînt unităţi socia­ prezentate, intitulate „Iţi mulţumim, artistice de agitaţie şi-au fixat ca obiec­
toţi cursanţii înscrişi. Dorind să cere ii revine sarcina să mobi­ liste noi. partid iubit“, „In floreşle gospodăria tiv şi com baterea misticismului şi a
aflăm care sint cauzele care lizeze cursanţii la învăţămint, noastră", „L a noi în gospodărie“ , „P ri­ superstiţiilor. In acest scop, folosind
determină absentarea cursanţi­ membrii săi nu fac acest lucru Form aţiile artistice care au desfăşu­ m ăvara în colectiva noastră“, s-au textul compus dc Traian Filimon, am
lor, am stat de vorbă cu pre­ cu deosebită grijă. Mai mult rat o activitate mai rodnica în această popularizat în versuri şî cîntece rezul­ pregătit cu una din brigăzi programul
şedintele gospodăriei colective, chiar, consiliul de conducere a direcţie sint brigăzile artistice de a g i­ tatele bune obţinute în G.A.G., frunta­ „A devărul e în ştiinţă“ , care s-a bucu­
fost cel care a aminat in cite­ taţie şi echipele de teatru din satele şii în muncă, au fost satirizate anu­ rat dc o frumoasă apreciere din par­
va rînduri predarea lecţiilor pc llărău şi Bampotoc. mite lipsuri ce se m ai manifestă în tea publicului.
motiv că se lucrează la darea munca unor colectivişti. Astfel, într-
de seamă. Astfel, pentru combaterea unor ten­ unul din program ele brigăzii din Hărău îndrum aţi şi pc mai departe dc or­
dinţe individualiste ce sc mai mani­ s-a criticat tendinţa unor colectivişti ganizaţia dc partid, ne propunem ca
Nici organizaţia de, bază din festă la unii dintre m em brii G.A.G.. am pc viitor să legăm şi mai strins activi­
inclus în repertoriul echipei de teatru de a „fu g i“ cu orice produs al lor la tatea noastră dc sarcinile economice
din satul Mărău piesa „Gel din urm ă“ actuale.
de Gli. Ţenţulescu. Pentru a scoale în Deva, în loc să-l valorifice prin coope­
evidenţă nivelul ridicat de viaţă al co­ rativă. SIMION FILIMON
lectiviştilor, echipa de teatru din sa­
tul Bam potoc a fost îndrum ată să pună U n loc. im portant şi-au g ă s it în pro­ directorul căminului cultural
în scenă piesa „Bucuroşi de oaspeţi"
de acelaşi autor. gram ele brigăzilor artistice de agitaţie din comuna llărău, raionul inc
In prezent, ne-am propus să inclu­ 99C a rte a p rin i 66
dem în repertoriul nostru piesa de tea­
cu unii cursanţi şi am consul­ G.A.C. Gurasada (secretar tov. tru „D ra g o s te nu Ic g ră b i“ de Siito 'Anul trecut librăria „Cartea brării ale magazinelor universa­
tat totodată planul tematic al Gheorghe Iacob) nu s-a preocu­ Andras, piesă caic m ilitează pentru prin poştă“ , care are ca scop le şi mixte au marcat de exem­
lecţiilor. pat in suficientă măsură de in., dezvoltarea ram urilor anexe in G A ® . servirea cititorilor la domici­ plu in 1961 un spor al volu-,
văţămintul agrozootehnic. De la liu, a trimis solicitanţilor din mului de desfacere a cărţilor cu
In planul tematic ăl cercu­ învăţămint lipsesc chiar- unii învăţămintele întreaga ţară cărţi în valoare 50 la sută faţă dc 1960.
lui, lectorul a trecut 16 lecţii membri de partid. In loc ca ei Consfătuirii de aproape 2 milioane lei. in
pe diferite teme agricole. Deşi să devină agitatori neobosiţi in colectiviştilor - larg 1962 pe baza sondajelor pre­ De asemenea în cadrul acţi­
gospodăria agricolă colectivă rindul colectiviştilor, privesc cu popularizate liminare asupra cerinţelor abo­ unii „Fiecare casă cu bibliotecă
din Dobra are un sector zooteh­ nepăsare acest lucru. Aşa stînd naţilor permanenţi, librăria proprie" care a avut loc anul
nic dezvoltat, cuprinzind 112 lucrurile, organizaţia de bază Gilc lucruri frumoase şi interesante- şi-a propus să difuzeze cărţi în trecut, s-au trimis la sate 50.000
capete bovine, 295 oi, aproape trebuie să i-a de urgenţă măsuri nu a auzit şi în vă ţa t U scat Sim iou valoare de peste 2.300.000 lei. de biblioteci personale.
100 porci şi. peste 100 păsări, in scopul îmbunătăţirii frecven­ la Consfătuirea pc ţară a ţăranilor
ţei cursanţilor. c o le c tiv iş ti! A colo a avut prilejul să Creşterea nivelului cultural Acum se desfăşoară „Luna
audă cum sc lucrează în întreaga ţară al ţărănimii muncitoare a deter­ cărţii la sate“ . Pentru a putea
r ------ C o IV C L U Z I ! _ _ _ _ _ _ _ , şi să îm părtăşească şi el din expe­ minat o largă răspîndire a căr­ contribui la succesul acesteia
rienţa sa cn în grijitor-m u lgător la ţii la sate. Cele 700 de libră­ librăriile săteşti au primit cu
Cu ocazia raidului întreprins în raionul ilia s-a constatat] rii şi chioşcuri săteşti, precum 20 la sută mai multe titluri de
şi cele 6.000 de raioane de li­ cărţi decit în anul trecut.
(Agerpres).
că în acele gospodării agricole colective unde organizaţiile de] G.A.C. din Ciluic, raionul Sebeş. .m
bază. consiliile de conducere ale G.A.C. şi sfaturile popularei întors de la consfătuire el a poves­
s-;m preocupat de bunul mers al învăţămîntului, iar lectorii]
au predat lecţii bogate în conţinut, legate de activitatea prac-) tit tovară şilor săi de muncă despic lot
tică a colectiviştilor, rezultatele sînt din cele mai bune. ceea ce a auzii şi în vă ţa t acolo. In
zilele de I, 5 şi 6 ianuarie, la slîr-
Se constată însă că în muîte gospodării agricole colectivei şltul audiţiilor colective la radio, în
invăţămintul agrozootehnic nu se desfăşoară la nivelul cerinţe-]
lor. Frecvenţa este slabă, în unde locuri lecţiile predate nu sînt • recenta adunare generală a colecti­
viştilor, el a expus Impresiile culese
legate de-procesul producţiei, sînt lipsite de aplicaţii practi- ] Ia consîătuirc şi a arătat ce posibili­
ce. Se constată de asemenea că uni; lectori privesc cu nepăsare 1 tăţi mari există la Clinic pentru dez­
sarcina de mare răspundere ce Ie a fost încredinţată de a se ]
ocupa cu competenţă de ridicarea nivelului profesional al co-]
] voltarea multilaterală a gospodăriei
Avînd în vedere faptul că invăţămintul agrozootehnic are o] colective.
deosebită importanţă pentru întărirea ecoiiomico-organizatori-] D irectorul căminului cultural şi-a
propus de asem enea cn dum inică, 21
că a G.A.C., se impune ca organizaţiile de partid, sfaturile] ianuarie, să-l invite pe tov. Uscat Si-
m îon la căm inul cultural, unde să
populare şi consiliile de conducere ale G.A.C. să ia cele mai) vorbească tuturor ţăranilor muncitori
din sat despre învăţăm intele desprin­
eficiente măsuri pentru continua îmbunătăţire a învăţămîntului j se din Consfătuirea colectiviştilor.
agrozootehnic, pentru legarea lui strînsă de activitatea practi-1
( că a unităţilor socialiste ale a griculturii. ]
In timpul care a mai rămas pînă la data încheierii învăţă-]
l mîntului agrozootehnic de masă să sc pună un mai mare accent]
I pe asigurarea unei frecvenţe corespunzătoare la cercuri sau' Pentru popularizarea documentelor
consfătuirii, căminul cultural a luat
jla ciclurile de conferinţe, pe îmbunătăţirea conţinutului lec-| măsuri ca în cercurile de citii din sal Neasemuită, frumuseţe poartă munţii patriei noastre! Ochii
să fie făcute lecturi în colectiv din turistului o află in fiecare st încă, in fiecare potecă, in fie­
l fiilor prin organizarea de cit mai multe aplicaţii practice ziare privind în special problemele le­ care şipot.
gale de sarcinile gospodăriei agricole
[care să ajute Ia o însuşire mai temeinică a problemelor teoreti-j colective din comună. IN, F O T O : Un grup de oameni ai muncii, iubitori ai dru­
meţiei pe cărări de munte, in faţa cabanei „Căsuţa ca-n por­
jce. In acelaşi timp, lectorii cercurilor să dea dovadă de mai] neşti“ de pe Paring.
[mult simţ de răspundere în con ducerea învăţămîntului agrozoo-j
]
1» tehnic.