Page 56 - 1962-01

Mr. 2198
re.rii TtmauaNJ/w«
P eniro continua îm b u p ă t^ tre
j®
a a c tiv ită ţii e c o n o m ie i
D e curînd a avut loc cea de-a IV-a
sesiune a Sfatului popular regional,
care a dezbătut darea de seamă asu­
pra înfăptuirii planului econom ic şi a
acţiunilor social-culturale a Sfatului
popular region al pe anul 1961 şi pre­
zentarea planului şi proiectului de
bu get pe anul 1962. D area de seam ă,
prezentată de tov. deputat Dumitru
Dejeu, preşedintele Comitetului execu­
tiv al Sfatului popular regional, cit
şi cora portul com isiei permanente
plan-finanţe, prezentat de tovarăşul
Din ce în ce mai bine
Lucrările sesiunii Sfatului popular
regional au scos în evidenţă faptul
că în anul care a trecut, întreprin­
derile economice locale, tutelate de
sfaturile populare, au obţinut succese
însemnate.
Dacă în anii trecuţi întreprinderile
de industrie locală nu-şi realizau în
mare parte sarcinile planului de produc­
ţie, în momentul de faţă, m ajorita­
tea lor obţin rezultate frumoase în
muncă. Este sem nificativ în acest sens
faptul că întreprinderile de industrie
locală din regiunea noastră au de­
păşit planul producţiei globale pe
anul 1961 cu 6,9 Ia sută, iar al pro­
ducţiei m arfă cu 7,9 la sută. T o t în
aceeaşi perioadă, întreprinderile res­
pective au realizat beneficii suplimen­
tare la activitatea de bază de peste
1.800.000 lei. Faţă de anii precedenţi
s-a îm bunătăţit sim ţitor calitatea pro­
duselor executate şi mai ales la că­
rămidă, produse metalice şi de uz cas­
nic etc.
Datorită mai bunei organizări a
muncii, a îndrum ării permanente de
către sfaturile populare, I.I.L. „1 M a i“
Deva şi „V a silc R oaită“ H aţeg, au
îndeplinit planul de producţie valoric
pe anul 1961 încă din luna octom ­
brie, iar „H o ria “ din Alba Iulia şi
„I. G. F rim u “ O răştie, în cursul lunii
noiem brie 1961.
Fără a contesta rezultatele bune
obţinute de întreprinderile de indus­
trie locală, deputaţi ca tov. loan A r­
deleana, B laj Traían şi alţii, au cri­
ticat slaba a ctivita te a I.I.L ’. „6. Au- registrat o depăşire de 1.528.000 lei.
p .s t“ Petroşani şi „G rişana“ Brad,
care nu şi-au realizat planul la be­
neficii pe prim ele trei trimestre, nu­
m ai în proporţie de 77 la sută şi res­
pectiv 60 la sută, iar sarcina de re­
ducere a preţului de cost nu a fost
îndeplinită. O slabă preocupare au avut
conducerile acestor întreprinderi, cît
şi sfaturile populare respective pentru
lichidarea stocurilor supranormative.
Din totalul stocurilor supranorm ative
(în valoare de 2.828.000 le i) exis­
tente, 58 la sută revin I.I.L. „6 Au­
gust“ din Petroşani.
Nu în suficiciită măsură n existat
preocupare pentru îndeplinirea planu­
lui pe sortim ente. De asemenea, se rie comunală, au ţoale posibilităţile
lucrează încă neritmic, ceea ce face ca în anul acesta să-şi îmbunătăţeas­
să se producă sortim ente de slabă ca­
litate, m ai cu seamă la mobilă şi bi­
nale.
n construcţii —- o muncă
mai organizată
Un loc important în lucrările se­
siunii l-a ocupat munca desfăşurată
pe„ şantierele de construcţii din re­
giune. A tît du'xa de seamă cît şi dis­
cuţiile purtate de deputaţii M ircea
Rom ba, Vichente B ălan şi alţii, au
apreciat că în com paraţie cu anul de ce în cursul anului trecut s-au în ­ a căror valoare depăşeşte 17.000.000
1960, în anul 1961 în activitatea pro­ tocm it nu m ai puţin de 3 g ra fic e de lei. R ezu ltate bune în această pri­
iectanţilor şi constructorilor din re­
giune s-au făcut unele progrese. Ga-
litatea unor lucrări s-a îmbunătăţit
\ mult.
Sesiunea a supus însă unei critici
aspic activitatea conducerilor T.R.G.H.
şi I.C.S.H., a tovarăşilor Veleliorschi
Ovidiu şi Foltişca Francisc, direc­
tori ai celor două unităţi pentru
munca nesatisfăcătoare desfăşqrătâ pe
unele şantiere de construcţii de lo­
cuinţe. Faţă de sarcina de plan, care
prevedea darea în folosinţă în anul
trecut a 2.371 apartam ente din fondu ­
rile sfatului popular, nu au fost pre­
date 801 apartamente. Din acestea
T.R.C.H., unitate subordonată Sfatului
popular region al, a răm as dator cu
286 apartamente.
Conducerea T.R.C.H., deşi a fost
com pletată cu cadre de ingineri şi
tehnicieni, nu a reuşit să se ridice la
nivelul sarcinilor, In loc să analizeze
tem einic şi cu simţ de răspundere ade­
văratele cauze ale activităţii nesatis-
făcă.toarc, cauze care constau în slaba
organizare a muncii, lipsa de control
şi îndrum are d cadrelor fchnîco-ingî-
ncreştî, aprovizionarea neritmică, nc-
asigurarca unor condiţii optime de
muncă constructorilor etc. — condu­
cerea T.R.C.H. a căutat o scrie de
m otivări de ordin obiectiv. Aceasta a
eshxskotikis
®J ^ d ©®
deputat Ioan Codrca, au analizat ac­
tivitatea desfăşurată de unităţile eco­
nomice locale, modul în care sfatu­
rile populare raionale, orăşeneşti şi
comunale s-au preocupat de îndrum a­
rea şi coordonarea activităţii acestora.
Pe m arginea dării de seamă şi a
coraportului, deputaţii şi invitaţii la
sesiune au purtat discuţii care au scos
in evidenţă rezultatele pozitive, com-
bătînd în acelaşi timp cu toată tăria
lipsurile şi deficienţele manifestate.
In sesiune s-a criticat şi faptul că
întreprinderile de industrie locală fo­
losesc în piea mică măsură resursele
locale şi că recurg mai mult la m a­
teriale din fond centralizat. De asem e­
nea a fost criticată lipsa de colaborare
dintre industria locală şi com erţ, iu
scopul lărgirii şi îmbunătăţirii calită­
ţii sortim entelor.
De existenţa acestor lipsuri se face
vinovată şi secţiunea de industrie lo­
cală a Sfatului popular regional, care
nu a îndrum at şi sprijinit în sufi­
cientă măsură, m ai ales I.I.L. „6 Au­
gust“ şi „Crişana“.
Lucrările sesiunii au scos în evi­
denţă rezultatele obţinute de unele
întreprinderi de gospodărire orăşeneas­
că, cum sînt cele din oraşele Deva,
Orăştie, Sebeş şi Hunedoara. Volum ul
prestaţiilor, inclusiv lucrările de între­
ţinere a fondului lo c a tiv pe anul 1961,
a fost rea liza t în proporţie de 101 ia
sută.
Gu toate acestea, deputaţii au apre­
ciat că în gospodărirea orăşenească
m ai există încă multe deficienţe şi
lipsuri. Deşi transportul în comun s-a
dezvoltat, el nu funcţionează peste tot
.în cele m ai bune condiţiuni, iar m a­
şinile nu sînt bine întreţinute. Situa­
ţia financiară la unele I.G.O.-uri ca
de pildă I.G.O. Petroşani, în loc să
se îmbunătăţească a înregistrat înrău­
tăţiri. Pe prim ele trei trim estre ale
anului 1961, această întreprindere în
loc să realizeze econom ii la preţul
de cost (p lan ificat 337.000 'le i), a în­
în treţin erea fondului loca tiv nu s-a
făcut în cele mai bune condiţii şi în
scopul lungii ii duratei lui de folosire.
In cele mai multe cazuri, reparaţiile
la imobilele I.G.O. s-au făcut la fa­
ţade, neglijîndu-se repararea burlane­
lor şi jgheaburilor, a învelitorilor, in­
stalaţiilor sanitare, revizuirea tîmplă-
rici etc.
La întreţinerea fondului locativ, deşi
s-au organizat com itete de blocuri,
acestea fiind slab îndrumate şi mobi­
lizate de către sfaturile populare, nu
şi-au adus contribuţia corespunzătoare.
Deputaţii au apreciat că întreprin­
derile de industrie locală şi gospodă­
că şi mai mult activitatea. Rezerve
şi resurse sînt încă multe şi trebuie
folosite din plin.
9 torice, sfaturile populare, deputaţii,
făcut ca unele blocuri de locuinţe să zolvarea celor mai diferite probleme
aibă o durată dc execuţie dc 1-1-18 dc interes obştesc. In anul frccut, Ia
luni, depăşind cu mult sarcinile tra- , înfrum useţarea satelor şi oraşelor,
sate dc partid în această direcţie.
însăşi propriile măsuri luate dc
T.R.G.H. nu au fost respectate. Iată
dare în folosinţă a blocurilor, fără a
fi însă respectate.
Disciplina pe şantiere este încă
slabă. Ga urmare, numărul de absen­
ţe nem otivate este ridicat. Gradul de
mecanizare a lucrărilor este încă scă­
zut pe şantiere.
Prea puţin s-a muncit pe şantiere
în direcţia reducerii preţului de cost
al lucrărilor. Lipsa spiritului gospo­
dăresc, grija nesatisfăcătoare faţă de
avutul obştesc, depăşirea consumurilor
specifice, risipa de m ateriale etc., au
făcut ca, în loc să sc realizeze benefi­
ciile planificate în valoare de 2.376.000
lei, să sc înregistreze o pierdere de
circa 4 m ilioane lei.
La activitatea necorespunzătoare din
construcţii se face vinovat şi
D.S.A.P.G. Deva. Acesta a elaborat o
serie de docum entaţii cu întîrziere, iăr
altele cu greşeli. Productivitatea mun­
cii în proiectare, este încă scăzută,
aceasta şi ca urmare a faptului -că
problema refolosirii proiectelor nu este
iu atenţia colectivului, iar uneori sc
iroseşte tim p preţios cu găsirea de
„solu ţii“ mai eficiente.
Este încă slabă colaborarea dintre
D .S.A.P.6. şi T.R.G.H. Beneficiarii de
construcţii s-au ocupat prea puţin de
asigurarea documentaţiei din care
cauză aceasta s-a predat cu întîrzie-
DRUMUL SOCIALISMULUI
re, la fel ca şi deschiderea de finan­ cat din partea com itetelor executive.
ţări şi eliberarea am plasam entelor. Ca urmare, eficienţa controlului a fost
nesatisfăcătoare.
Sesiunea a scos în evidenţă faptul
că asigurarea oam enilor muncii cu A nu l 1962 va trebui să m archeze o
locuinţe confortabile este unul din cotitură radicală în activitatea con­
obiectivele cele mai importante în structorilor şi proiectanţilor. Ei au da­
etapa actuală. Greşit au procedat une­ toria să ia cele mai corespunzătoare
le sfaturi populare ca cele din Hu­ măsuri care să asigure predarea rit­
nedoara, Petroşani, Orăştie şi Deva, mică a locuinţelor, să ducă la re­
care au atribuit această sarcină în ducerea duratei de execuţie, a preţu­
exclusivitate constructorului. Nu s-a lui de cost şi la îm bunătăţirea ca­
făcut un control sistem atic şi califi- lităţii lucrărilor.
Cerinţelor oamenilor muncii —
atentie deosebii
Unităţile com erţului socialist din re­ lor în bune condiţiuni. Sc pun încă
giunea noastră au reuşit ca în anul în vînzare în unele unităţi contecţil
1961 să ap rovizion eze şi să servească şifonate, prăfuite, iar instalaţiile fri­
cetăţenii în condiţii mult mai bune. gorifice nu sînt folosite în întregime.
C om parativ cu anul 1960, volum ul Astfel de deficienţe sc mai întîlnesc
m ărfurilor desfăcute prin reţeaua co­ la O.C.L. mixt Alba, O.G.L. produse
m ercială de stat a crescut cu industriale Deva, O.C.L. produse in­
89.452.000 Ici. In plus, unităţile co­ dustriale Petroşani, O.G.L. alimentara
m erciale au realizat beneficii, ia ac­ Hunedoara.
tivitatea dc bază, peste cele planifi-
Vorbind despre educaţia lucrătorilor
LUORÂRILE SESIUNII din comerţ, mai mulţi deputaţi au
A IV-A A SFATULUI apreciat că ceea ce s-a făcut pînă in
POPULAR RE6I0NAL*l. prezent este puţin. Intensificarea mun­
cii dc educaţie este cu atît mai ne­
caic în valo are dc 1.I05.C00 lei. A ce a s ­ cesară cu cît în unităţile com erciale
ta a fost posibila datorită sporirii se mai manifestă încă din partea unor
volumului desfacerii, precum şi redu­ lucrători o atitudine necuviincioasă
cerii cheltuielilor de circulaţie. Rezul­ faţă dc consumatori, favoritism e etc.,
tate bune în îndeplinirea sarcinilor ceea ce face ca să existe multe re­
econom ico - financiare au obţinut clam aţii din partea cumpărătorilor.
T.A.P.L. Hunedoara, O.C.L. Alim enta­
ra D eva şi O.G.L. produse industriale Nici fondurile pentru dezvoltarea
Hunedoara. reţelei com erciale nu au fost folosite
judicios, iar în alte locuri localurile
Deşi unităţile com erciale au obţinut de m agaziile aşezate în vaduri co­
unele rezultate bune în aprovizionarea m erciale bune, au alte destinaţii, nu
şi servirea populaţiei, sesiunea a ară­ pentru comerţ.
tat că în acest domeniu de activitate
mai există încă lipsuri destul de Gu cîtva tim p în urmă, Com iictul
mari. In cuvîntul lor, participanţii la regional dc partid, a analizat activi­
discuţii au arătat că deşi fondul de tatea din com erţul socialist din regiu­
mărfuri existent a acoperit planul dc ne. Cu această ocazie s-au stabilit
desfacere, unităţile com erciale, necu- o serie dc sarcini concrete privind
noscînd cererile de consum ale popu­ îmbunătăţirea activităţii. Deşi de
laţiei, nu au asigu rat suficiente sor­ atunci au trecut m ai multe luni de
timente dc mărfuri, bogate şi variate. zile, nu se constată îm bunătăţiri prea
Necunoaşterea cererilor dc consum ale m ari în activitatea lucrătorilor din
populaţiei se datoreşte şi faptului că comerţ. Conducerile organizaţiilor co­
s-au organ izat prea puţine consfă­ merciale şi secţiunile com erciale ale
tuiri cu consum atorii, iar o m are parte sfaturilor populare raionale şi orăşe­
neşti, m anifestă încă o slabă preocu­
pare pentiu o mai bună aprovizio­
nare şi desfacere, desfăşoară o muncă
dezlînafă, fără perspectivă. Nici sec­
ţiunea com ercială' a -Sfatului popular
regional nu a făcut prea m ult în
din unităţi nu dispun de condici pen­ această direcţie.
tru înregistrarea cererilor consum ato­ Aprovizionarea şi servirea oam eni­
rilor. Rău este că în timp ce în ma­
gazine lipsesc unele mărfuri, acestea lor muncii în cele mai bune condiţiuni
se găsesc din abundenţă în depozite. este o sarcină pe care o pune parti­
De altfel, stocul dc mărfuri din de­ dul în faţa lucrătorilor din comerţ.
pozite depăşeşte ca volum pe cel din Iată de ce este necesar ca condu­
unităţile comerciale. cerile unităţilor com erciale, sfaturile
populare, să-şi organizeze în aşa fel
Prea puţin s-a făcut şi în ce pri­ munca îneît să asigure o abundenţă
veşte prezentarea în mod atrăgător, dc m ărfuri în m agazine, să desfăşoare
estetic, a m ărfurilor cît şi păstrarea o activitate fot mai eficientă.
O legătură strînsă cu masele
de cetăţeni
In anul care a trecut, sfaturile popu­ fui succes un aport însem nat l-au adus
lare au reuşit să desfăşoare o mun­ şi sfaturile populare.
că organizatorică de masă mai rod­
Pentru dezvoltarea multilaterală a
nică. Prin diferitele form e organ iza­ G.A.G. au fost acordate împrum uluri cu
scopul procurării de anim ale şi rea­
lizării unor construcţii agrozooteh­
au reuşit să m obilizeze mase largi dc nice în valoare dc 20.664.000 lei. In ul­
oam eni ai muncii la conducerea şi re­ timul tim p a sporit mult producţia a-
gricolă la hectar, s-a dezvoltat secto­
rul zootehnic s-au realizat im portante
venituri care au dus la creşterea nive­
s-au prestat aproape 7 m ilioane ore lului dc trai al colectiviştilor.
muncă patriotică, efectuîndu-se lucrări
8a pregătim din timp seminţele pentru
vinţă a obţinut în special Sfatul popu­
lar orăşenesc Deva.
Un aport im portant şi-au adus ce­
tăţenii la construcţia unor lucrări de (dJrmar? tin pag. I a )
interes obştesc cum sînt: noi şcoli şi nilc de decuscutare din Orăştie sau
cămine culturale, dispensare medicale, B laj care fiind dotate cu selectoare
m agazine de desfacere şi altele. speciale şi cu electrom agneţi, pot exe­
Prin contribuţia în muncă a cetăţeni­ cuta lucrări corespunzătoare.
lor s-au întreţinut 79 km. drumuri re­ A şa citm s-a am intit m ai sus, în
gionale, 424 km. drumuri raionale, afara obişnuitelor’ impurităţi, loturile de soiurile de grîu Ponca, Harrach, Be-
seminţe mai pot conţine şi boabe ata­
l. 055 km. drum uri com unale, 562c.a5t5e0 de b oli şi dăunători care, însăm în-
m . l. şanţuri, s-au plantat 2.251 bucţăaţtie, contribuie la răspîn direa acestora
puicţi de-a lungul drum urilor etc. la plantele din cîmp. Dintre cele mai
Pe baza experienţei acumulate sfatu­ răspîndite şi care produc pagube mai
mari, am in tim : vierm ele griului, cu­
rile populare vor trebui să desfăşoare noscut în regiunea noastră cu numele
şi în continuare o muncă tot mai sus­ de tăciune tare, la orz tăciunele îm bră­
ţinută de m obilizarea şi antrenarea m a­ cat, în culturile de m azăre şi fasole
selor de cetăţeni la acţiunile obşteşti. antracnoza, boală care apare ca pete
ruginii pe păstăi şi pe boabe, iar la
A floarca-soarelui rugina etc., care pot ti
Sesiunea a apreciat că s-au obţinut combătute tratînd seminţele prin dife­
rezultate bune şi în ce priveşte activi­ rite metode şi cu diferite preparate
tatea pe tărîm social-cultural. Pentiu chimice după indicaţiile date de către
acţiunile de învăţăm înt, sănătate, cul­ inginerii cu protecţia plantelor de la
tură şi prevederi sociale, în anul frc­ secţiile agricole raionale.
cut, s-a cheltuit suma dc 225.422.000
lei, cu 13 Ia sută m ai m ult faţă de 1960. Dăunători pot apare şi la legume, în
special la acelea care sc însăm înţează
în răsadniţe (paturi calde). Pentru
Succese deosebite au fost înregistra­ evitarea acestora este necesar să sc
te şi în sectorul socialist al agricu l­ aplice sem inţelor tratam ente cu prepa­
turii. In prezent el reprezintă peste 88,5 rate chim ice şi să se facă dcsinfcCfa-
Ia sută din suprafaţa arabilă colecti- rca utilajului şi a pămîniului folosit
vizabilă a regiunii. La obţinerea accs- în răsadniţă.
if w w t« x f i u i « n r n mnatanw*»
lo c a le
Sarcini de viitor
Cea de-a IV -a sesiune a Sfatului
popular regional a dezbătut şi proiec­
tul dc bu get pe anul 1962. Noul proiect
de buget pune în faţa unităţilor eco­
nomice din subordinea sfaturilor popu­
lare sarcin i sporite, m enite să ducă la
dezvoltarea continuă a regiunii noas­
tre.
In sectorul industriei locale, produc­
ţia glob ală industrială va creş.te in
acest an faţă dc 1961 cu 1 la sută. S-au
prevăzut sarcini sporite la producţia
de m ateriale de construcţie: cărăm idă,
ţiglă, prefabricale din beton armat etc.
Sarcina principală a industriei locale
este com plcctarca sortim entelor produ­
se de industria republicană conform ce­
rinţelor populaţiei şi specificului local,
dezvoltarea prestărilor de serviciu pen­
tru satisfacerea diferitelor cerinţe ale
populaţiei etc.
Cu prilejul dezbaterii cifrelor de plan,
muncitorii, tehnicienii şi inginerii din
întreprinderile dc industrie locală s-au
an gajat să depăşească sarcinile ce le
revin cu 2,2 la sută-
Sarcini sporite revine şi sectorului dc
gospodărie comunală. La transporlul în
com un s-a prevăzu t o creştere de 14 la
sută pe seama dezvoltării parcului au­
to şi îm bunătăţirii transportului oră­
şenesc.
Cheltuielile pentru întreţinerea fon­
dului locativ sînt cu 551.000 Ici m ai
m ari ca în anul 1961. Ş i în acest sec­
tor colectivele de muncă s-au angajat
să realizeze un volum de producţie şi
prestaţii suplim entare de 1.737.000 lei.
V a creşte şi volumul desfacerilor de
m ărfuri prin reţeaua com erţului local cu
11 la sută faţă de anul 1961. D e ase­
menea, va fi lărgit sortimentul dc m ăr­
furi. Reţeaua com ercială se va lărgi
prin deschiderea a 40 noi m agazine
în oraşele Hunedoara, Deva, Sim eria,
Gălan, Petroşani, Lupeni şi Alba Iu-
lia care vor ii dotate cu utilaj m o­
dern.
In anul 1962 au fost repartizate re­
giunii noastre fonduri sporite pentru in­
vestiţii. In cadrul fondurilor alocate sc
vor executa 2.766 apartam ente în V a ­
lea Jiului, Hunedoara, D eva, G ugir şi
alte localităţi şi va începe construcţia
a circa 950 apartamente, care vor ră-
mîne ca front dc lucru pentru anul
1963. De asem enea v o r m ai fi constru i­
te din fonduri centralizate de către ce­
lelalte întreprinderi din regiune încă
660 apartam ente în Brad, ZIatna, Deva
Certej şi altele.
Se vor termina şi da în folosinţă fa ­
brica de gheaţă Petroşani, lucrări de
extinderea alim entării cu apă la Hu­
nedoara şi D eva etc.
S în t prevăzu te să sc e le c frificc 38
dc sate, să se term ine 28 tsăH de clasă,
cinem atograful din Ilia şi multe alte
lucrări.
Cel mai marc volum de lucrări din
acest plan revine T.R.G.H. Tocm ai de
aceea aici este necesar să se ia cele
m ai corespunzătoare măsuri fehnieo-
organizatoricc. S arcini sporite revin şi
celorlalte sectoare de activitate ale sfa­
turilor populare.
Veniturile şi cheltuielile bugetare
prevăzu te pentru anul 1962 sînt m ai
m ari cu 17,7 la sută faţă de rea liză rile
anului trecut.
Anul (962 pune sarcini dc o deose­
bită importanţă în faţa sfaturilor popu­
lare. Ele sînt chemate să-şi aducă un
aport tot m ai însem nat la dezvoltarea
econom iei locale.
Conferinţa regională dc pariid, cc a
avut loc de curînd, a stabilit sarcini
sporite sfaturilor populare. S-au dat in­
dicaţii precise asupra . sectoarelor dc
muncă unde trebuie acţionat în mod
deosebit, cît şi căile de lichidarea de­
ficienţelor.
Com itetele executive ale- sfaturilor
populare trebuie să privească sarcinile
cc le revin cu toată răspunderea, să ia
măsurile cele m ai potrivite pentru în­
deplinirea şi depăşirea planului de pro­
ducţie, reducerea preţului de cost şi
realizarea de cît mai multe econom ii în
tente dom eniile dc activitate ce le apar­
ţin. .
V. FURIIÎ
V. ALBII
culturile fie
O altă lucrare importantă este veri­
ficarea calităţii sem inţelor prin analize­
le de laborator.
O dată cu introducerea în cultură a
noilor soiuri de cereale şi a noilor hi­
brizi de porumb, s-a constatat ca o m a­
re contribuţie în obţinerea de recolte
sporite o aduce asigurarea unei densi­
tăţi mari de plante la hectar. Astfel, la
zostaia şi altele, însăm înţate în toam ­
na anului 1961 în regiu n ea noastră,
a trebuit să se asigure o densitate în
jurul a 500 fire la ra.p., la porum bul
hibrid ce se va însămînţa în prim ă­
vară va trebui să se asigure o densi­
tate între 40.000 şi 50.000 plante la
ha., iar la floarca-soarelu i din soiul
W niim k cîte 40.000 plante la ha.
Asigurarea dertsităţii stabilite este
în funcţie de calculul cantităţii de să-
mînţă la ha. Pentru a se putea face
calculul exact al necesarului dc sămîn-
ţă la ha., va trebui să sc cunoască va­
loarea ei culturală, puritatea, germ ina­
ţia, greu tatea a 1.000 boabe, greu ta­
tea hectolitrică şi altele, care sc de­
term ină prin analizele de laborator.
Pentru a se evita folosirea de se­
minţe necorespunzătoare care însămîn-
ţafe ar putea duce la com prom iterea
culturilor şi la ncrealizarea planului,
gospodăriile agricole de stat şi colec­
paL. 8
20 IANUARIE 1962 PROGRAMUL I I : 12,15 Muzi­
că de estradă de compozitorii so­
PROGRAMUL i : 6,30 Emisiu­ vietici Nikolai Minch şi Wălter
nea pentru sate ; 7,30 Statul me­ Oiaker ; 13,00 Solişti de muzică
dicului ; 8,00 Din presa de as­ populară romînească ; 14,05 Mu­
tăzi ; 9,00 Roza vuiturilor ; 9,30 zică din operete; 14,30 Muzică
Clntece şi jocuri populare ro-
mineşti; 11,03 Cîntece de populară romînească şi a mino­
excursie ; 12,20 Album sportiv : rităţilor naţionale; 17,30 Carnet
i 4,40 Cintece despre prietenia de reporter ; 19,00 Noi înregis­
romino-sovietică ; 16,00 Tango-
uri de concert; 16,15 Vorbeşte trări de muzică din op eră :
Moscova !; 17,50 Ştiinţa in sluj­ 19,30 Pe teme internaţionale :
ba păcii ; 18,00 Muzică populară, 21.00 Actualitatea radio; 21,15
romînească; 20,30 Ce e nou in
librării ; 20,40 Romanţe prefe­ Jocuri populare romineşti din
rate ; 21,10 Muzică de dans. diferite regiuni ale ţă rii; 23,15-
0,55 Muzică de dans.
BULETINE DE ŞTIRI : 5,00 ;
6.00 ; 7.00: 10,00; 11,00: 13,00:
15,00: 17,CD; 22,00; 23,52-23,55
(programul I ) 12,00 ; 14,00 :
16,00: 17,00; 23,00 (programul
II).
3 ji 8 faEf f l'q ’ i t i r «
L0 IANUARIE 1902 PENTRU 24 ORE
DEVA: Rapsodia Ucraineană : Vrem ea rămîne nestabilă cu cerni
HUNEDOARA: Ultimul meu variab il m ai mult noros ziu a şi cu
tamjO ; PE TR O ŞA N I: Soseş­ înseninări noaptea. Temperatura sta­
te circul; Nu te lăsa niciodată; ţionară cuprinsă ziua între 5 şi 12
SIMERIA : Revista visurilor ; grade, iar noaptea între — 3 şi 3
O R Ă ŞTIE: Pescuitorii de bu­ grade, pe văi mai scăzută.
reţi ; Cer senin : ALBA IULIA : V în t m oderat cu inten sificări term-
porare din sectorul sud. Ceaţă locală.
Cind primăvara e fierbinte;
Oameni pe pod ; SEBEŞ : o zi PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
zgomotoasă; HAŢEG: Garibaldi;
BRAD : Dragoste ; LONEA : Vrem e schimbătoare cu temperatura
Raidul vărgat: TEIUŞ : Pescui­ în uşoară creştere.
torii de bureţi ; Z L A T N A :
Aproape de soare ; ILIA : El Ha­
leim ; APOLDUL DE SUS: Aco­
perişul.
Exploatarea minieră Muncelul
ANGAJEAZĂ:
¦ MINERI
¦ ELECTRICIENI
m ELEUTRO-LĂCĂTUŞI
m LĂCĂTUŞI PENTRU ATELIER;
SoSicîtanfiB vor prezenta diploma
de absolvire a unei şcoli profesio­
nale sau carnetul de calificare, la
sed iul Exploatării E.M. Muncelul Mic,
raionul Slia. Telefon: Brănişca 13,
3
g ÎNTREPRINDEM M fONALA UE ELECTRICITATE
I «ED0ARA-9EVA
ana —-----------------------------------
a n g a je a zâ de urgenfă:
n
i • trei ingineri cu specialită­
ţi file : energetică, electro-
j energetică, electrotehnică,
\ electromecanică.
N ¦ doi economişti cu studii
*
m superioare economice, sau
cu studii medii.
I V
i ¦ un econom ist sau
H¦ merceolog.
î
n
I
«¦nrrK’RiT'fiBaRi5nD0!naBnHBBRnQ<SQsgcinaaG!BaoBi!iR»adBaBaKaindiaHBiBtííD^AM«e caatBBBB»
prim ăvară!
tive sînt obligate să trim ită probe de ca 'acelea din M ihalţ, Teiuş, Apoldul
seminţe (atît din loturile producţie dc Sus, S âlciva etc. au reuşit să ob­
propri, cit şi din cele cumpărate sau ţină în medic la ha. peste 3.000 — 3.500
schim bate) la laboratorul regional pen­ kg. porumb, iar altele ca acelea din şa­
tru controlul sem inţelor din Alba Iulia, lele Aurel Vlaicu şi Apoldul de Jos pes­
care, în urma analizelor efectuate, em i­ te 1.500 kg. Iloarea-soarclu i la ha.
te buletine şi face recom andări de mă­
surile ce trebuie luate pentru aducerea Anul acesta, multe unităţi agricole
sem inţelor la condiţiile corespunză­ socialiste, în dorinţa dc a avea pre-
gătile din tim p sem inţele şi de a cu­
toare. noaşte- valoarea lor culturală, au exe­
cutat lucrările de condiţionare şi au
Cunoscînd rezultatele analizelor şi trim is probe pentru an aliză la labora­
ţinînd seama de recom andările dale, tor. Zilnic, aici continuă să sosească
conducerile gosp od ăriilor vor lua m ă­ probe de sem inţe destinate insămîirţă-
suri de îmbunătăţirea calităţii seminţe­ rilor de prim ăvară. Piuă în prezent
lor prin recondiţionare, recalcularea s-au verificat şi analizat sem inţele de
cantităţii de săminţâ la hectar, iar în legu m e, fu rajere şi industriale dc la
unele cazuri, cînd facultatea germ ina­ A G R O S E M , sînt in lucru probe de se­
tivă este scăzută ca urmare a unei re­ m inţe de la G.A.G. din Sîptandrei,
coltări prea timpurii sau a unei păs­ G.A.S. Sîntăm ăria Orlca, G.A.S. Gnlda,
trări defectuoase, să rc poată lua m ă­ B aza de recepţie din M iercurea şi a l­
suri din timp pentru schimbarea se­ tele.
m in ţei.
Tim pul scurt rămas piuă Ia începe­
In cam paniile agricole din anii tre­ rea campaniei de însăm înţări de pri­
cuţi, prin analizele efectuate, laborato­ m ăvară — ţinînd scam a Că multe cul­
rul a atras atenţia asupra calităţii sla­ turi, trebuie in-Anunţate in mustul ză­
be şi în special asupra germ inaţiei scă­ pezii sau chiar în „ferestrele iernii“ , aşa
zute la unele seminţe, prevenind gos­ cum sînt numite zilele mai călduroase
podăriile agricole dc stat şi colective — trebuie folosit din plin pentru cură­
asupra'pericolului de a avea culturi cu ţirea şi pregătirea seminţelor, astfel ca
densitate subnormală sau chiar com ­ atunci cînd va fi momeniid potrivit,
gospodăriile să înceapă fără întîrziere,
promisă. Ţinînd seam a de recom andă­
rile făcute şi luînd m ăsurile indicate de şi cu toate fqrţelc, executarea însămîn-
tnhnvnfnr rrncnnrl3vii arrrir*r>îi> rr»1pr»fîvp ţărilor.