Page 58 - 1962-01
P. 58
pag. 4 i>î?V M ţ;\: SOC/Ai. ÎS MU LUI Mr ?1T8
timRttjx&xnmxmmAxwcsan:
ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T I R I
Ran5Looni Mare m iting ~ I lui A. I. MlWm
în cinstea
Puterea a fost preluată de armată, Vizita
cosmonautului Titov în ţară au loc puternice acţiuni de protest.
în Republica Mali
BAMAKO 18 (Agerpres). —
D J A K A R T A . — L a 17 ianuarie pi SANTO DOMINGO. 18 (Ager unui decret prin care se insti A. i. Mikoian, prim-vicepre Aspect de la noua fabrică de conducte de asbo-ciment de la Hamheun, R.F.D. Coreeană.
lotul cosmonaut sovietic G. S. Titov pres). — tuie cenzura presei, radioului, şedinte al Consiliului de Miniş
şi persoanele care îl însoţesc au ple televiziunii, telegrafului şi tu tri al U.R.S.S., care se află in
cat din D jakarta la Rangoon pe bor In ciuda cenzurii severe in turor mijloacelor de comunica Republica Mali la invitaţia gu
dul unui avion special „IL -1 8 “. staurate la 17 ianuarie de noua ţii. Decretul prevede de aseme vernului republicii, a vizitat
junta guvernamentală din Re nea interzicerea grevelor şi in oraşul Segu, unde se află sediul
* publica Dominicană, corespon terzice pătrunderea pe terito „administraţiei văii Nigerului“
RANGOON: 18 (Agerpres). — denţii agenţiilor occidentale de riul dominican a oricăror per — cea mai mare întreprindere
TASS transmite: presă au reuşit să transmită că soane „recunoscute a fi comu agricolă de stat din Mali şi din
Din iniţiativa organizaţiilor în întreaga ţară continuă cioc niste“. In ţară a fost instaura întreaga Africă de vest.
sindicale ale Birmaniei, la 18 niri sîngeroase între demon tă „legea marţială“ , drepturile
ianuarie a avut loc in piaţa stranţi şi armată ca urmare a civile au fost suspendate şi s-au —- ©--
Maha Bandula', lîngă: obeliscul intensificării protestului popu introdus interdicţii de circula
Independenţei, un mare miting lar faţă de acţiunile cercuri ţie. Presa finlandeză
in cinstea cosmonautului sovie lor reacţionare dominicane. d e s p r e rezultatele
tic G. S. Titov. In faţa ofensivei forţelor reac-
Agenţia Associated Press, ţiunii, poporul dominican a de alegerilor
anunţa că deşi, în mod oficial clanşat din nou puternice ac
ţara este condusă de o juntă H E L S IN K I 18 (A g e rp re s ). — 1 A S S
transm ite:
In prima parte a zilei, Titov civilo-militară, puterea a fost ţiuni de protest. Apreciind rezultatele alegerii electo
a vorbit despre zborul navei preluată în practică de arma
cosmiee-satelit „Vostok-2“ în tă. Conducător al juntei a fost Intr-o declaraţie transmisă rilor preşedintelui, presa finlandeză
faţa studenţilor şi profesorilor numit Hubert Bogaert, care, po prin radio, Mişcarea de elibe
de la Universitatea din Rangoon, trivit agenţiei, a ocupat un rare dominicană a condamnat consideră neîndoielnic că succesul iu
precum şi in faţa aviatorilor post oficial în timpul dictaturii instaurarea noii junte domini
din forţele militare aeriene ale lui Trujilio. „Cu toate acestea cane drept o manevră a celor alegeri va reveni actulului preşedinte
Birmaniei. Eroul cosmonaut a mai reacţionare cercuri ale ţă
vizitat de asemenea monumen — menţionează agenţia — ştiri rii, sprijinite de S.U.A',, cu sco al Fin lan dei U. K. Kekkonen, precum şi
tul istoric Pagoda Şve-Dagon, a care au străbătut prin cenzura pul de a reprima lupta crescin-
depus o coroană pe mormintul strictă dominicană arată că ade Uniunii democrate a poporului finlandez Mesajul adresat de A. Gizcnga secretarului general provizoriu al O.N.U.
eroului naţional al Birmaniei, văratul „om forte“ este minis dă pentru libertate a poporu Poporul „şi-a dat seam a de situă-
generalul Aung San. lui dominican. Declaraţia chea
trul de Război, generalul Eche- ţia preşedintelui şi de im portanţa po NEW YORK 18 (Agerpres).— în care Camera deputaţilor din a se cîştiga timp şi de a-1 pune
G. S. Titov a făcut o vizită varria, urît de popor. mă pe toţi dominicanii să-şi liticii sale externe îndeosebi în îm TASS transmite : Leopoldvillc a adoptat rezoluţia pe el, Gizenga, în faţa faptului
generalului Ne Win, şeful sta prejurările actuale". Astfel explică de blam la adresa sa. îm plin it; toate acestea se între
tului major general. Agenţia France Presse men mobilizeze forţele pentru a răs La 17 ianuarie un purtător de prind cu scopul de a-1 arunca
ţionează că prima acţiune în turna regimul tiranic al ţării. După cum s-a anunţat, primul în închisoare cînd va părăsi
------ -------— --- fr? ziarul „U u s i S u om i" participarea ac cuvînt al O. N. U. a dat citire ministru al Congoului, Adoula, Stanleiville-ul.
treprinsă de noua juntă guver • La 18 ianuarie, agenţiile oc s-a referit tocmai la această re
namentală a fost publicarea' tivă Ia alegeri. Ziaru l „M a a k a n s a " unei versiuni parafrazate a zoluţie pentru a motiva destitui Interesele vitale ale ţării, subli
cidentale de presă au relatat că orga n al U niunii agrare, arată că mesajului adresat dc Antoin rea lui Gizenga din funcţia de niază Gizenga, cer să se pună
situaţia în întreaga Republică prim-vicepreşedinte al Consiliu capăt tuturor acţiunilor arbi
„n ic io d a tă în trecut vreun candidat Gizcnga secretarului general lui de Miniştri. trare, să se respecte legalitatea
Dominicană este „încordată“ . Pe
străzile oraşelor patrulează pentru funcţia de preşedinte nu a provizoriu al O.N.U., U Thant. Gizenga scrie în mesajul său şi libertăţile fundamentale. Răs
că rezoluţia a fost adoptată în
tancuri şi trupe, iar toate co obţinut ta alegerea electorilor un nu In acest text se arată că Gi- lipsa sa şi el nu vede în cc mă punderea pentru asigurarea se
sură această rezoluţie este vala
m ăr atit de m are de votu ri ca preşedin- zenga atrage atenţia opiniei bilă, atit timp cît Camera de curităţii sale, Gizcnga o pune
putaţilor nu l-a ascultat perso
(ele U riio Kekkonen de data aceasta“ \ mondiale asupra împrejurărilor pe seama secretarului general
nal. Gizenga arată că el a anun
ita ţile O.N.U. sa provizoriu al O. N. U.
ia , p e OS z e u g a saah pa5© na Purtătorul de cuvînt al O.N.U.
municaţiile cu străinătatea au L E O P O L D V 1 L L E 18 (A g e r p r e s ). - mut ministru Adouta au refuzat să-l ţat încă la 14 ianuarie că inten a informat de asemenea că
fost întrerupte. TASS transm ite: ia pe G izen ga sub protecţie. A utorită ţionează să vină Ia Leopoldvillc TJ Thant a trimis lui Adoula un
pentru a răspunde la acuzaţiile mesaj în care îşi exprimă spe
_0_ După cum a comunicat reprezentan ţile O .N.U. au respins, de asemenea, ce i s-au adus. ranţa că drepturile lui Gizenga
tul O. N. U. la L eo p old villc, la IG cererea lui G izenga de a i se pune la prevăzute de legile Congoului
încheierea tratativelor ianuarie Antoine Glzenga a adresat dispoziţie un avion pentru a se înapoia Hotărîrea mai sus menţionată vor fi respectate întocmai şi că
Macmillan-Fanfani a Camerei, se spune în mesaj, această părere o împărtăşeşte
au torităţilor O. N. U. cererea de a ti Ia L eo p old villc. reprezintă o manevră arbitra întreaga opinie mondială.
L O N D R A . 18 (A g e r p r e s ). — ră şi vicleană du scopul de
In seara zilei de 17 ianuarie la luat sub protecţia O. N. U. Răspunsul In Cercurile politice se exprim ă sur
j Londra s-au încheiat tratativele din la această cerere a lui G izen ga a pro prinderea faţă de poziţia O. N. U., deoa in U.R.S.S. a început:
tre M acm illan, prim ul ministru al vocat surprindere şi o serie de între
Alarli Britanii, şi Fanfani, primul m i bări din partea -iarlştilor care au parti rece evenim entele care au avut Ioc în
nistru al Italiei, Ia care au partici cipat ta conferinţa de presă. După cum ultimul timp la Leopoldville provoacă
pat miniştrii Afacerilor Externe ai ce a arătat reprezentantul O. N. li., auto o nelinişte serioasă în legătură cu se
lor două ţări.
Din comunicatul succint dat publi rităţile O .N.U ., „consultîndu-se“ cu pri- curitatea Iui G izenga,
cităţii după încheierea tratativelor re
zultă că şefii celor două gu vern e au :,5SU aptam m a, i« aO
aia
A fost creat cau popoa
avea succes, a
Frontul african d e luptă împotriva MOSCOVA 18 (Agerpres). — toriei nu vor
colonialiştilor portughezi TASS transmite : subliniat el.
O im agine care înfăţişează prietenia dintre tineretul cuban şi cel din acordat o mare atenţie discutării a DAKAR 18 (Agerpres). — In comunicatul dat publicită Miercuri a avut loc la Mos Albert Onavelo — Lumumba,
R. D. Germ ană. două problem e : Berlinul occidental şi Agenţia France Presse rela ţii în urma acestei consfătuiri cova o mare adunare consacra vărul eroului naţional congo-
aderarea A ngliei la „P iaţa comună“. tează că la 17 ianuarie a avut se anunţă crearea frontului tă săptăminii solidarităţii cu lez, şi Fidel Messemba, pre
In Berlinul democrat funcţionează Casa tinerelor talente. Intre alte cercuri loc la Dakar o consfătuire a re african de luptă împotriva co popoarele Congoului care a în şedintele Asociaţiei studenţilor
din cadrul acestei instituţii a tineretului germ an se află şi „cercul tinerilor Prim ii miniştri, se arată de aseme prezentanţilor Uniunii Popoa lonialiştilor portughezi în oa- ceput ia 17 ianuarie in U.R.S.S. congolezi din Moscova, au mul
arhitecţi". 6u prilejul festivalului m ondial de la Helsinki, tinerii gSrm ani au nea în comunicat, au m ai discutat relor din Angola şi ai Mişcării drul căruia vor colabora cele La adunare au participat şefii ţumit sincer poporului şi guver
hotărît să ofere ca dar tineretului cuban o schiţă asupra unui sat cuban. evoluţia „tratativelor cu p rivire la in de eliberare din Guineea portu două organizaţii. Comunicatul şi colaboratorii ambasadelor ţă nului sovietic pentru sprijinul
Spre a nu face greşeli în lucrarea lor, membrii „cercului tinerilor arhitecţi“ tegrarea A n gliei în comunitatea eco gheză şi Insulele Capului Verde. menţionează că participanţii rilor Asiei, Africii şi ţărilor so pe care l-au acordat întotdeau
sc consultă cu doi prieteni cubani. nomică europeană“ . s-au angajat să colaboreze cialiste din Europa precum şi na poporului congolez şi luptei
strîns în lupta pentru elibera reprezentanţi ai tineretului afri lui de eliberare naţională.
Cubanif Carios M enendez (a l treilea de la stin gă) şl G vldio Zum aqucro Telegrama de protest a . Z. rea Angolei, Guineei portughe can care învaţă în capitala
(în dreapta, cu och elari) arată „tlu criior arhitecţi o serie de cărţi şi reviste adresată preşedintelui S.U.A. ze, a Insulelor Capului Verde, Uniunii Sovietice. La adunare au luat cuvintul
consacrate construcţiilor pentru tineretul cuban. Mozambicului şi insulei Sao Boafo, însărcinat cu afaceri ad-
Tome. De asemenea, se men Adunarea a fost deschisă de interim al Republicii Ghana,
BBl— ţionează că obiectivele princi cunoscutul scriitor Anatoli So- precum şi reprezentanţi ai opi
pale sînt intensificarea luptei fronov, vicepreşedinte al Comi niei publice sovietice.
OCOOOOnX oooooooo HAVANA 18 (Agerpres). — rea faimoasei legi McCarran. in 'Angola, începerea cit mai tetului sovietic de solidaritate
o TASS transmite : Noi ziariştii din lumea întrea cu ţările Asiei şi Africii, care Participanţii la adunare au
Deplasări lunare <* curind a luptei armate în Gui a declarat că popoarele lumii adoptat o rezoluţie în care în
o Organizaţia Internaţională a gă, reprezentanţi ai lucrătorilor nu vor uita şi nu vor ierta ni numele a milioane de oameni
o Ziariştilor a adresat preşedin neea portugheză şi constituirea ciodată asasinarea bestială a sovietici au trimis „un salut
o telui S.U.A., Kcmiedy, o telegra din presa a 60 de ţări, conside Iui Patrice Lumumba. Nici un frăţesc curajosului popor con
o mă de protest împotriva perse răm că acţiunile împotriva zia unor guverne proviziorii în re fel de vicleşuguri ale colonia golez care luptă pentru unita
cutărilor la care sînt suphşi re rului „Worker“ reprezintă o în liştilor care se străduiesc să
Zilele trecute, lupta împotriva a- ii va fi dat să mai $ dactorii ziarului „Worker“ . călcare flagrantă a libertăţii giunile eliberate ale teritoriilor frîneze mersul impecabil al is- tea şi independenţa patriei
presei. Să afirmi că ziariştii
O ministrul de Răz- tacurilor partiza facă — asta n-a g Organizaţia Internaţională a care sc pronunţă în articolele aflate sub dominaţia colonia 5S55Ü: sale“ .
Ziariştilor, se arată în telegra lor pentru pace, progres social, liştilor portughezi.
% boi al S.U.A. Ro- nilor conduşi de ţinut să precizeze, g mă, a aflat că guvernul S. U. A. ar fi „agenţi ai unei puteri străi © să urm eze elaborarea unei constituţii
ia împotriva ziarului „Worker“ ne“ , înseamnă să sfidezi princi Cu aproape o lună în urmă, subse noi care să pună Gongoul pe baze fe
L bert McNamara a comunişti“ ... Fiind Un lucru este insă o masuri în conformitate cu legea piul libertăţii presei. întreaga cretarul de stat al S. U. A., G eorge cunoscut că com isia senatorială pentru derative, adică să-l îm partă în triburi
McCarran. lume ştie că ideile nu cunosc Bali, făgăduia că guvernul american relaţiile externe l-a invitat pe primul adverse pentru a se putea aplica cu
o sosit intr-o inspec- îngrijorat de si cert: avînd în ve- o hotare. ii va sprijini pe prim ul ministru al ministru Adoula să discute cu membrii mai mult succes politica colonialistă
Ni s-a comunicat că redactorii Congoului, Cyrille Adoula, dacă acesta ei în timpul vizitei pe care s-a anun „dezbină pentru a stăpîni“ . Intre timp
o ţie la statul ma- tuaţia critică a dere că zilele re- g acestui ziar au fost chemaţi să Protestăm cu mînie împotriva se va dezice de aripa de stînga a gu ţat că o va face în curind în Statele r.e precon izează lich id area trustului
se prezinte la 18 şi 19 ianuarie acestei măsuri faţă de ziarul vernului său. Au urmat binecunoscutele Unite. „U nion M iniere“ şi a celorlalte socie
o jo r al flotei mari- marionetei sud-vi- (^imului dictatorial g „Worker“ şi sîntem convinşi că tratative dintre Adoula şi Chombe, des tăţi concurente, şi înlocuirea lor prin-
la Marele Juriu Federal din opinia publică democrată, atit pre care acum se spune că au şanse In cercurile am ericane inform ate se fr-un cartel unic a cărui înfiinţare să
3 Urne militare din etnameze, căreia ii din Vietnamul de O din S.U.A. cit şi din lumea în să se încheie cil succes. Cînd rem a afirm ă că planurile am ericane referi fie m otivată prin dorinţa de a înlesni
arde pămintul sub sud sînt număra- o Washington, ceea ce constituie treagă, va obţine anularea ei. nierea anunţată de Adoula va introduce toare la Congo an fost puse la punct „c re a re a unui stat c o n g o le z v ia b il". Ir:
o Oceanul Pacific picioare, McNama te, nu se întrevăd o în guvernul central oam eni de-ai lui în amănunt şi că datorită stăruinţe realitate scopul acestui consorţiu va li
O evident un prim pas spre aplica Chombe sc va putea considera că tran reîm părţirea beneficiilor obţinute din
o ,.pentru a verifica zacţia a fost perfectată. Se ştie că lor diverşilor reprezentanţi diplom atici exploatarea bogăţiilor katangheze între
Adoula s-a bucurat la aceste tratative ai S. U. A., aceste planuri au în m o principalele puteri coloniale dc tip
o personal progra ra a liotărît să în prea multe aseme- g de sprijinul ferm al am ericanilor. De mentul de faţă perspective mai favo vechi şi nou în aşa fel incit partea
o treprindă aseme nea „deplasări lu- g altfel şi el s-a ţinut de cuvînt şi încă rabile de reuşită decît planurile concu leului să revină de data aceasta State
mul american de înainte dc încheierea tratativelor a ob rente anglo-franco-belgiene. Comprom i lor Unite.
oo ajutorare a Viet nea inspecţii... în nare“ ale minis- g ţinut pe căi ciudate un decret care sul pe care am ericanii doresc sa-i
o prevede destituirea Iui Antoine G izen realizeze între Adoula şi Chombe nu re M arele cusur al tuturor acestor pla
oo namului de sud in fiecare lună. Cile irului american. o ga din funcţia de vicepreşedinte al gu prezintă decît o prim ă etapă. Statele nuri rezidă în faptul că colonialiştii de
vernului central. Va cere oare Chombe, Unite nu au de loc intenţia de a re la W ashington îşi iau dorinţele drept
o O p r o m i s i u n e „uitată“... rm,~ ca ultimă condiţie, să-i fie predat G i nunţa la transform area Congoului intr- realitate şi privesc poporul congolez
o zenga pentru a face cu el ceea ce a un exemplu negativ, care să demons ca pe un popor înapoiat şi pasiv că
o făcut exact cu un an în urmă cu pri treze că popoarele africane nu ar fi ruia îi pot impune tot ce vor. W aller
g La o recentă interzicerea segre lor civile, nu in IP’ IE S C U R T © IR*SE S C U R T © mul ministru Patrice Lumumba ? apte pentru independenţă, şi într-o ba Lippm ann scria de curind în „N ew
ză de luptă îm potriva m işcării pentru !York H erald Tribune“ că hotărîrile e-
o conferinţă de pre- gaţiei rasiale. Re- tenţionează, deo PE R M . — G eologii sovietici au des vocate de politica de dependenţă faţă In Statele Unite, problema forţelor eliberarea deplină a Africii. După crea senţiale în ceea ce priveşte viitorul
coperit bogate terenuri aurifere în de S.U.A. şi de intensificarea ofen care căutau să orienteze statul congo rea unei aparenţe de ordine şi linişte Congoului nu se vor lua nici la Leo-
% să a lui Kennedy, comandind, proba camdată, să ordo bazinul rîului Vişera din regiunea sivei reaejiunii. lez pe o 1inie asem ănătoare cu cea pro pe teritoriul congolez este program ată pold viile, nici la Elisabethville, nici 1a
Pcrm (U ralul de nord-vest). In pre m ovată de Patrice Lumumba este con o a doua etapă şi anume convocarea O. N. U,, ci la Bruxelles, Londra şi
^ un corespondent bil... răbdare, pre ne interzicerea se zent se pregăteşte un secior pentru R O M A . — Ziarul „U n ita “ publică siderată ca şi lichidată după înlătura unei conferinţe a m esei rotunde cu W ashington. Dar chiar dacă aceste ho-
g i-a amintit preşe- şedintele a decla spălarea aurului. ample m ateriale cu privire la folosi rea din guvern a vicepreşedintelui participarea puterilor coloniale intere tărîri se vor lua în locurile indicate se
o dintelui S.U.A. de rat că, întrucît gregaţiei rcausviai.nletx.e.., c» rea pe scară largă în Italia a mîinii Gizenga. Subcom isia pentru problemele sate şi a ţărilor învecinate. Rostul a- ziaristul american, traducerea lor în
Cu alte oO K A R A G A N D A . — La uzina auto de lucru a cop iilor sub 14 ani. Deşi africane a Senatului din S.U .A. a luat ceslci conferinţe va fi ca ea să reco viaţă depinde în cea mai m are măsură
mată care se construieşte în localita Constituţia Italiei interzice cu desă- în discuţie joi în şedinţe secrete ches m ande nici mai mult nici m ai puţin de poporul congolez, care va obţine în
o promisiunea ce a Statele Unite ar judecind după de- o tea Karabas din apropierea bazinului vîrşire folosirea muncii copiilor, pa tiunea politicii am ericane faţă de decît preluarea conducerii Congoului cele din urmă ca D eclaraţia cu privire
carbonifer Raraganda (Kazahstan) tronii şi m oşierii exploatează din plin Congo. Au fost chem aţi să depună în de către Consiliul de tutelă pe termen la acordarea independenţei ţărilor şi
5 făcut-o in timpul fi obţinut în ulti claraţiile preşe- g s-a terminat instalarea utilajului teh munca a sute de mii de copii al căror faţa acestei subcomisii secretarul de de 20-25 de ani. După aceasta trebuie popoarelor coloniale adoptată anul tre
stat Dean Rusk, subsecretarul de stat cut de O. N. U. să devină o realitate
2 campaniei electo- mele 12 luni. ,,pro dintelui S.U.A.. in g G eorge Ball şi secretarul adjunct pen şi pentru el.
g rale, că, dacă va grese mari“ in do curind n-ar mai g tru problem ele africane, Mennen W i FELICIA ANTIP,
lliam s. Senatorul Fulbright a făcut
g fi ales, va ordona meniul drepturi avea ce interzice! o
O
oo ...şi o explicaţie „ t a r e “ nologic. U zina va produce anual loc ar trebui să fie pe băncile şcolilor.
o g
o Iată însă că o nut succese in maţilor acreditaţi o 150.000 stîlp i beton-arm at. P A N A M A C ITY. — După cum
% Ştire din Palm lupta împotriva la Washington! g B U E N O S A1RES. - Autorităţile ai- anunţă agenţia Prensa Latina, doche
gentiniene au interzis Partidului Co rii din Grisfobal (zona Canalului .P a
g Beach, care se referă discriminării rasia- Aşadar, o segre- g munist să organizezeadunări electo nam a) au declarat grevă în urma re
rale la care urm ează să fie propuşi fuzului „S ocietăţii guvernam entale
g la declaraţiile fă- le faţă de diplo- gciţie progresivă O candidaţi pentru alegerile parţiale în nord-americane a canalului Panam a“
Senat şi Camera deputaţilor a Con de a le m ajora salariile şi de. a sa
. c-.u.xte- cu prilejul maţii străini. E şi... proporţională, o gresului Naţional, care vor avea loc tisface alte revendicări ale sindica
în m artie a.c. A ceastă m ăsură a fost lului docherilor“.
unei reuniuni de drept că Dulce a „ binefacerile“ că- g luată pe baza legii şi acum în v i
goare, cu privire la sta rea . de asediu, LO N D R A . — P otrivit dalelor pu
'Angier. Biddle Du fost şi mai „origi reia le simt zii- g care interzice activitatea Partidului blicate de Biroul de Statistică al Co
Com unist m isiei pentru industria m etalu rgică şi
lce, şeful protoco nal“ decit Kenne- nic milioanele de g siderurgică britanică, producţia de oţel
T O K IO . — L a 17 iantta'rie, după a A n g lie i a fost în anul 1961 cu 9 la
lului Departamen dy, explicind că cetăţeni de culoa- o vacanţa de Anul Nou, Parlamentul sută mai m ică decît cea- a anului
japonez şi-a reluat lucrările. Sesiunea 1960, ceea ce practic reprezintă nu
tului de Stat al creşterea număru re din S.U.A., deşi 2 a începui în condiţiile creşterii difi mai 83,3 Ia sută din capacitatea de
cultăţilor econom ice ale Japoniei pro- producţie a oţelăriilor engleze.
S. U. 'A., vine să lui incidentelor, in nu sînt „ acredi- X
spulbere ,,progre cursul cărora di taţi“ la Washing- g
sele“ invocate de plomaţii străini au ton, şi despre care g
o dl. 'Kennedy. Dulce fost insultaţi, s-ar preşedintele S.U.A. o
o a. recunoscut că [datora... creşterii şi dl. Dulce „uită“ S
2 administraţia \Ke- să aducă vorba. 2
g; nncdy, nu a obţi- numărului diplo.r. I. LAZĂR g
oOOCiOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOo o o o o o o o o c o o o o o o o o o o o o o o o o
% R edacţia şi adm inistraţia zia ru lu i: str. G M artie nr. 9. T e le fo n : 188, 189, 75, 647. T axa plătită în num erar co n fo rm aprobării D irecţiei G enerale R .T .T .R . nr. 263.328 din 6 noiem brie 1919. - T ip a r u l: întreprinderea l’ oli g ra fic ă „1 M a i" D eva.