Page 59 - 1962-01
P. 59
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2199
BpawaaaBBHgpwaifl
®FUZ IL E L E D E IAR1V— LA U N IT Ă Ţ IL E ttfa o n i B6*
O î tUXZ m m JBO*mm & X S* n a \f!rrfn a c v *n ts rA *H *» + * 9 » * * »*, i«ftiiM»wwfc.>triuitw.<KM-n
C E L T E R A L E D E L A S A T E...... PENTRU 24 ORE
Pregătiri pentru sărbătoarea Cercuri de citit Vrem e nesfabilă cu cerul m ai mult
noros. L ocal vor cădea ploi slabe. T e m
colectiviştilor In acest an, biblioteca comu peratura variabilă, ziua va ti cuprinsă
nală din Gurasada, raionul Uia, a între 1 şi 7 grade iar noaptea între
<}oo oo o o o o o o o o booooooooooo organizat pentru colectiviştii 1 şi — 5 grade. Vîriful va sufla potrivit
din localitate 4 cercuri de citit. din vest şi sud-vest. Seara şi dim inea
g In luna martie a acestui îmbogăţit cu încă trei cin- | Două dintre aceste cercuri ţa ceaţă.
funcţionează in cadrul căminu
o an, colectiviştii din Clinic, ra- tece din viaţa colectiviştilor, o lui cultural, iar alte două in PENTRU URMĂTOARELE
casele colectivistelor Valeria
0 ionul Sebeş, vor sărbători un Şi echipa de teatru, la care o Bretotean şi Elena Andrica. Ur TREI ZILE
mează ca zilele acestea să mai
ia fiinţă încă două asemenea Vrem e schim bătoare cu cerul variabil
cercuri. Tematica acestora tra şi temperatura staţionară.
L mare eveniment în viaţa lor participă, in majoritate co- © tează probleme legate de pre
g — împlinirea a 10 ani de la lectivişti, se pregăteşte să & ocupările colectiviştilor clin co ANUNŢ
o înfiinţarea gospodăriei colec- prezinte un spectacol bun. g mună, contribuind la îmbogăţi Autobaza de transport
auto Bam Mare
o tive. Rolurile slnt repartizate şi se g rea cunoştinţelor lor profesio
0 Pentru organizarea cu acest învaţă; urmează ca in zilele o nale şl de cultură generală.
L prilej a unor bogate mani- acestea să se înceapă repe- o
g festări culturale, in zilele ce tiţiile in colectiv. Piesa „Dra- g
o urmează va fi definitivat un goste nu te pripi“ , care se g sfrada 6 Marîie nr. 7 2 ,
telefon nr. 1923-1924
o plan de măsuri. Dar căminul pregăteşte, va fi tot atit de g
0 cultural a şi început deja de apreciată de colectivişti ca
g pe acum unele pregătiri in şi „Las’ că vine Nuţă“ pe Minte sănătoasă in corp „ angajează imediat
o
g acest sens. In fiecare joi sea- care au prezentat-o recent sănătos — această însuşire © S M M i d u c ă t i M 0!
o ra, numeroşi colectivişti, ro- pe scena căminului cultural.
o mini şi saşi, cadrele didacti- Pentru serbarea colectivişti Veşti die satele regiunii se obţine şi prin participa- S
ce, lucrători din G.A.S. etc., lor, în planul căminului cul rea la orele de educaţie o a a st©
g vin la repetiţiile de cor. Deşi tural este prevăzută şi în $?>-c?» •xc**'.*$*¦ <$>-<L> <L>-<Lr><L> -<L><L> •’-L>•<%>¦*&>• 3><î^-<3 fizică. $ Asigură cazarea
în dormiforui de ia
g cu multe treburi şi la gospo- fiinţarea unei brigăzi artişti- g Măresc fertilitatea solului 21 IANUARIE 1962 ÎN FOTO : Oră de gim- 0
Programul 1 : 6,00 Melodii sediul autobazei.
g dăria colectivă şi acasă, la ce de agitaţie. Există toate g nastică, la Şcoala medie 0
o fiecare repetiţie poţi întilni posibilităţile pentru a lua o Colectiviştii din hectar, au luat mă la ha„ 200 tone gu populare romîneşti ; 8,00 Şcoa o
comuna Şibot, raio suri de sporire a noi de grajd. Pe 10 la şl viaţa ; 9,30 Teatru la mi Cc
0 multe soţii de colectivişti. fiinţă o asemenea brigadă, o nul Orăştie, con fertilităţii solului. ha. din acest lot ei crofon pentru copii : „Adevă 0 „Decebal“ din Deva. 000
vinşi fiind că nu In aceste zile ei au au mai încorporat rata poveste a lui Robinson 0A000000000000000000
g ‘Aici sînt prezente Olteanu Pină acum a fost insă negii- % mai prin respecta transportat pe lotul sub brazdă în toam Crusoe“ ; 10,58 Ansambluri co 00
rea regulilor agro de 20 ha. destinat nă încă 100 tone de rale de amatori; 11,30 Vor
g Paraschiva, Negrea Elena, ¦fată. In ce priveşte realizări- g tehnice pot obţine producerii a 5.000 gunoi. beşte Moscova ; 12,00 Muzică istnx'asataaEiBarinaaBttaBBKiBaaBgiDasHHHaDnaBnaiiaBBiiaaflDKBBiaannBoinnanaiaBnnHHa B083(3
producţii sporite la kg. porumb boabe din operetele lui Lehar; 12,30
o Mihu 'Ana, Noja Elena, Ne- le, faptele din gospodăria g Interpreţi de muzică uşoară ;
S delă Sofia, Oancea Maria, colectivă — spunea directorul c 1 întreprinderea regională de ele
g sau Kremer Irimi, W olff Eli- căminului cultural — ele sînt o
g se, muncitoare la S.M.T. sau multe şi frumoase şi ne pu- g r HUNEDOARA-OEVA i
o G.A.S. şi mulţi alţi virstnici tem. minări cu ele. Vom or- g i I
a n g a je a z ă d e u rg e n ţă :
o Şi tineri. Dirijorii de cor, M i- ganiza o brigadă care să pla- g Pregătesc răsadniţele 13,10 De toate pentru toţi ;
14,05 „Vitrina cu noutăţi de
0 hai Dumbravă şi Sofia Thiess, că colectiviştilor, .o muzică uşoară“ ; 15,05 Program
muzical pentru fruntaşii recol
g pregătesc cîntece in limba ...Pină in martie mai este încă 0 ¦In acest an, gos- Pentru a avea un gătească tocurile telor bogate; 15,30 La şezătoa
re; 16,45 Antologie clasică:
g romină şi germană. In pre- timp. Planul acţiunilor cui- g podăria agricolă co- răsad sănătos şi vi- răsadniţelor pentru Balzac.; 37,00 Program inter | ¦ frei ingineri cu spedaHiîă- l
lectivă din Ilia va § Lir0S> ei au început 120 m.p. cit şi pă-
0 zent corul, pentru care se turale pentru sărbătoarea co- g cultiva legume pe o
depun strădanii să fie mărit, lecliviştilor se va îmbogăţi O \ file : energetică, electr©- j
de la aproximativ 50 de per încă. Făcind bilanţul drumu- ©. suprafaţă de 8 ha. de pe acum să pre- mîntul necesar.
soane, la cel puţin 70, pregă lui parcurs, colectiviştii se g
Lucrări de întreţinere în păşuni pretat de orchestre de mando j energetică, electrotehnică, j
teşte clntecele „Din temelie vor bucura de succesele ob- g line ; 17,40 Din cele mai cunos
noi. te-am. clădit“. ,.Noroc ţinute şi vor petrece o zi in .
bun“. „Nu-i. bai“, „Invirlită“ cinice şi dans. Gospodăria agri de, colectiviştii din crează la îndepăr cute cîntece populare romîneşti; I electromecanică. i
etc. Repertoriul corului va fi I. CIOBOTA colă colectivă din Gurasada au înce tarea rămăşiţelor 19.30 Teatru la microfon, pre S e .3
o Gurasada deţine 153 put lucrările de în arborifere şi la îm- miera „Justina“ :
ha. de păşune, in treţinere. Z i l n i c prăştierea muşuroa
OOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOVO'OOOQOOOOOO scopul sporirii pro Programul II : 7,20 Muzică « doi economişti cu studii j
populară romînească şi a mino
a0
Locul agronomului este pe ogoare ducţiei de masă ver 50-60 colectivişti lu- ielor. rităţilor naţionale ; 3,30 Clubul
\ superioare economice, sau \
In dezbateri, munca din sectorul voioşiei ; 9,30 Cintece şi jocuri
(Urmar'â Un pag. l-a) populare romîneşti ; 10,30 Re
Exemple de oameni care şi-au Adevăratul agronom este omul zootehnic vista presei străine ; 13,05 Din | . cu studii medii. \
uitat meseria mai pot fi date. terenului. Locul lui se află pe folclorul popoarelor: 16,00 Oa
losif Grecii, bunăoară, a absol ogoare, în mijlocul colectivişti
vit şcoala medie tehnică de me lor şi mecanizatorilor. El tre La indicaţia comi pat in afara birou rea lor în raport de meni şi fapte; 16,30 Solişti şi i ¦ un econom ist sau"
canizarea agriculturii. N-a lu buie să îndrume cu competenţă
crat in meserie nici măcar o zi. activitatea practică a acestora, tetului comunal de rilor organizaţiilor producţia obţinută, formaţii artistice de amatori ; Vu *«
După ce şi-a văzut diploma în să-i ajute la obţinerea unor pro
buzunar, s-a prezentat la Iiia ducţii sporite de cereale, ia dez partid Şibot, pină de bază şi a mem o mai judicioasă re 18.30 Muzică uşoară ; 19,00 Car \ merceolog. •
angajîndu-se ca funcţionar la voltarea sectorului zootehnic, ia
C.E.C. A trecut apoi la Tribuna întărirea din punct de vedere în prezent s-a ana brilor consiliilor de partizare a sarcini net de reporter; 21,30 Romanţe
lul popular raional şi în ultimă eeonomieo-organizatoric a gos.
instanţă ca dispecer la I.G.O. podanilor agricole colective. lizat de către con c o n d u c e r e ale lor pe membrii con , interpretate de Dorina Drăghici wMnsacBDiiaDssoBOi«¦HBB-aoasaHnnaHKnHBBavHBtP. BRHBHiiBBBaaaaîaaoBct^r.aBn.'Jz «ssvar/ 1
Hunedoara.
Un rol deosebit îh reintegra siliile de conducere G.A.C., toţi îngri siliului, astfel incit şi Dorel Liveanu. vt V* I
Tehnicianul agronom Aurel rea acestor oameni în meseriile ale G.A.C. munca jitorii din fermele de sectorul zooteh t A
Dobrilă este planificator la fa pentru care s-au pregătit îl au
brica chimică din Orăştie, teh organele de partid şi de stat, din sectorul zoo zootehnice ale gos nie să răspundă un nim iHiM Tflxrs
nicianul agronom Lucia Filimon conducerile întreprinderilor şi tehnic la G. A, C, podăriilor respec membru al consiliu
îndeplineşte funcţia de contabil instituţiilor în schemele cărora „Aurel Vlaicu“ din tive. lui, necesitatea fu etuftinnfof? întreprinderea de Constriic(U Forestiere Cluj
principal la aceeaşi întreprinde figurează. satul cu acelaşi nu rajării raţionale a
re, Gheorghe Lucan este dispe me şi la G. A. C, 'Analizele au scos animalelor etc. 21 IANUARIE 1962 Str. M aram u reş nr. 90, telefon 4 9 -53; 49-54
cer la U.M. Cugir, iar maistrul Există în regiunea noastră „Vasile Roaită“ din în evidenţă necesi DEVA: Rapsodia Ucraineană:
zootehnist Florea Tecu lucrează multe unităţi agricole socialiste Balomir. La aceste tatea permanenti Pe marginea dez HUNEDOARA; Ultimul meu Vinde din sfoc supranormaiiv
ca sortator la I. F. Orăştie. care s-au dezvoltat şi consoli şedinţe au partici zării îngrijitorilor- baterilor au fost a- tango ; PETRO ŞANI: secţiunea
dat în ultimii ani. A crescut ast mulgători, retribui doptate hotărîri co a V-a; Poveste despre o fată; ® piese de G a z 51, Zis 150 şj S.R., precum şi piese T.N.,
Iată doar cîţiva „agronomi“ fel puterea lor economică. .Ele respunzătoare. * rulmenţi diferiţi,
care nu lucrează în meseria pen deţin suprafeţe mari de teren si
tru care s-au pregătit. Ei au ui un număr însemnat de animale Comuna tot mai frumoasă SIMERI A : Revista visurilor ; 0 diverse materiale de instalaţii sanitare şi scule pentru
tat probabil că statul a cheltuit pentru sporirea productivităţii O R Ă ŞTIE: Pescuitorii de bu
mulţi bani pentru pregătirea lor. cărora au nevoie de îndrumările profilul construcţii.
Ei schimbă o meserie pe alta, Cetăţenii din co înfrumuseţare. Cu cut lucrări 'de cu reţi ; Cer senin; ALBA IU LI A : Listele complete se pot consulta ia serviciul de aprovi
tehnice ale specialiştilor. Fste lumna Miercurea, acest prilej s-a pa răţire a păşunii şi Cind primăvara e fierbinte;
fără a se gîndi că prin atitudi de datoria organelor de partid raionul Sebeş, sînt vat strada I. L, Ca- s-a săpat o fintină Oameni pe p od ; SEBEŞ : o zi zionare al întreprinderii şi la şantierele (I.C .F .) din Deva,
hotăriţi să facă co ragiale, s-au plan în strada A. Iancu. zgomotoasă; HAŢEG: Garibaldi; Alba iulia şi Sibiu,
nea lor lipsesc de îndrumări şi de stat raionale să creeze con muna lor tot mai tat 80 tei în parcul BRAD : Cerul Balticei seria I-a
diţii optime acestor specialişti, frumoasă. Ca urma din spre gară, iar Pentru noul an şi a Il-a ; L ON E A : Rai Exploatarea minieră liiiicekil Mic
tehnice multe unităţi agricole re, în anul trecut, în piaţă s-au înce dul vărgat; TEIUŞ : Pescui
să-i atragă şi să i îndrume pen au fost organizate put lucrările pentru sînt prevăzute noi torii de bureţi ; ZLATNA : ANGAJEAZĂ:
socialiste. tru a lucra in unităţile agricole cu sprijinul sfatului Aproape de soare ; ILIA : El Ha
socialiste. popular comunal o amenajarea unui acţiuni de înfrumu kim ; APOLDUL DE SUS: Aco
serie de acţiuni de rondou cu fiori. De perişul.
asemenea, s-au fă seţare.
GH. LOMNAŞAN
corespondent
In sala spaţioasă a noului cămin cul In ce n tru l preocupării — m tanrea Această recomandare a făcut-o şi co- M ELECTRICIENI
tural din M ihalţ s-au adunat cu cîteva e c o n o m i c © 1organizatorică a G.A.C. lerifvistul M ihail Boancăş, şi inginerul m ELE€TRO-L4C4T(JŞI
zile în urmă aproape toţi colectiviştii agronom Sim ion Cristea, şi mulţi alţi • L4CÂTUŞI PENTRi) ATELIER-
din sat. A vea loc adunarea generală cier dc porum b de pe suprafaţa de G ha., ha. şi au p regătit pentru plantare încă peste 1.300 braţe de muncă. Dar, din vorbitori. Intr-adevăr, membrii noului
pentru darea de seamă asupra aclivi- care a dat 5.600 kg. porumb la ha. 30 ha. cauză, că membrii consiliului de condu consiliu trebpie să fie cei care însufle Solicitanţii vor prezenta diploma
tăţii consiliului de conducere pc anul cere al G .A.C. nu s-au preocupat Î 11 ţesc munca, să fie îri fruntea colecti de absolvire a unes şcoSi profesio
1961 şi alegerea noului consiliu. Succese demne de rem arcat au înre EJpsuri ce frebuie lich’cfale suficientă măsură de m obilizarea lor la viştilor şi tot ei să fie cei care să con nale sau carnefu! de e d i f i c a r e , Sa
gistrat în anul trecut colectiviştii din muncă, s-a întîmplnt ca în perioadele troleze calitatea lucrărilor efectuate.
Muncă încununată M ihalţ şi in domeniul creşterii anim ale Rezultatele bune obţinute de către co de v îr f să nu participe cu toţii la m un sediuS Exploatării E.M 0 MunceluS Mic*
lor. Consiliul dc conducere al G.A.C., lectiviştii din M ihalţ în anul trecut sînt cile agricole şi astfel să fie întîrziată Analizînd posibilităţile de caic dis raionul Sita. T e le f o n : Brănişca 1 3 .
de succese ţinîiid seama de sarcinile puse în faţa evidente. Ele au contribuit considerabil executarea lucrărilor de întreţinere a pun pentru întărirea econom ico-organi
gospodăriilor agricole colective de c;î- la întărirea cconom ico-organizatorică a unor culturi.- Aşa s-a întîm plat de pil zatorică a gospodăriei colective, colec L
îndrumat îndeaproape de către orga Ire ec! de-al H l-lea Congres al P.M.R., gospodăriei ’ colective. dă cu cultura fiorii soarelui, fapt cc a tiviştii au propus să se extindă supra
nizaţia de bază, consiliul dc conduce şi de in dicaţiile plenarei C.C. a l P.M .R. dus la diminuarea producţiei. faţa de grădin ă cu încă 40 ha., iar în (
re a! G.A.G. şi-a pus în centrul acti din 30 iunie — 1 iulie 1961 privitor la Darea de seamă rit şi colectiviştii scopul folosirii raţionale a terenului şi
vităţii saje ca principal obiectiv întări sporirea numărului de anim ale s-a stră care au participat la discuţii, printre In cadrul sectorului zootehnic, gospo a sporirii veniturilor, s-a propus ca pc I
rea cconom ico-organizatorică a gospo duit să folosească chibzuit creditele a- care M arla Aldea, Ana Dobrcscu, Mi dăria agricolă colectivă din M ihalţ a 10 ha. să şe cu ltive legu m e tim purii. t*
dăriei agricole colective. Ca urmare a cordate dc stat şi fondurile proprii pen d iilo r Florea, Petru Ţrtiţă, Nicolae obţinut uncie rezultate bune, mai ales A vînd in vedere recom andările C onsfă
rezultatelor bune obţinute dc către co tru dezvoltarea sectorului zootehnic. Cu Sfiuca şi alţii, au scos însă în cvidcn- în ceea cc priveşte sporirea numărului tuirii pe ţară a ţăranilor colectivişti, C If. C. II. If - § II Ml IF lili fl \ \
lectivişti în anul care a trecut, încă ajutorul acestora, numărul vacilor, jit- de animale. Producţia de lapte nu s-a membrii gospodăriei agricole colective
507 fam ilii dc ţărani muncitori au pă ninc !fo r şi v iţc le lo r a sporit la 160 ca Adunarea generală a ridicat însă la nivelul posibilităţilor, cin M ihalţ au propus consiliului dc l
şit cu încredere pe calea gospodăriei pete faţă de numai 52 capele cite existau colectiviştilor din Mihalţ realizîndu -se doar 1.450 litri lapte pc conducere să se ocupe cu mai mult
colective. Pentru buna desfăşurare a la începuhil anului 1961. A ten ţie deose cap de vacă furajată, faţă de 2.000 litri sim ţ de răspundere de culturii porum L
muncii, colectiviştii au fost organizaţi bită a fost acordată în aceiaşi timp ţâ Şi lipsu rile m anifestate în a c tivita cit s-a planificat. C olectiviştii care ati bului şi de continua dezvoltare a secto
în 7 brigăzi de producţie. sporirii efectivului de animale din pră- tea consiliului de conducere, lipsuri ca luat euvîntul la discuţii au criticat ne rului zootehnic. La propunerea colecti Í contractează la preţuri avantajoase,
silă proprie, rcţiiim dn-se în acest scop re au dus la nerenlizarea veniturilor bă păsarea consiliului de conducere al viştilor, lotul experim ental destinat pro
încă de la începutul anului 190!, cele mai bune viţele. O" creştere consi neşti planificate. O deficienţă serioa G.A.G. pentru înfiinţarea unei ferme de ducerii a 5.000 kg. porumb boabe la t
principala preocupare a organizaţiei de derabilă s-a în registrat şi Ia ferm a dc să manifestată în activitatea consiliu păsări. Deşi gospodăria agricolă colec hectar va fi extins dc la 50 la 80 ha.
partid şi a consiliului dc conducere, a porci care cuprinde acum 186 capete. lui de conducere este aceea că în anul tivă are condiţii naturale din cele mai Atenţie deosebită vor acorda colecti L cu acordarea de avansuri şi furaje;
coiistiliiif-o întreţinerea în cele mai bu Ca urmare a bunei îngrijiri, prolifici trecui, acesta nu a repartizat sarcini bune pentru dezvoltarea creşterii păsă viştii în acest an şi sectorului .zooteh
ne condiţiuni a culturilor agricole îp tatea scroafelor a crescut de la 12 la concrete m em brilor săi. Drept rezultat, rilor, consiliul de conducere al G.A.G. nic, D rept urmare, numărul bovinelor I
scopul obţinerii producţiilor pianiîicate. 13,4 purcei. unii m em bri ,ai consiliului mi au eu 1111 s-a preocupat de această problemă. va creşte Ia 547 capele, al porcinelor
Astfel, la propunerea inginerului agro noscut situaţia de pe teren şi, în conse Hotărîrea de a se procura în anul tre la 500 capele şi va fi înfiinţată o ferm ă Í
nom Sim ion Gristea, consiliul de con Paralel cu sectoarele vegetal şi zoo cinţă, 1111 an putut da îndrum ările ne cut 500 de gîşte, a rămas o simplă for de păsări care va num ăra 1.000 g ă in i C
ducere al G.A.G. a procurat îngrăşăm in tehnie, gospodăria a dezvoltat şi alte cesare. D atorită acestui lucru, în anul malitate. şi 500 gîşte. LAPTE DE VACA
te chim ice care au fost adm inistrate ramuri de producţie cum ar fi grădina trecut, pe o suprafaţă dc 8 ha. cul t»
griului ieşit slab din iarnă. Această de legume şi pomicultura. Numai gră tivată cu porumb, unde prăşită n-a Propuneri preţioase In adunarea generală de dare de
măsură, com pletată cu plivitul la timp fost executată la timp, producţia a fost seamă şi alegeri, colectiviştii din M i t
şi recoltarea în epoca optim ă a dus la dina, la care au muncit cele mai har com prom isă. Să nu fu gim după norm e multe ci
depăşirea producţiei planificate cu 420 să muncim în aşa fel incit să realizăm halţ au făcut şi alte propuneri preţioa ţ @ LAPTE DE OASE ŞS
kg. la ba. A grotehnica şi-a spus cit- nice colectiviste, a adus gospodăriei îu D e asem enea, aici nu s-a muncii în i
vîntul şi ia cultura de secară. Fiind deajuns de organizat pentru întărirea o producţie bună — spunea în euvîntul se menite să ducă la dezvoltarea uni PRODUSE DINLAPTE DEOASE
insâmînţală înir-un teicii bine pregă anul trecut un ven it de peste 130.000 lei. econom ico-organizatorică a gospodăriei t
tit şi îngrăşat, secara a produs la său colectivistul Nicolae Sfînea. Consi tăţii lor. Noul consiliu ales, din care
A vînd ca îndreptar sarcinile reieşite din colective. Această unitate dispune de i
hectar cu 1,729 kg. la hectar mat liul de conducere să urmărească zi dc fac parte cei mai harnici colectivişti,
Directivele celui dc-ai lll-lea Congres ic- Adresaţi-vă oficiilor şi punctelor de co- ,
mult dccît se planificase. Depăşiri de zi cum muncesc pe ogoare colectiviştii va trebui să ţină seama de ele, să le
producţie s-au înregistrai şi la cultura al P.M .R. cu privire la dezvollarea po [ Sectare din comune şi sate pentru încheieri i
porumbului şi a griului dc primăvară. şi să fie în fruntea lor la efectuarea aplice în practică, să dea seama în fă
micultura pc toate terenurile improprii t tle contracte, predări prin achiziţii şi pentru
O preocupare de seamă a consiliului lucrărilor agricole. ta. adunării generale de îndeplinirea
dc conducere a constifiiit-o şi crearea agriculturii, colectiviştii din M ih alţ au l orice alte lămuriri. ]
lor. In felul acesta, gospodăria agrico
şi întreţinerea în cele m ai bune condi- în fiin ţat în anul trecut o liva d ă de 70 — 1 1 - ¦' ‘J ' - J u J u J u / U l J U I— t \— l v_/v..y » / u / u / l - J v . / w / ' / V-J U J U J U / V—/ V—/ w_/ t v J u J . l w
lă colectivă din M ihalţ, gospodărie c a
ţîiini a Ioturilor seminciere. Rezultate
bune ăti fost obţinute de la lotul semin- ic a unit laolaltă peste 800 fam ilii se
va ridica la nivelul sarcinilor cc-i stau
în faţă.
Ing. IOSEFIÎIA COSTEA