Page 60 - 1962-01

Nr. 2199
Vă solicităm
mai m ult sprijinul,, tovarăşi
de la semicocseria din C ălan!
Colectivul cocseriei Combina­
tului siderurgic din Hunedoara
are sarcina de a asigura Jurna­
liştilor cocs în cantităţi suficien­
te şi de calitate tot mai bună.
Pe Jurnalişti — ca şi pe noj de
altfel — îi interesează în mod
deosebit calitatea cocsului şi
mai ales rezistenţa iui. Cu cît
cocsul se comportă mai bine în
furnale cu atît agregatele furna-
Iişiilor dau patriei mai multă
fontă. Inţelegînd chemarea lor
de a-î sprijini în cît mai mare
măsură, noj cocsarii ne am an­
gajat cu prilejul dezbaterii cifre­
lor de plan pe rutul curent să
producem cocs metalurgic cu o
rezistenţă de minimum 300 kg.
Im scopul realizării angaja­
mentului am întocmit un plan
de măsuri tehnice-organizato-
rice pe care deja am început să-l
înfăptuim. Trăsurile noastre însă
nu vor rezolva întrutotul pro­
blema calităţii cocsului. Realiza­
rea angajamentului nostru mai
e_ie condiţionată şi de felul în
care vom fi sprijiniţi de lucră­
torii semicocseriei din Călan,
de felul în care voi, tovarăşi de
la semicocserie ne veţi aprovi­
ziona ritmic şi constat cu semi-
cocs de b'ună calitate.
Noi apreciem eforturile voas­
tre. Deşi aţi avut în unele pe­
rioade anumite greutăţi, prin-
tr-o muncă avîntată le-aţi biruit,
reuşind astfel să ne asiguraţi cu
semicocs în cantităţi suficiente
şi ritmic.
Trebuie însă să vă spunem că
uneori, din cauza calităţii neco-
respunzătoare a semicocsiiluî,
ne-aţi cauzai greutăţi mari. Ast­
fel, în perioada 16-31 decembrie
1961 abia într-o singură zi (31
decembrie) aţi reuşit să respec­
taţi procentul maxim de umidi­
tate admis : 20 la sută. In res­
tul zilelor acest procent a fost
SSL
i® EDITURA POLITICA
au apărut:
Ingrăsămintele si recolta
de lng. T. M A R IA N
Lucrarea arată, importanţa folosirii
îngrăşăm intelor şi îndeosebi a gunoiu­
lui. de gra jd pentru sporirea fertilităţii
solului. In lucrare este arătat folosul
cc-1 aduc în gră şăm in tclc o rgan ice şi
cele chim ice şi se arată cum trebuie
să fie ele folosite în funcţie de condiţiile
locale.
Cum putem spori fertilitatea
• soiului
de ing. G H . M ÎR Z A C
Broşura cuprinde problemele cele mai
importante privind creşterea fertilităţii
solului. Insistînd asupra celor m ai bu­
ne metode de lucrare a pămîntului, au­
torul arată în mod convingător citi­
torilor cum se poate realiză o fertilitate
tot m ai m are a solului.
Redăm agriculturii terenurile
erodate
de G H . V L A D
Broşura prezintă experienţa colecti­
viştilor din comuna Tîrzii, regiunea
Iaşi, în acţiunea de redare agriculturii
a terenurilor erodate. Autorul înfăţi­
şează unele episoade din munca de co­
lectivizare a întregii- comune — fără
de care nu ar fi fost posibilă o acţiune
dc asemenea proporţii cum este com­
baterea eroziunii solului — arată m o­
dul cum a fost organizată munca, fe­
lul cum au fost executate lucrările, ca
şi prim ele rezultate obţinute de pe te­
renurile amenajate.
m Siberia va produce torente
UNIUNEA SOVIETICA l
AAAA
Două hărţi
Un ziarist am erican tn-a întrebat
cîndva :
— Dc ce ţara dv. se străduieşte să
valorifice cit m ai repede pămînturile S i­
beriei, de ce mii de tineri pleacă acolo ?
O are în partea europeană a U.R.S.S. nu
sînt suficiente locuri, nu există teritorii
libere pentru industrie ?
/ I ii loc de răspuns, i-am arăiat două
lărţi. Una înfăţişa producţia şi consu­
mul de energie în U .R .S .S .: cercuri
mari acopereau aproape toate regiuni­
le pârlii europene, in tim p ce dincolo de
Urai, pe întinderile Siberiei, numărul
lor era cu mult mai mic.
Cealaltă hartă — a resurselor natu­
rale dr e n erg ie — contrasta v iz ib il eu
prim a : aproape întreaga parte asiatică
a ţării era acoperiri cu o uriaşă „m are“
de bazm e carbonifere, rîuri şi fluvii
bogaie în apă, resurse de gaze.
„C ontradicţia" era evidentă. Regiu­
nile europene, unde se află o zecime
din resursele energetice, consumă patru
cinchni din întreaga producţie de ener­
g ie, în tim p ce pe, vastele întinderi
de dincolo de Ural, unde sînt concen­
trate peste 90 la şută din re »ursele de
energie, revine mai puţin de o cincim e
din producţia ei.
„Perla lumii“
Siberia ,este deosebit de bogată iu
combustibil şi energie electrică. G eolo­
gii străini o numesc „m iracolul geolo­
gic", „perla lum ii“ .
O mare parte din vastul teritoriu a!
DRUMUL' SOCIALISM ULUI KTOlgBgBBMBMfi&flB^IgMI«iMS»«ggigKgS^^ 03?. 8
BCP&msBiflBKam&acnca
.iggj.w iw yg g ?‘ a
Şiif i din
COI exa şeo'dara
depăşit, atingîndu-se medii zilni­ In uzinele meta­ dezvoltării capaci­ pentru construcţii­
ce foarte mari (38,9 la sută în 24 lurgice şi construc­ tăţii de calificare le navale, şcolile
decembrie, 31,3 la sută în 28 de­ toare de maşini a cadrelor pentru profesionale¦ de la
cembrie). In aceeaşi perioadă şi-au început anul industria grea, în Birlad şi Craiova
(16-31 decembrie), n-a fost res­ trecut activitatea raport cu dezvol­ işi măresc capaci­
pectat nici criteriul stabilit pen­ aproape 6.000 de tarea acestei prin­ tatea cu ateliere ’
tru materiile volatile. Faţă de 14, absolvenţi ai şcoli­ cipale ramuri de noi ce vor fi date
plus — minus 1 la sută, cît e ad­ lor pro lesiónale, producţie, a înce­ in folosinţă in cu-
misul, ne-aţi livrat semicocs con. tehnice Şi tehnice put construcţia te­ rind pentru prac­
ţinînd 18 şi chiar 20 ia sută ma­ de maiştri. In ac­ nor noi complexe tica elevilor.
terii volatile. Au fost de aseme­
nea zile cînd media acestora a tualul an şcolar se şcolare. La Con­ In acest an va
scăzut sub 10 la sută. mai începe ridica­
pregătesc cu apro­ stanţa, de exem­
Folosind un astfel dc semicocs rea a noi comple­
noi întîmpinăm mari greutăţi în ximativ. 20 la sută plu., se clădeşte o
procesul de producţie. Cu toate xe şcolare la Ga-
eforturile noastre nu reuşim să mai mulţi elevi şcoală profesională
asigurăm totdeauna, din cauza laţi, Brăila, Călan
umidităţii ridicate, o dozare co­ pentru acest sec­ care va pregăti
respunzătoare a şarjelor, pro­ şi Colibaşi.
ducem un cocs metalurgic cu tor. In vederea cadre, îndeosebi
mari variaţii de calitate datori­
tă materiilor volatile şi canuşei Se îm bunătăţeşte iirarîsportu! atu*o
peste limitele stabilite’. Prin a-
ceasta cauzăm greutăţi mari La gazeta centrală de perete Calificarea de noi cadre — De la începutul lunii ianuarie le şi miniere. A stfel au fost în lo­
furnaliştilor în conducerea pro­ „U zin a noastră“ de Ia fabrica 1961 şi pînâ în prezent, parcul cuite cu autobuze m odem e auto­
ceselor tehnologice. chim ică din Orăştie au apărut ar­ republican al transporturilor auto cam ioanele cu care se transportau
ticole cu privire la rezultatele a prim it aproape 500 de autobuze la locurile de muncă m inerii de la
Noi am primit de multe ori obţinute în întrecerea socialistă de fabricaţie romînească pentru de­ Brad, Baia Sprie şi din alte loca­
de la Călan semicocs care s-a desfăşurată în prim ele zile ale a- servirea călătorilor. lităţi. In curind vor fi dotate cu
încadrat constant în limite, de cestui an. autobuze şi traseele din centrele
bună calitate. Acest lucru ne-a O deosebită atenţie s-a acordat miniere Vatra Dornei şi Moineşti.
întărit convingerea că la semi­ IN F O T O G R A F IE : Un grup îm bunătăţirii transportului munci­
cocseria uzinei „Victoria“ din de muncitori din cadrul fabri­ torilor din m arile centre industria­
Călan lucrează un colectiv har­ cii citesc articolele -apărute.
nic şi capabil, care ne poate asi­ preocuparea noastră principală ilaje penfru agrâculiură
gura semicocs de calitate şi în Pregătiri în vederea
mod ritmic. alegerii noilor organe Conferinţa regională de partid a cepînd de la 1 ianu arie a.c., am des­ După cum ' s-a anunţat, tru acest an al uzinei se pre­
arătat că anul trecut activitatea în ­ chis Ia Vaţa o şcoală de calificare fostele centre mecanice su­
Despre acelaşi lucru vorbeşte sindicale treprinderii regionale de transporturi pentru 200 de oameni. bordonate Ministerului Agri­ vede fabricarea a 11.000 de
şi faptul că în zilele din acest auto a fost nesatisfăcătoare. Planul culturii, s-au transformat în
an calitatea semicocsului a mar­ Pentru buna organizare şi de transport a rămas ncrealizat, iar O sursă preţioasă de cadre o va uzine, care au sarcina de a adăpători cu ajutorul cărora
cat o oarecare îmbunătăţire. To- desfăşurare a adunărilor şi con­ beneficiarii au avut de întîrnpinat constitui pentru noi şi deschiderea repara tractoare şi alte ma­
tuşi au fost zile cînd umidita­ ferinţelor organelor sindicale greutăţi serioase. cursurilor de calificare pe lingă au­ şini agricole, precum şi de a se poate mecaniza adăpatul
tea şi conţinutul de materii vo­ pentru dări de seamă şi alegeri, tobaze. Acestea vor funcţiona fără produce unele utilaje nece­
latile au depăşit simţitor limi­ biroul executiv al C.L.S. Petro­ sare agriculturii. O serie din­ animalelor în aproximativ
tele stabilite. şani a format un larg activ tre aceste uzine au şi Înce­
obştesc pe care l-a instruit te­ put fabricarea acestor utilaje. 200 de grajduri de cîte 100 C
Tocmai de aceea vă adresăm meinic. Acest activ a. fost re­
aceste rîmluri solicitîndu-vă în partizat pe întreprinderi şi in­ Uzina de reparaţii de la vaci. s
mai mare măsură sprijinul, con­ stituţii pentru a sprijini şi aju­ Năvodari, de exemplu, a ex­
vinşi fiind că apelul noştri! va ta la pregătirea in bune condi- Una din cauzele principale care au scoaterea din producţie a oam enilor pediat zilele acestea unor La alte uzine cu acest pro- (
găsi înţelegerea cuvenită, că vă ţiuni a alegerilor. gospodării do stat şi gospo­ fii a început fabricarea de in- L
veţi spori eforturile pentru a ne creat această situaţie a fost lipsa şi vor asigura pregătirea a cel puţin dării colective, 500 de adăpă­ eubatoare, vagonete şi căru- \
livra în acest an în mod ritmic C. IO AN tori automate. In planul pen­ cioare pentru transportul fu- L
semicocs de bună calitate. de cadre. 240 de şoferi. rajelor în grajduri, instalaţii (
corespondent
SOLOMON SALAJAN In anul 1962, în faţa I.R .T.A . stau După cum este firesc, creşterea nu­
secretar al com itetului de partid de
'sa rcin i sporite. R ealizarea - lor cu m ărului de cadre necesită şi noi mă- de dezinfeeţie, electro-incăl- ^
la uzina cocso-eţiimică
succes depinde în ____ m_ _ suri pentru asigu ­ zitoare de apă şl alte utilaje \
VLADIMIR DAVID
inginer şef cu probleme de cocs primul rînd de re­ Convorbire cu tov. rarea condiţiilor dc necesare mecanizării lucrări- L
Combinatul siderurgic Hunedoara zolvarea cît mai trai şi dc muncă.
lor in zootehnie.
urgentă a problemei ALEXANDRU DEVEAN In acest sens am
cadrelor. Despre directorul I.R.T.A. Hunedoara preconizat construi- C entre de proiectări şi creafie
In urma realizărilor preocuparea condu- — ¦¦ ' .—¦«««— = 5 rea unor dorm itoa­ In sectorul industrial al obiec­ Sarcina lucrătorilor din aceste
cerii întreprinderii în această direc­ re comune la autobazele Brad, Hune­ telor de uz casnic au luat fiinţă centre — ingineri, tehnicieni, mai­
OOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOO ţie ne-a vorbit tovarăşul director A le­ doara, D eva şi Petroşani. Dem ersurile prim ele centre de proiectări şi crea­ ştri şi m uncitori cu îndelungată
LO ... De-r, cum i.n.tr.i . in fost m u n c i t o r i g xandru Devean. pentru alocarea fondurilor necesare ţie. Noile centre au fost organizate activitate şi experienţă — este de
sînt deja făcute. la întreprinderile „Lu dovic M inschi" a crea modele şi produse noi, de
— Anul acesta — spunea el — — Tg, Mureş, pentru articole m e­
vrem să asigurăm efectuarea a 8 Am preconizat apoi o serie de mă­ talice, „1 Septem brie“ — Satu a îndruma întreprinderile pentru a
ore dc muncă pentru întreg persona­ suri pentru întărirea punctelor de ex­ Mare, pentru maşini de gătit,
lul nostru, iar acolo unde este nece­ „I. 0. Friniu" — Bucureşti, pen­ elabora tehnologii noi de fabrica­
tru articole tăioase şi „Bucuria ţie a obiectelor de uz casnic la
care au propus de sar, să introducem două schimburi ploatare şi am enajarea autobazelor. * C opiilor“ , pentru jucării. nivelul tehnicii mondiale, de a per- t
o curtea fabricii „Vi- curind cele mai fruntaşi la această , pe maşini. Astfel, vom reuşi să sa- A m enajările ce se vor face au meni­ fectiona articolele existente.
X clra“ din Orăştie, valoroase inovaţii. fabrică ? Faptul
L îţi atrage atenţia că planul anual . tisfacem pe, deplin cqrinţeie benefi­ rea de a asigura condiţiile cele mai
g gazeta de perete Realitatea însă te la producţia valo­
o şi panoul de onoa- dezamăgeşte. Sub rică a fost realizat cia rilo r şi în aceiaşi tim p să ne rea­ bune de muncă pentru în tregu l per­
fiecare fotografie
lizăm sarcinile de plan. sonal. Eupagâfje a soiuri
o re al fruntaşilor. în cu 15 zile mai de- § Bineînţeles că pentru atingerea In vederea folosirii cît mal judici­ de cartofi da consum
§ producţie. Şi, fără
g sg vrei parcă, paşii vreme, că la pre- g unui asem enea obiectiv ne trebuie şi oase a parcului dc maşini şi a de­
te poartă într-aco- N O TA ţul de cost s-a o un număr corespunzător de şoferi. In servirii civilizate a călătorilor, pe lin­ In Capitală s-a des­ dc trei zile, invitaţii ţului, se vor lua m ă­
lo. La gazetă gă­ chis o expoziţie a — gospodine, specia­ suri ca, ţirjîndu-se
seşti articole inte­ în dreptul nume­ realizat o econo- $ principalelor soiuri de lişti în arta culinară seam a de su gestiile şt
resante, legate de lui care indică cartofi de consum — din marile restaurante observaţiile cuprinse
g munca şi viaţa oa- persoana, poţi să mie suplimentară g scopul asigurării numărului necesar gă fiecare autobază va funcţiona cîte peste 30 — care se şi cantine şi lucrători în chestionarele de la
g menilor, de cele citeşti doar reali­ cultivă în ţara noa­ din com erţ — vor a- expoziţie, să se pună
g mai noi evenimen- zările obţinute în de peste 330.000 g de şoferi, am luat legătura cu com i­ o şcoală a personalului. L a aceste stră. naliza preparatele din în vînzare încă din
întrecerea socia­ cartofi pentru a sta­ acest an cantităţi spo­
o te. Desigur, te aş- lei şi că producti- g sariatele m ilitare pentru a dirija în­ şcoli se vor preda lecţii de reîm pros­ O rganizată dc M i­ bili calităţile diferite­ rite din soiurile de
nisterul Comerţului, lor soiuri prezentate cartofi care vor fi
vî.nitt.aretegaul muncii pe ooo spre întreprinderea noastră pe şoferii pătare şi îm bogăţire a cunoştinţelor cu sprijinul M inisteru­ de gospodării agricole cele mai apreciate şi
an a eres- lui A griculturii şi de stat şi gospodării
care termină stagiul militar. De ase­ profesionale, de protecţie a muncii şi Gentrocoop, expoziţia agricole colective care se vor face propuneri
cut cu 3 la sută o are drept scop efectua­ au tradiţie în această
menea, am luat .legătura cu Direcţia de cultură generală. rea unui sondaj în cultură. pentru extinderea trep­
peste cea plani- g rîndul consum atorilor
asupra celor mai va­ După cum inform ea­ tată a suprafeţelor
o tepţi ca şi la pa- listă desfăşurată în ficată, arată că g regională a m iliţiei în vederea reexa­ Am toată convingerea că prin tra­ loroase soiuri. Tim p ză M inisterul (Şomer-
cultivate cu aceste
g noul de onoare să cinstea zilei de... aici s-a muncit g minării acestora şi a preschimbării ducerea în viaţă a m ăsurilor ce le-am
soiuri.
g fie publicate foto- 23 'August anul intens, cu entu- g carn etelor m ilitare în carnete civile, preconizat, vogi reuşi să rezo lvă m în
g grafiile muncitori- trecut. zism. De ce ^ In afară de aceasta, sînt în curs cursul acestui an şi problema cadre­
& lor care au muncit Oare din au­ reflectă acest dc exam inare la şcolile din Bucov, lor. O dală cu aceasta, vom asigura
g mai bine în luna gust 1961 şi pină cru şi panoul de g Garansebeş, Argeş, Iaşi şi Şiret, apar- îndeplinirea cu succes a sarcinilor de
g trecută, sau cei acum, n-au mai onoare ? o ţinînd M inisterului nostru tutelar, un plan, precum şi a deservirii în cele
o
GOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO număr de 445 şoferi. De asemenea, în- mai bune condiţiuni a beneficiarilor.
• y/V \s ss %/ \S \/\/ '
gregat va depăşi de două ori tot ce
consumă în prezent centralele dm I ur­
de energie
da.
Siberiei este ocupat S iberiei! Acolo m ij­ Vestitul defileu dc la Krasnoiar.sk Prim ul gigan t term oenergetic înălţat
pare un loc special creat de natură
de bazine carboni­ loacele şi munca o- pentru a se construi o hidrocentrală. alături de cariera de la N azarovo a şi
Acolo s-a şi început construirea hidro­ început să producă curent. Term ocen­
fere. Nu degeaba de IAKOV MAZOVER, mului pot da rezu l­ centralei de In K rnsnoiarsk — cea m ai tralele vor apare şi lingă grupele de
glum esc siberienii m are din lume, cu o putere de 5 m ili­ cariere Itat — Botogol, în apropiere de
„Oriunde al săpa — candidat in ştiinţe economice. tate remarcabile, pot oane k\V. F iecare turbină a ei v a depă­ Irşa — Borodino şi altele.
juca un rol important şi ca putere cea mai mare centrală elec­
trică din A n glia — de la Fulham. In felul acesta vor fi înfăptuite pre­
dai de cărbune“ . in întrecerea din­ vederile Program ului P.G .U.S. — că în
Pe cursul superior al Eniseitiliu, in viitorii 20 de ani în Siberia să se asi­
Rezervele de cărbune pot fi exprimate tre U.R.S.S. şi S.U.A. în ce priveşte aşa-m iinitul coridor de la Saianî, se va gure crearea unor noi baze energetice
construi h idrocentrala de la Saiani, cu prin folosirea zăcăm intelor ieftine de
în cifre cu 12 zerou ri — peste 7 tri­ producţia de en erg ie pe cap de locuitor. ii- baraj înalt de peste 200 m. Pe cărbune şi valorificarea resurselor hi­
cursul in ferio r al flu viu lui, Ja intrarea draulice ale A ngarei şi Eniseiului.
in laţul abrupt al pragurilor, se va con­
lioane de to n e ! — şi ar ajunge să aco­ strui o altă hidrocentrală — centrala Drumul este lung...
de la O sinovo — cu o putere de 5 m i­ dar poate f i parcurs într-o
pere necesităţile actuale de cărbune ale Siberia întinde o mină lioane kW. In afară de acestea tre­
buie m enţionate hidrocentralele dc pe fracţiune de secundă
întregu lu i g lo b tim p de 3.000 de a n i ! frăţească Uralului Enisei şi Nijneaiâ Tunguska — o în­
Puternicele Burii siberiene ascund treagă cascadă — scară de centrale Prin unirea lerm o şi hidrocentralelor
In regiunile europene al Uniunii So­ electrice.
grandioase „zăcăm inte“ de energie hi­ vietice sînt concentrate de mult prin­ siberiene se va crea sistemul energetic
draulică — mai mult decît în S.U.A., cipalele centre industriale ale ţării, fa­ O asem enea cascadă va apare şi pe
Canada, Franţa, R. F. Germ ană luate tă, de pildă, Uralui. Tot mai multă frum oasa A n gara — fiica iubită a Bai- unic al Siberiei centrale, care va ali­
laolaltă. Pe cursurile de apă siberiene hrană cer gu rile larg deschise ale fur­ calului. In marea siberiana se varsă
se pot construi hidrocentrale care să nalelor, ale cazaneior electrocenirale- peste 300 de ape, dar de acolo curge menta nu numai Siberia, ci şi Uralul.
depăşească prin puterea lor toate hidro­ lor, ale cuptoarelor uzinelor chimice, una singură — Angara. De aceea imen­
centralele lu m ii! constructoare de maşini şi altele. Ura­ sa cantitate de apă care curge în An­ S-a proiectat construirea unei linii
lul are tot ce este necesar pentru dez­ gara este relativ constantă, ceea ce es­
te foarte important pentru hidrocentra­ pentru transportul curentului electric
le.
continuu, lu n gă de a p roxim ativ 2.300
In apropiere de B aical a şi intrat
în funcţiune primul vlăstar al cascadei km,, u nică în lume, dar care poate li
D ar mai important decît totul esie voltarea industriei, dar... duce lipsă de — hidrocentrala de la Irkutsk, iar re­ totuşi parcursă într-o fracţiune de se­
preţui de cost neobişnuit de m ic al căr­ energie, iar cea care există, revine cent acolo unde se afla taigaua de ne­
bunelui şi energiei siberiene. foarte scump. străbătut au început să producă curent iCwWK'ivw.v . • x.. ...v .w w W ^ifc cundă : atîta tim p va fi necesar pentru
prim ele agregate ale hidrocentralei de
De pildă, m arele bazin carbonifer Va trebui să vină în ajutor Siberia. Ia Bratsk, care prin puterea sa va de­ ca după întoarcerea întrerupătorului e-
Kansk-Acinsk. Combustibilul se află aici Energia şi combustibilul ei vor ii su­ păşi de două ori puterea hidrocentralei
ficien te nu num ai pentru industria s i­ nergia din Siberia să înceapă să ali­
de la G rand-G oulce — cea mai marc
din S.U.A. O brigadă ele montori lucr înd la asamblarea unui hidro- m enteze oraşele, uzinele, furnalele din
agregat pe şantierul uriaşei hidrocentrale de la Bratslc.
M ai jos, pe cursul Angarei. se va Ural. Gu toate cheltuielile de transport,
aproape de suprafaţă şi poate fi ex­ beriana, ci şi pentru confraţii europeni, construi încă un asem enea g iga n t — ca va reveni considerabil mai ieftină de­
tras prin cel m ai ieftin procedeu — ex­ în prim ul rînd pentru Ural. Siberia cu
tracţia la z i : excavatorul scoate stra­ uriaşul gi torent de energie va întinde hidrocentrala Usf-lliiu. Aici se va muta apropiere de uriaşele cariere de cărbu­ cît energia produsă de centralele lo­
tul superior al pămîntului, iar apoi o mînă frăţească U ralu lu i! detaşamentul de multe mii de construc­ ne şi care vor alcătui oarecum un lei
„absoarbe“ cărbunele. Incliipuiţi-vă un tori al hidrocentralei de la Bratsk. Iar de întreprindere unică. cale.
Giganţii siberieni şi mai jos, pe cursul fluviului, se va
construi hidrocentrala de la Boguceanî. Incbipuiţi-vă un asemenea tablou: Această linie va perm ite să se folo­
Aceste centrale ar putea com pleta lista cîteva excavatoare uriaşe — fiecare din
m inunilor lumii. ele, aflindu-se la capătul unui teren de sească diferenţa de timp dintre Siberia
fotbal şi puţind să ridice în cupa lor
De sub păunint direct două autocamioane aflate la porţile şi Ural. La Irkutsk este noapte. în uzi­
în cazane opuse — ridică stratul de pâmînt. Alte
strat înalt cit o ţa să cu 20 de. etaje Unde vor fi construite deci centralele excavator-» ' -arcă cărbunele pe tran­ nele din Krasnoiarsk se termină schim­
ce se întinde pe o lungim e de sule de electrice ale Siberiei ? In primul rînd Dar principalul torent de energic si­ sportor şi acesta curge direct in caza-
pe puternicele ei cursuri dc apă. Euisti beriana îl vor da nq hidrocentralele, ci bul de seară, se sting lum inile in case.
kilom etri! — „fra tele oceanului“ — cum îl denu­ term ocentralele, ce se vor construi în nele eledrocenlralei. In fiecare minut
Ca şi cărbunele, şi energia hidrau­ mesc evencii, este un puternic torent Dar la Sverdlovsk, la Celeabinsk esie
de apă ce se rostogoleşte năvalnic prin cazanele înghit 20-30 tone de com bus­
lică a Siberiei revine de cîteva ori mai albia sa de granit, iar pe am bele sale încă seară. P e străzile viu lum inate,
ieftină decit iu regiunile apusene ale maluri, de o frumuseţe sălbatică şi mă­ tibil ! Prin puterea sa, un astfel de a.
U.R.S.S. De aceea şe şi depun atîtea e- pline de lume, ard felinare mute la in­
trarea teatrelor, strălucesc reclam ele ci­
nem atografelor, vitrinele magazinelor...
Se înfăptuiesc visurile lui ten in , Si­
forturi pentru valorificarea bogăţiilor reaţă, se înalţă stînci. beria întinde Uralului mina sa puter­
nică, prietenească. (A g e rp re s ).