Page 61 - 1962-01

f DRAMUL yO'fíiALíSMÜLÜi Mr. 21Sfl

l J T^ '^ tr ^TX'TinBcnta^igOT.wrfry-^Kro't-»»v~r'xm i*--n m 'K *? p'!r- rnv> r^*--.^p rt. | BOT^fr#rws/o»ewKwm,.7i

Comitetului Central ULTIMELE ST IEI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
al Partidului Muncitoresc
n.Kwmiw.aaat*«w

Unit Polonez

VARŞOVIA

Dragi tovarăşi,

Cu prilejul împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea Parti­

dului Muncitoresc Polonez, com itetul Central al Partidului

Muncitoresc Romln trim ite Comitetului Central al Partidului

Muncitoresc Unit Polonez, întregului partid şi tuturor oameni­ O filO U a l o v i a e r a d e s á a é
Seu fl)om m icană
lor muncii din Republica Populară Polonă un cald salut fră­ Declaraţia prinfului „ Sîntem gala
ţesc şi cele mai sincere felicitări. Suvanna Fumma

Creat în condiţiile grele ale ocupaţiei naziste, Partidul Mun­ pentru noi zboruriri

citoresc Polonez, in rlndurile căruia au intrat ’cei mai devo­ SANTO DOMINGO 19 (Ager- ofiţeri şi piloţi ai bazei s-au a- G E N E V A 19 (A g e r p r e s ). — declară un grup de cosmonauţi sovieiici
preş). — lăfurat acestei acţiuni care a Cei trei prinţi laoţieni s-au
taţi fii şi fiice ale poporului polonez, a organizat şi condus întîlnit la 18 şi 19 ianuarie şi MOSCOVA 19 (Agerpres). 'Apoi un om va face o vizi­
Agenţia France 'Presse anunţă menţinut pe foştii membri ai au avut un schimb de păreri în
cu curaj şi bărbăţie lupta forţelor patriotice şi antifasciste că la 19 ianuarie în Republica Consiliului de Stat cu excepţia legătură cu reglementarea pro­
Dominicană s-a produs o nouă lui Balaguer şi Echevarria. Pre­ blemei laoţiene. După întîlni-
ale ţării care, alături de Armata sovietică, au dat nenumărate lovitură de stat. Ofiţeri din avia­ şedinte al consiliului a fost ales
Iîafel Bonnely, iar în locul lui
jertfe pentru eliberarea Poloniei ăe sub jugul cotropitorilor ţia dominicană au arestat la

hitlerişti. ¦-•••«*¦. *

Sub conducerea încercată a avangărzii sale marxist-lenl- baza aeriană San Isidro pe ge­ Balaguer a fost numit dr. Read rea de vineri, prinţul Suvanna TASS transmite : tă in Lună. Construirea in
niste — P.M.U.P. — continuatorul eroicelor tradiţii de luptă neralul Rodriguez Echevarria şi Cabrai. Fumma a declarat presei că un „Sintem gata pentru noi Lună a unei staţii ştiinţifice
ale mişcării comuniste poloneze, poporul frate polonez a obţi­ suita sa. Ofiţerii au dat apoi or­ guvern de unitate naţională va permanente, iar ulterior şi a
nut însemnate succese In construirea socialismului, de care oa­ dinul ca baza să fie încercuită No'ul Consiliu de stat nu şi-a fi format foarle curînd în baza zboruri“, declară un grup de unei unităţi industriale, va
menii muncii din ţara noastră se bucură din toată inima. de o unitate blindată. Ceilalţi făd it pînă în prezent cunoscută acordurilor realizate anterior la cosmonauţi sovietici în numă­ permite să se valorifice re­
poziţia. rul 1 al revistei „Aviaţia şi

Vă urăm, dragi tovarăşi, noi şi importante realizări in în­ Crearea Partidului popular-revoluţionar întîlnirile de Zürich şi Hiu Hop. Cosmonautica“ . sursele încă necunoscute nouă
deplinirea marilor sarcini trasate de Congresul al III-lea al El a arătat că acest guvern va
Este greu de precizat unde ale acestui satelit etern ai
a! oamenilor muncii din Vietnamul de sud cuprinde 18 membri.
partidului, în lupta pentru victoria deplină a socialismului in se vor înscrie traseele zboru­ Pămîntului. Apoi va veni rin-
rilor noastre, scriu cosmonau­ dul zborurilor spre Marte şi
Republica Populară Polonă. 'j

Trăiască P.M.U.P., Comitetul său Central în frunte cu tov. SAIGON 19 (Agerpres). — de eliberare din Vietnamul de ţii. Poate pe o orbită circiun- Venus — planete apropiate

W. Gomulka J După cum anunţă agenţia sua. împotriva persecutării terestră, poate spre Lună sau ale sistemului solar.

Trăiască prietenia de nezdruncinat dintre poporul romln patrioţilor sud-vietnamezi „Eli­ Agenţia „Eliberarea“ a trans­ Partidului Comunist Marte. Cit vor dura e le : o „In prezent, scrie proiec­
şi. poporul polonez l berarea“ , la sfirşitul lui decem­ mis o declaraţie a partidului cu din S. U. A. zi, o săptămlnă, o lună — şi tantul principal se poate de­
brie 1961, în Vietnamul de sud data 1 ianuarie 1962. In de­ aceasta este o întrebare a clara cu certitudine că dis­
Să se întărească unitatea şi coeziunea lagărului socialist,
a mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale în lupta s-a creat o nouă organizaţie claraţie se spune că Partidul
LONDRA 19 (Agerpres).— viitorului. Se poate spune cu punem de rachete şi nave

pentru triumful cazei păcii şi socialismului! politică — Partidul popular re­ popular-revoluţionar este parti­ Organizaţia din insula Guern­ siguranţă un singur lucru — cosmice sigure“.
COMITETUL CENTRAL AL voluţionar. 'Acest partid a intrat dul clasei muncitoare şl al oa­ sey a Partidului Comunist din ne vom consacra toate cu­ El aminteşte că nava cos­
In rlndurile Frontului naţional menilor muncii din Vietnamul Marea Britanie a adresat preşe­ noştinţele şi întreaga expe­
PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN de sud, partidul tuturor patrio­ dintelui Kennedy un mesaj in rienţă pentru a ne îndeplini mică „Vostok 1“ , pe bordul
agresive ţilor sincer devotaţi patriei şi care protestează împotriva per­ cu cinste datoria de cosmo­ căreia ă zburat Iuri Gaga-
L a conferinţa O. 5. A. poporului. secutării P. C. din S. U. A. In nauţi sovietici. rin, „a corespuns tuturor ce­
baza legilor reacţionare McCa­ rinţelor primului zbor cos­
Cuba va fi acuzator In continuare In declaraţie se rran şi Smith. In mesaj se arată Revista „Aviaţia şl Cosmo­ mic, ea s-a dovedit a fi un
a imperialismului arată că Partidul popular-revo­ că aceste legi sînt „represive“ ,
luţionar sprijină manifestul şi antidemocratice şi reprezintă o nautica“ este o publicaţie lu­ aparat de zburat sigur şi co­
programul de acţiuni al Fron­ încălcare a drepturilor omului".
tului naţional de eliberare din Autorii mesajului au cerut ca nară a forţelor aeriene mili­ mod. Zborul lui German Ti-
Vietnamul de sud. preşedintele Kennedy să facă uz
de autoritatea sa pentru a anu­ tare sovietice. Ea este edi­ tov pe bordul navei „Vos-

tată de la începutul acestui tok-2“, care a străbătut o

Convorbirea luiFidel CastrolacusdeseiluengeaaţiiO.I.Z. In declaraţie se exprimă ho- la legile McCarran şi Smith. an în locul revistei „Bule­ distanţă egală cu drumul spre
tărîrea partidului de a lupta La Londra a fost dată publi­ tinul Flotei Aeriene“ înfiin­ Lună şl înapoi, a confirmat
HAVANA 19 (Agerpres). — suveranităţii statelor latino-ame- problemă de tactică. Coexisten­ pentru îndeplinirea glorioasei ţată in vara anului 1918. încă o dată şi cit se poate
Toate ziarele din Havana au ricane. Aidoma unui orb care ţa paşnică este vital necesară sale sarcini istorice — pentru cităţii o declaraţie a deputatului de temeinic aceste concluzii.
publicat textul convorbirii lui nu vede realitatea vie şi mer­ omenirii. înlăturarea jugului americano- laburist Brockway adresată ..Co­ In articolul pe care-1 sem­
Fidel Castro cu delegaţii la se­ sul istoriei, imperialismul în­ In încheierea convorbirii, F i­ diemist şi restabilirea indepen­ mitetului de luptă pentru drep­ nează în revistă proiectantul Referindu-se la problema
siunea Comitetului Executiv al cearcă să săvîrşească o acţiune del Castro a subliniat că lupta denţei, democraţiei şi păcii pen­ turile democratice în S. U. A." principal al navelor cosmice zborurilor cosmice de dura­
Organizaţiei Internaţionale a antiistorică, o acţiune absurdă, popoarelor din America Latină tru poporul sud-vietnamez. recent creat, în care Brockway sovietice subliniază că ex­ tă, proiectantul principal
Ziariştilor care şi-a încheiat lu­ şi anume să lipsească popoa­ ia un caracter tot mai hotă-
îşi exprimă protestul faţă de
persecutarea P. C. din S. U. A.

crările în capitala Cubei. rele de dreptul la autodetermi­ rit. Crearea Frontului unic pe plorarea întinderilor cosmice arată că ele vor putea fi în­

Răspunzînd la întrebarea re­ nare şi suveranitate. Apărînd baza unui larg program mini­ S. U. A. a u efectuat o n o u ă per!terestre nu mal este o făptuite prin realizarea unor

feritoare la caracterul revolu­ acest drept, Cuba duce lupta mal, a spus el, uşurează lupta explozie nucleară subterană problemă a viitorului înde­ nave interplanetare uriaşe, în
ţiei cubane, Fidel Castro a sub­ in interesele popoarelor, în in­ împotriva monopolurilor, pentru părtat. Probabil, mai întîi greutate de zeci de tone, cu
liniat că această revoluţie n-a teresele progresului lor, in nu­ construirea societăţii noi. In WASHINGTON 19 (Agerpres). 10-a efectuată din actuala serie staţii automate vor zbura un echipaj alcătuit din cî-
fost niciodată o revoluţie a bur­ mele istoriei, împotriva impe­ orice caz, a subliniat Fidel Cas­ Agenţia americană Associated de experienţe nucleare. Explozia spre Lună şi vor aluniza. teva persoane.
gheziei şi a' claselor privilegia­ rialismului care şi-a creat el în­ tro, trecerea societăţii umane Press anunţă că la 18 ianuarie nucleară s'ubterană a avut loc Pe
te, ci a fost revoluţia poporu­ suşi o situaţie dificilă. la socialism este inevitabilă... poligonul experimental din de­ /*—I t-J WiVu /j tJ Urni J
lui exploatat, revoluţia oame­ S.U.A. au efectuat o nouă explo­ şertul Nevsda.
nilor muncii. Fidel Castro a La conferinţa de la Punta del la Supta
vorbit pe- larg despre dezvolta­ Este, a continuat Fidel Castro, zie subterană cu arma nucleară.
rea revoluţiei şi gindirii revo­ Cuba va participa nu ca acu­
luţionare In ultimii ani şi a zat, ci ca acuzator al politicii Această explozie este cea dc-a
agresive a imperialismului ame­
ft C. Francez cheamâ

subliniat importanţa uriaşă a rican şi a lacheilor lui. Împotriva prim ejdiei fascismului
revoluţiei culturale care se în­ Răspunzînd la întrebarea dacă
făptuieşte în prezent în Cuba. PARIS 19 (Agerpres). — treaga ţară creşte minia şi ho- Chemind pe comunişti să întă­
Cuba intenţionează să reducă Intr-o declaraţie dată publi­ tărirea ele luptă împotriva asa­ rească organele de partid pentru
La Întrebarea care va fi po­ producţia de zahăr, Fidel Castro cităţii, Biroul Politic al Partidu­ sinilor clin O.A.S. şi a complici­ paza ordinei în scopul apărării
ziţia Cubei la viitoarea confe­ a spus că acest lucru nu este lui Comunist Francez a chemat lor lor care deţin puterea de stat. eficace a adunărilor şi demons­
rinţă de la Punta del Este, F i­ necesar deoarece toate produse­ partidele şi organizaţiile demo­ Biroul Politic al P. C. Francez traţiilor organizate de partid,
del Castro a spus că poziţia Cu­ le ţării au piaţa garantată in precum şi a sediilor şi conducă­
bei este clară : apărarea drep­ ţările socialiste, cu care Cuba cratice să se unească în lupta arată că chemarea la unitate

tului popoarelor la autodeter­ face comerţ reciproc avantajos. împotriva primejdiei fascismu­ adresată foştilor participanţi la torilor partidului, Biroul Politic

minare, apărarea suveranităţii In acest domeniu Cuba nu are lui. mişcarea de rezistenţă, care îm­ al P. C. Francez subliniază în
naţionale a popoarelor şi state­ nici un fel de probleme, a sub­ Arătînd că guvernul „permite părtăşesc cele mai diferite con­ Încheiere: Intrucit uneltirile fas­
lor din America Latină. Confe­ liniat el. vingeri, confirmă că toate forţe­ ciştilor se intensifică şi guver­
rinţa de la Punta del Este, a de fapt bandelor fasciste să-şi le sănătoase ale ţării pot să se nul nu ia împotriva lor nici o
spus el în continuare, reprezin­ Fidel Castro a acordat o desfăşoare nestingherite activita­ unească în lupta împotriva rebe­ măsură de pedepsire, astăzi nu
atenţie deosebită problemei co­ tea lor criminală atît în Alge­ lilor din O. A. S. există sarcină mai importantă şi
ria cit şi în Franţa. Biroul Politic
tă o bătălie a imperialismului existenţei paşnice şi luptei de
al P. C. Francez subliniază că Este necesar, se spune in de­ mal urgentă decit lărgirea orga­

împotriva dreptului popoarelor clasă. Lupta pentru coexistenţă „Este necesar ca poporul să se claraţie, să fie demascată în nizaţiilor şi acţiunilor antifas­
la autodeterminare, împotriva paşnică, a spus el, nu este o pătrundă de ideea că dacă vrea permanenţă complicitatea auto­ ciste ale tuturor democraţilor
să zdrobească fascismul, trebuie rităţilor la crimele săvîrşite de din ţară pentru a strivi O.A.S..
La Havana a avut loc o mare de­ să conteze în primul rînd pe u- fascişti şi să se depună eforturi

m onstraţie cu prilejul stîrpirii anal­ nitatea şi pe acţiunile propriilor pentru ca organizaţiilor sociale a obţine pace în Algeria prin

fabetismului în Cuba. sale forţe“ . să Ii se acorde drepturi şi mij­ tratative şi a deschide calea spre

Peste cîtcva zile liniştita staţiune — . G O V O D Z IO V Şl I. M E L N IK O V IN C L IŞ E U : Dem onstranţii poartă Demonstraţiile de masă ca­ loace pentru a apăra de fascişti reinstaurarea adevăratei repu­
Punta del liste — devine pentru a doua comentatori ai agenţiei Novosti condeie uriaşe — simbol al ştiinţei re au avut loc după aten­ ordinea publică şi securitatea blici.
oră locul unei aprige lupte politice. La de carte. tatele săvîrşite la Paris şi cetăţenilor.
6 august 1901 în cadrul conferinţei va Cubei. Această „in iţia tiv ă " iu i a fost Politica lipsită de raţiune a
econom ice interamericane care a avut sprijinită de ţările mari ale continen­ In decem brie W ashingtonul a revenii în provincie, confirmă că în în- In ’ întreprinderi, la oraşe şi preşedintelui de Gaulle împie­
loc tot la Punta del liste delegaţia tului. la încercările de-a convoca „con ferin ­ sate, în comitete antifasciste al dică realizarea unor progrese
S. U. A . a aruncat pe m asă 30 de a r­ ţa miniştrilor Afacerilor Externe ai ţă­ Mişcarea grevistă căror număr trebuie să sporeas­
ginţi, 30 de monede cu ajutorul cărora Unchiul Sam a fost indignat de in­ rilor membre ale O rganizaţiei Statelor că, se spune în declaraţie, se în problema algeriană.
im perialiştii vroiau să cumpere un tră­ gratitudinea „rudelor sărace“. Presa Am ericane pentru a condamna legătu­ înfăptuieşte unitatea cea mai
dător. americană a început să trîm biţeze des­ rile Cubei cu R. P . C hineză şi U .R .S .S .“ .
pre criza acută a O rganizaţiei Statelor Şi iată că în ciuda protestelor Cubei, eficientă, cea mai concretă.
„P o m a n a “ am ericană de 20 m iliarde Americane. Senatorul Smathers a denu­ M exicului, Braziliei, Argentinei, statu­
dolari a căpătai denumirea pompoasă m it această organizaţie „oscilantă şi lui Chile, B oliviei şi Ecuadorului, m a­ ţă rile capitaliste
de „A lianţa pentru progres". Dar a- slabă“ . „D acă O rganizaţia Statelor joritatea mecanică a votat pentru con­
cest „ajutor“ a încetat de a mai fi o Am ericane nu va lua măsuri colective vocarea con ferin ţei la 10 ianu arie (u lte ­ Minerii din Decazeville continuă, g r e v a
m arfă vandabilă. Iată cum l-a caracte­ eficiente îm potriva lui Castro, a decla­ rior preşedintele Kennedy a acceptat
rizat fostul preşedinte al Mexicului, rat el ziariştilor, atunci ar trebui crea- P A R IS 19 (A g e rp re s ). — adresează petiţii autorităţilor, strîng
Lazaro Cardenas, într-un interviu acor­ lă o altă organizaţie în afara O.S.A- propunerea preşedintelui Columbiei. D ecazeville... de 30 dc zile num ele m ijloace pentru fondul de ajutorare a
dat recent. u lui“ . Gamargo, de a acorda răgaz pentru o acestui mic oraş de m ineri ţine capul fam iliilor greviştilor.
nouă prelucrare „a celor îndărătnici" de afiş în presă, el se află pe buzele
„N ord-am ericanii — spunea fostul înfuriat de acest eşec preşedintele şi conferinţa a fo st am înată pentru 22 tuturor oam enilor muncii din Franţa G reviştii au aflat la 17 ianuarie
preşedinte al M exicului — vor să ne Republicii Peru — Prado — a cerut ia n u a rie ). caic, ca şi minerii din Decazeville îşi că minerii din Tara, Lorena, Franţa
ajute cu condiţia m enţinerii statu-qno- apără drepturile vitale printr-o luptă de nord, Provence, le-au trim is o parte
mIui social in ţările noaslre. Iii vor Şi astfel, în ajunul conferinţei de la grevista dîrză. din modestul lor câştig în semn de
Punta del Este s-au form at două gru­ G reviştii an petrecut pînă în prezent solidaritate proletară. „Lupta m ineri­
puri ale ţărilor latino-am ericane : pe de 30 de zile în galerii umede, semi- lor din A veyron este inseparabilă de
o parte, republicile care apără princi­ lupta întregii clase muncitoare france­
piul autodeterm inării popoarelor şi nea­

să permitem societăţilor lor particulare COMENTARÉ mestecului reciproc în treburile interne obscure, la 400 metri sub pămînt. ze îm potriva politicii actualului gu­
să acţioneze după bunul lor plac. Iii ale ţărilor, iar pe de altă parte — con­ Oam enii muncii francezi îşi expri­ vern“, declară în rezoluţia lor oame­
vor să lăsăm Cuba la cheremul lor. ca ţările Am ericii Latine să fie incluse ducătorii statelor dependente in cea nii muncii din departamentul Seine-
Banii pe care ci ni-i oleră nu repre­ mai mare măsură de im perialism care mă solidaritatea cu minerii de la Dc- et-Oise, care au trimis la D ecazeville
zintă decit un m ijloc de a înăbuşi sen­ sînt gata să susţină „dreptul" S.U.A. cazeville. In cadrul a zeci de mitin­
tim entele noastre : ei ne cer să săvîr- Ia o intervenţie îm potriva ţărilor iubi­ guri muncitorii de diferite profesii îşi

şim o faptă am orală". în N. A. Ţ. O. „Id e e a " lansată de acesl toare de libertate. m anifestă solidaritatea cu g re v iş tii, 100.000 de franci vechi.

Speranţele S. U. A. că miniştrii A fa ­ senior belicos a fost pe placul dicta­ Dacă în jurul mesei de la Punta del Victoria greviştilor electricieni

cerilor Externe ai statelor americane, torilor din Am erica Centrală. Este ar putea lua loc nu m arionetele

aîlînd despre instituirea „alianţei pen­ Dar după o oarecare reflectare pla­ de la conducerea statelor Peru, Para­ din N e w Y o r k

tru progres“ se vor prezenta imediat nurile de includere în blocul nord- guay, Venezuela, Columbia, Guatem ala,

la conferinţă şi vor aproba „sancţiunile atlaulic au fost amînate. W ashingtonul ci reprezentanţii popoarelor acestor N E W Y O R K 19 (A g e rp re s ). — ierea contractelor de muncă s-a în­
colective“ îm p o triva Cubei, nu s-au a- a hotărît să recu rgă la crearea unor ţări, ci ar rosti la adresa im perialişti­ Potrivit relatărilor agenţiei France cheiat cu victoria greviştilor. După
deverit. Atunci s-a recurs la presiuni, blocuri reg ion a le cu g a b a rit mic. /Ma­ lor acuzaţii grave. Fresse, la 18 ianuarie a.c., g re v a ce­ o săptămînă de grevă patronii au
şantaj, provocări — m ijloacele experi­ rionetele au fost de acord şi cu această lor 9.000 de electricieni din N ew fost nevoiţi să satisfacă în cea mai
m entale ale diplom aţiei dolarului. După propunere a stăpînului. In Guatemala, Toate planurile pe care le urzesc tră­ York, declarată în sprijinul cerinţe­
cum scria revista „T im e “ ... „K en n ed v a avut loc prim a conferinţă a şefilor dătorii popoarelor A m ericii Latin e la
C onferinţa de la Punta del Este sînt

a încercat să convingă pe latino-am c- de state m ajore ale stalelor din A m e­ am eninţate să se întoarcă îm potriva lor de m ărire a salariilor şi înche­ mare parte revendicările muncitorilor.

ricani că „alianţa pentru progres" esle rica Centrală. Adunarea s-a încheiat iniţiatorilor lor. „Cu toată campania G r e v a g enerală a inginerilor din Izrael
o altern ativă eficien tă a exem plului prin adoptarea „C a rie i G u atem alei“ şi propagandistică, cu toate presiunile de

Cubei“ . semnarea uimi acord militar. A stfel a diferite categorii pe care le pot exer­ T E L A V I V 19 (A g e r p r e s ). — „G uvernul va lua toate m ăsurile
In primul rind im perialiştii au ho- fost creat tin sector poliţienesc care cita m ilitariştii din Pentagon şi slugile
prevede coordonarea acţiunilor pentru lor din rlndurile gu vernelor ţărilor De opt zile continuă in Izrael greva necesare îm potriva grevei ingineri­
tărît să-şi folosească m arionetele din

O rg a n iza ţia S tatelor Am erican e, l.a înăbuşirea forţelor dem ocratice in i\- latino-am ericane, scrie ziarul chilian gen erală a in gin erilo r la care partici­ lo r“ , a d eclara t B en G u rion la o şe­

sfîrşitu l lunii octom brie, omul de paie m crica C entrală şi pentru lupta com ună „E l S ig to “ , toate p regă tirile costisitoa­ pă 6.000 de oam eni. M ed icii, profeso­ dinţă a parlam entului izraelian.

— interpusul lacheilor peruvieni ai im­ îm potriva Cubei. Documente reprobabi­ re pe care le fac im perialiştii sînt con­ rii de licee şi din instituţiile de învă- Ga răspuns la această acţiune, co­

perialismului am erican a propus ca le au fost sem nate de trădătorii care damnate eşecului. Istoria arată că nici ţăm înt superior, Uniunea studenţilor mitelui de grevă a declarat că in gi­ „OMUL CU DOUĂ FEŢE" (Desen de E F T IM IE M O D ILC A )
„problem a Cubei“ să fie exam inată de stau azi in fruntea statelor Guatemala, Washingtonul, nici răm ăşiţele colonia­ şi alte organizaţii din Izrael şi-au-ex­ nerii nu vor renunţa la revendicările
către O rganizaţia Statelor Am ericane Honduras, Costa Ricn, Salvador, Pana­ lism ului nu vor m ai fi în stare sâ ho­ prim at solidaritatea cu greviştii; lor.
şi să fie adoptate „sancţiuni" împotri- ma, Nicaragua. tărască mersul evenimentelor.

R ed acţia şi adm in istraţia zia ru lu i: str. 6 M artie nr. 9. T e le fo n : 188, 189, 75, 647. T a x a plătită în num erar c o n fo rm aprobării D irecţiei G en erale F .T .T .R . nr. 263.328 din 6 noiem brie 1949. — T ip a r u l: Întreprinderea P o lig r a fic ă „1 M a i“ — D eva.