Page 62 - 1962-01

p r o l e t a r i d im t o a t e ŢĂRILE, TTMIŢÎ-VA !
Anul XIV. Nr. 2200
Si-a început lucrările Conferinţa regională U.T.M.
i ...Orele 9 dimineaţa. In sală
[ Ieri au început lucrările Con-
j ferinţei regionale U.T.M. In
i sala mare a clubului „ Siăe-
1 rurgistul1‘ clin Hunedoara se
| află sute de tineri şi tin ere:
} muncitori, ingineri şi tehnici-
• cni din industria regiunii, co-
i lectivişti, elevi şi studenţi. Ei plan. Şi in luna aceasta ei
! au venit aici în calitate de
[ delegaţi ai organizaţiilor
{ U.T.M. pentru a discuta des-
( pre munca lor, despre educa-
v ţie, despre sarcinile de viitor
i ale tineretului din regiune.
| , Din fiecare colţ al regiunii
j- se găsesc aici tineri delegaţi
’K şi invitaţi ¦care prin munca
' lor plină de entuziasm şi ab-
i negaţie, prin elanul lor tine-
I resc, creator s-au situat in
[ primele rlnăuri ale luptei pen-
{¦ tru îndeplinirea şi depăşirea
J sarcinilor economice, pentru
i. îmbunătăţirea muncii cultural-
( educative, pentru înflorirea
5; continuă a regiunii.
J. ...Tină la începerea lucră-
( rilor conferinţei a mai rămas
i puţin timp. In holul clubului
J- tinerii discută, rid, glumesc.
J- Peste tot predomină o atmos-
I feră de sărbătoare. Se fac cu-
t noştinţe noi, se leagă noi prie-
l tenii.
Iată-l pe minerul Eugen
j- Dragotă, şef de brigadă la sec-
y torul I al minei Aninoasa. Cu
i mindrie povesteşte unui grup
1 de tineri despre viaţa nouă a
| minerilor, despre munca Şl
• succesele brigăzii pe care o
t conduce.
\ — Noi ştim că siderurgiştii
[ au nevoie de cărbune mult,
| bun şi ieftin. De aceea, alături
Salutul
adresat Conferinţei regionale U„ 1= M.
de f©Yarăşul Petru Furdui
Dragi tovarăşi 'şi tovarăşe,
îngăduiţi-mi să transmit dele­ telor.
gaţilor şi invitaţilor la Confe­ Tovarăşi,
rinţa regională U.T.M. — şi prin
ei întregului tineret al regiunii
Hunedoara — salutul fierbinte
al Comitetului regional de
partid şi să felicit din toată
inima organizaţiile U.T.M. pen­
tru succesele obţinute în educa­
rea şi mobilizarea tineretului, Romîn, care a deschis poporu­
pentru contribuţia preţioasă lui muncitor perspectiva lumi­
adusă la îndeplinirea planului
de' producţie, pentru munca de­
pusă pe tărimul transformării
socialiste a agriculturii şi pen­
tru rodnica activitate patrioti­
că desfăşurată în acţiunea de1 un an la altul tot mai puter­
Sector fruntaş
Duminică 21 ianuarie 1982
lntr-o atmosferă de entuziasm tineresc
îşi fac apariţia tovarăşii Petru
de virstnici, tinerii mineri se Furdui, membru al C. C. ai
străduiesc să trimită Hunedoa­ P.M.R., prim-secretar al Co­
rei şi Colanului cantităţi spo­ mitetului regional al P.M.R.,
rite de cărbune. In cursul anu­ Kopandy Alexandru, secretar
lui trecut tinerii din brigada al C. C. al U. T. M., An­
noastră au muncit in aşa fel drei Gervencovici, Gheorghe
incit, lună de lună şi-au înde­ Vuşdea, Ioan Ardeleanu, Aurei
plinit şi depăşit sarcinile de Bulgărea, secretari ai Comi­
tetului regional al P.M.R., Ioa-
sînt din nou printre minerii chim Moga, membru al birou­
fruntaşi. lui Comitetului regional al
P.M.R., Dumitru Dejeu, pre­
Iulian Ispas este un oţelar şedintele comitetului executiv
cunoscut. In prezent el învaţă al Sfatului popular regional,
pentru a deveni maistru oţe­ Vichente Bălan, preşedintele
lar. II zărim în mijlocul unui Consiliului regional sindical,
grup de delegaţi. Sînt tineri Elena Borza, preşedinta com i­
colectivişti din raionul Sebeş. tetului regional al femeilor.
— La noi — povestea iulian In întreaga sală răsună pu­
Ispas — fiecare tînăir se stră­ ternice aplauze, ovaţii. Cei
duieşte să înveţe cit mai bine, prezenţi manifestă cu căldură
să devină un bun maistru. în ­ pentru P.M.R., pentru Comite­
văţătura pentru noi e o preo­ tul său Central, în frunte cu
cupare principală. Pînă in luna tovarăişul Gheorghe Gheorghiu-
septembrie a- anului trecut am Dej.
lucrat la oţelăria Martin nr. 2.
Ca şi alţi tineri oţeluri m-am Lucrările conferinţei regio­
străduit să mă achit întotdea­ nale U.T.M. sint deschise de
una de sarcini. împreună cu tov. Szabo Carol, prim-secretar
echipă în care lucram am dat al Comitetului regional U.T.M.
peste plan 1.G00 tone de oţel. Se alege apoi prezidiul confe­
rinţei. Conferinţa a adoptat
— Si cam cite tractoare s-ar în unanimitate ordinea de zi ¦'
putea face din oţelul ăsta? —
interveni colectivistul Mărgi­ 1. Darea de seamă a Comi­
nean Nicolae din Dala. tetului regional U.T.M.
— Pe puţin 300. — Raportul comisiei de re­
— Transmite oţelarilor — vizie.
adăugă tlnărul colectivist
Gheorghe Bîscă din Răhău — 2. Alegerea Comitetului re­
că tinerii din gospodăria noa­ gional U.T.M. şi a comisiei
stră muncesc cu entuziasm regionale de revizie.
pentru întărirea şi dezvoltarea
gospodăriei noastre colective. Intrîndu-se în ordinea de zi
Sintem hotărîţi să facem to­ s-a dat cuvlntul tov. Szabo
tul pentru sporirea producţiei Carol. care a prezentat darea
vegetale şi animale. de seamă a ¦Comitetului regio-
Comişelului
regional P. M. R.
înfrumuseţare a oraşelor şi sa­ nică şi mai frumoasă, cină nă­
zuinţele de veacuri, ale poporu­
lui, aspiraţiile sale la o viaţă
mai bună, au devenit fapt im-
plinit. Avem cu toţii fericirea
de a vedea cum rodul muncii
Conferinţa organizaţiei regio­ depuse de întregul nostru po­
nale U.T.M. are loc în condiţi­ por, sub conducei-ea înţeleaptă
ile puternicului avînt cu care
luptă întregul nostru popor pen­ a partidului, se transformă în
tru a da viaţă sarcinilor măreţe noi şi noi giganţi ai industriei
trasate de cel de-al Ill-lea Con­ care se înalţă în toate regiunile inţa, arta şi cultura care au
gres al Partidului Muncitoresc patriei, în noi fabrici şi uzine
— izvoare ale creşterii bună­
stării celor ce muncesc.
Puterea industrială a patriei
noastre este de câteva ori mai
mare decît era în anii de vîrf
noasă a victoriei depline a so­ sub regimul burghezo-moşieresc.
cialismului şi a trecerii trep­ Numai sporul de producţie ob­
tate la comunism. ţinut in anul 1961 faţă de 1959
Trăim vremurile minunate
cina ţara noastră se dezvoltă cu
avînt vertiginos, devenind de la
Aspect clin timpul- Conferinţei regionale U. <T. M. /
Calitatea — obiectiv principal
4 pagini 20 bani
nal U.T.M. Apoi tov. Cismaşu l
María a prezentat raportul Co- f
misiei de revizie.
In aplauzele celor prezenţi y
a luat cuvlntul tov. Petru ]
Furdui, care în numele Corni- ]
tetului regional de partid, a. j
transmis un călduros ' salut i
conferinţei regionale U.T.M.
Participanţii la conferinţă t
aplaudă pe vorbitor, manifes- y
tindu-şi dragostea lor neţăr- ]
murită faţă de P.M.R. şi faţă ¦,
de C.C. al P.M.R. în frunte cu ]
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- j
Dej, hotărirea lor de a munci i
neobosit pentru a obţine noi t
succese în înfăptuirea sarci- ]
nilor ce le încredinţează partí- ţ
dul nostru tineretului. !
Conferinţa a trecut apoi la ]
discutarea dării de seamă a ^
Comitetului regional U.T.M. şi I
a raportului comisiei de revi- t
zie. In cursul zilei de ieri, au -j
luat cuvlntul la discuţii tova- \
răşii: Ghinea loan, Purţuc Mi- 4
hai, Oniga Aurel, Fintină Pe- ^
tru, Răşitoru loan. Bradu Tra- \
ian, Ivanov Sergiu, Măruţă ]
Gheorghe, Groza Minodora, Co- ]
mănescu loan, Urdea Gheor- }
glie, Dumitrescu Ioana, Bălan l
Vichente, Hatfaludi Virgil, 1
Mehmed loan, Bobric Virgil, \
Bădescu Marin, Tripşa ştefan, ]
Bădulescu. Petru, Băzvan Mi- j
nuţ, Borza Elena, Popescu Ste- 1
la, Cazacu Victor, Roman Du- î
mitru, Mihăilescu Gheorghe, ]
Vlad Ovidiu, Duăuman Ga- ]
vrilă, Zanev Angela. ]
Lucrările conferinţei conţi- ]
nuă.
. _,_J
."V•.>¦' * ' ' ' ” ¦
este cu aproape odată şi jumă­
tate mai mare decât întreaga
producţie din anul 1938 a Ro-
mîniei. Concomitent cu avîntul
puternic al industriei, în ţara
noastră se dezvoltă impetuos
agricultura, care este pe cale
de a deveni în întregime so­
cialistă.
O mare înflorire cunoaşte şti­
fost puse în slujba întregului
popor. Nivelul de trai material
şi cultural al oamenilor mun­
cii creşte în permanenţă.
Sînt semnificative rezultatele
obţinute în dezvoltarea econo­
mică şi culturală a regiunii Hu­
nedoara.
(Conţimutre in pag. 2-a)
pe î n t r e p r i n d e r e
Sectorul mecanic al întreprin­
derii de industrie locală „I. C.
Frimu“ din Orăştie, a obţinut
in primele zile ale anului suc­
cese de seamă. Astfel, pină în
ziua de 15 ianuarie, planul lu­
nar la reparaţii auto a fost
realizat în proporţie de 70 la
sută. In perioadă 1-15 ianua­
rie, planul producţiei globale la
sortimentele cărucioare-aragaz
şi port-bagaje pentru motoci­
clete a fost reaiizat în propor­
ţie de 102 şi respectiv 115 la
sută.
Cele mai frumoase realizări
le-au obţinut turnătorul Dumi­
tru Cucuruz, lăcătuşul Ludovic
Hobăr, tinichigiul Georgbe Dă-
răban, sudorii Marcu Corcea
şi Gheorghe Suciu.
M O N IC A R U SU
corespondent
Seară de întrebări
şi răspunsuri
De curînd, în satul Tăriăria,
au fost prezentate filmele do­
cumentare agricole „Despre
crescătorii de animale din R.S.S.
Moldovenească“ , „Creşterea ani­
malelor în G.A.C.“ şi „Creşterea
păsărilor“ . Cei peste 100 de
spectatori, între care majorita­
tea colectivişti, au luat parte
în continuare la o seară de în­
trebări şi răspunsuri pe margi­
nea filmelor rulate. întrebări­
lor puse de colectivişti cu acest
prilej, le-a dat răspuns pre­
şedintele G.A.C. din Tărtăria,
tov. Simion Cazan.
Consfătuiri ale revistelor
pentru copii
Silele trecute, la Deva, Glie-
Iar şi Hunedoara, au avut loc
cu cadrele didactice şi pionierii
trei consfătuiri ale revistelor
pentru copii editate de C.C. al
U.T.M. „Cravata roşie“ , „Lumi­
niţa“ şi „Arici — pogonici“ . Din
partea revistelor au vorbit des­
pre sarcinile care stau în etapa
actuală în faţa conducerii şco­
lilor şi a organizaţiilor de p io­
nieri, tov. Sîrbu Alexandrina şi
Jucan Stela, redactore ale revis­
tei „Cravata roşie“ .
Cu acest prilej, eleva Gostian
Rodica, fiică de lăcătuş-miner din
Ghelar, participantă la „Con­
cursul isteţilor“ iniţiat de revis­
ta „Cravata roşie“ , a fost pre­
miată cu premiul II, unic pe ţa­
ră — o bicicletă.
Cu contribuţia tineretului.
La marile agregate ale Hunedoarei, in minele din Valea
Jiului. în toate întreprinderile şi pe ogoarele regiunii, tinerii,
sub îndrumarea organizaţiilor de partid, îşi aduc o preţioasă
contribuţie la traducerea în viaţă a sarcinilor de plan. Prin
elanul lor tineresc, mulţi dintre aceştia obţin realizări deosebite.
Iată doar citeva aspecte din m unea tineretului regiunii noastre.
Cărbune peste plan
In abatajele m inelor din V alea Jiului
lucrează un mare număr de brigăzi de
tineret. M area m ajoritate a acestora
şi-au realizat şi depăşit in mod ritm ic
sarcinile de plan, au îm bunătăţit cali­
tatea şi au redus preţul de cost. Pen ­
tru rezultatele lor bune în muncă sînt
bine cunoscute brigăzile de mineri con­
duse de Ioan Bria, V ictor Gîrciumaru,
Constantin Sorescu şi altele. Tinerii
din Valea Jiului au dat peste plan a-
nul trecut 90.000 tone cărbune din care
peste 45.000 tone cărbune cocsificabil.
Tot mai mult metal
patriei
In întrecerea socialistă ce se desfă­
şoară în cadrul Com binatului siderur­
gic din H unedoara pentru sporirea pro­
ducţiei de m etal şi îmbunătăţirea cali­
tăţii acestuia, un aport deosebit îşi aduc
şi tinerii. La furnale, oţelărie sau la­
minoare, tinerii se străduiesc să îmbu­
nătăţească continuu procesul tehnologic,
să-şi ridice necontenit nivelul de cali­
ficare pentru a-şi aduce o contribuţie
toi m ai im portantă la în deplin irea şi de­ pe această tarla, urm ind ca de îndată ce tim pul va perm ite, să se treacă la
păşirea sarcinilor de plan. Contribuţia
tineretului hunedorean este concretizată
în cele 6.156 tone fontă, 13.067 tone
oţel m artin şi electric, 1-1.250 tone.
lam inate, 1.950 tone m inereu a-
glotn erat şi 34.251 ton e cocs m e­
talurgic, date peste sarcinile de plan
în anul trecut numai de brigăzile de şani au cunoscut o a-
tineret. Aceste realizări sînt legate de fluienţă mare de cum­ mult solicitate se nu­ solicitate de locuitori.
numele tinerilor din brigăzile conduse părători.
de Ilie M itcă, furnalist, Luca Nuţu, la-
m inator, A lexan dru N o jo g a n oţelar şi
alţii.
In întrecere cu timpul
P e m arele şantier al Hunedoarei mun­
cesc mii de tineri. Peste tot ei lucrea­
ză cu un elan deosebit. B rigăzile de tine­
ret au pornit o însufleţită întrecere pen­
tru reducerea tim pului la executarea
diferitelor lucrări. Şi reziliatele obţinu­
te sînt valoroase.
B rigada condusă de Alexandru Roşea
de la şantierul î al I.G.S.H. a reuşit
ca iu 24 de ore să m onteze 40.000 Kg.
arm ătu ră ta g ro a p a .‘.chipului fu rn alu ­ vor. vizita oraşul Timişoara, res-
lui nr. 7. In felu l acesta, tin erii di ii
brigadă au deschis frdnt de lucru be-
ton jştjlo r care au reu şit să toa rn e cu j pecţivţ. f abricile ,,Gşxban.u, „Ocsicp. instituţii rdin oraşiţl
......al întrecerii socialiste -...-
?
• Nici u n v a g o n e t d e m i n e r e u rebutât l
Datorită unor greutăţi obiective, plan m ai mult de 400 tone m inereu, i.
: in prim ele zile ale anului, m inerii
i din Tcliuc au extras minereu sub Apllcînd şi în anul acesta iniţia-' i
ţ nivelul sarcinilor de plan. Entuzias-
{ mul oam enilor însă, îm pletit cu apli- tiva „N ici un vagonet de minereu ţ
t carca a o seric de măsuri eficiente,
1 au făcut ca greutăţile să fie în scurt rebutat“, m inerii de aici au ridicat ?
f timp înlăturate, iar realizările să
* sporească. Aşa se face că de la în­ conţinutul de metal în minereul ?
ceputul anului ş i,p în ă în 19 ianuarie extras în perioada am intită cu a- j
i inclusiv, au reuşit să extragă peste
proape 1 la sulă faţă de prevederile ţ
planului. Gel mai frumos rezultat i
l-a înregistrat colectivul sectorului ¦
III, care n-a rebutat în acest an ?
nici un vagon et de minereu. ?
ţ R o a d e l e iniţiativei •
*i In iţia tiv a „ N ic i un va gon et de tului în abataje. R ezu lta fele nu s-au ţ
i minereu rebutat“ a fost îm brăţişată lăsat nici ele aşteptate. In perioada ţ
f şi de m inerii de la E. M . Barza. scursă de la începutul anului şi l
* Pentru a o aplica în cele mai bune pînă în prezent, calitatea minereu- »
: condiţiuni, ei au extins folosirea lui extras din abatajele în care lu- ?
4 ploturilor m etalice la toate locurile crează m inerii Petru Ghilean, A - ?
î de muncă unde se pretează, au a- vram Ştefan, Ioan Şim on şi Gheor- ;
? plicat în m ai m are măsură puşcapea ghe Gerbu, s-a îm bunătăţit cu circa ;
| selectivă şi a leg e re a m anuală a şis­ 100 la sută fa ţă de cea planificată. •
\ N u m a i încălţăminte d e b u n ă calitate
t Colectivul de muncă al fabricii de la începutul anului şi pînă în pre- L
i încălţăm inte „A rdeleana“ din Alba
* Iu lia este h otărît să obţin ă în 1962 zent, precum şi faptul că în aceeaşi ţ
ţ realizări din cele mai frumoase.
* Pentru aceasta, cl a luat toate mă- perioadă, nu s-a rebutat nici o pere- j
? şurile ca planul de producţie să poa-
^ tă fi realizat ritmic, iar produsele clic de încălţăm inte. *
l să fie de cea m ai bună calitate. Printre.fruntaşii întrecerii socialis- f
i Despre felul în care această hotu-
i rire a început să prindă viaţă, ne te de la această fabrică se numără *
* vorbesc cele circa 20 perechi bocanci muncitorii M arin Angelescu, Ana |
’ produse peste plan în fiecare zi de
Moldovan, Ioan H aţegan I, Ioan ţ
Drăghici, Ludovica H aţegan şi alţii. »
f
PETRU TOMA î?
corespondent
o. . 9- *-*»»•*. r, o * • »v ,o* • «• ¦o- . O” o - » « . t . . a. .«<¦«•••¦
Tinăra Maria '¦Rudenia de la fabrica chimică din Orfişţie
se numără printre cele mai bune laborante ale fabricii. - T o t­
odată ca este şi fruntaşă a clasei a X -a serală.
a spori producţia de cereale, pentru a
întări din punct de ’ vedere econom ico-
o rg a n iza to ric G. A. G. Ga - urm are a
muncii organizaţiilor U.T.M. d e.la sate,
m ajoritatea tinerilor colectivişti au par­
ticipat cu regu laritate la m uncile a g r i­
cole reuşind să-şi depăşească numărul
mult înainte de termenul planificat de zile-m uncă stabilite de adunările ge­
1.200 m. c. beton.
nerale ale G. A. G. In G.A^B. ca acele
Un rezultat deosebit a obţinut şi-bri­ din Gîlnic, Ungurei, Daia raionul
gada de tineret condusă de Ioan Terţau Sebeş, Gistei, Obreja raionul Alba, Ra-
de la sectorul electrotehnic al I.G.S.H. pnlt şi altele, tinerii au efectuat-între
A ceastă b rig a d ă a instalat în 45 j de 100-200 zile-m uncă. O contribu ţie im ­
zile 56.000 in. 1. de cablu la noua linie portantă şi-o aduc tinerii şi în dezvol­
dc laminoare.
tarea sectorului zootehnic. .In acest
Muncă însu fleţifă sector s-au creat 42 de echipe de tin e­
pe onoare
ret. Bune rezultate au obţinut tinerii
In unităţile socialiste ale agriculturii
din regiunea noastră s-au încadrat inii din G. A. G. Pricaz, Gistei, Gîlnic şi
de tineri. Alături de ceilalţi colecti­ altele.
vişti ei depun toate străduinţele pentru
De evidenţiat este şi faptul că tine­
retul sătesc şi-a adus o importantă
contribuţie la îm bunătăţirea bazei fura­
jere efectuînd lucrări de îniTeţinere prin
muncă patriotică pe 25.000 ha. păşune
şi fineţe naturale.
C O Y I m I IE N E
Terenuri redafe a griculturii
La indicaţia organizaţiei de partid, colectiviştii din satul Vinerea, raionul
O răştie, au hotărît să redea ag ricu ltu rii în acest an, 20 ha. de îîn a ţ slab
productiv de pe locul numit „Luucuţa“ .
în că clin toam na anului trecut, c o lec tiviştii au defrişat arboretu l existent
desţeleniri.
Vînzări de pesle 7 0 0 .0 0 0 lei
încă din prim ele zile de tineret au realizat un num ăr dc 45 bucăţi.
ale anului 1962, m a g a ­ vîn zări de peste 700.000 De rem arcat c faptul
zinele din oraşul Petro­ Ici.
că m agazinul este bine
Printre articolele mai aprovizionat cu m ărfuri
mără stole de haine şi D e pildă, în primele
Astfel, la m agazinul de paltoane pentru băr­ două decade ale lunii
nr. 1 textile din P e­ baţi şi femei precum şi ianuarie, în acest m a­
troşani, dc la începutul covoare, zefir, pînză de gazin au intrat mărfuri
anului şi pînă în ziua perdele şi altele. Numai
de 19 ianuarie, cele 6 covoare persîene au fost în v a lo a re de peste
vînzătoarc din brigada vîndute în acest timp 500.000 lei.
In excursie
Ieri dimineaţă, un grup de 90 Terezia“, centrul universitar,
tovarăşi, cursanţi ai Universită­ muzeul şi vor viziona un spec­
ţii populare din oraşul Sebeş, tacol. La întoarcere va fi vizi-,
au plecat într-o excursie de tat şi oraşul Arad.
două zile cu autocarele O.N.T.
Carpaţi, în regiunea Timişoara. Din rlndul excursioniştilor 'fac
Cu acest prilej excursioniştii parte muncitori, tehnicieni şi
vor trece prin oraşul Lugoj şi funcţionari de la fabrica „Sebe­
şul“, i!Simion Băr/auţiu“ şi alte