Page 63 - 1962-01
P. 63
pag. 5 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2230
gmmWKBSEBBBII COTE3.W7SUJ is&Ka&nntt&'i v#«D«s5iMBsn
Salutul Comitetului r e g i o n a l P. M /?.
.71Mdeadresat C o n f e r in ţe i regionale
U tovarăşul Petru f
(Urmare din pag. l-a) te în prezent cel mai mare şi giştilor, muncitorilor din toate însă că în ceea ce priveşte nu nelor şi organizaţiilor de partid Studierea profundă de către Dragostea tineretului faţă de
mai modem fumai al ţării, pre ramurile economiei regiunii, să mărul de animale Ia suta de sarcina de a asigura conduce tineri a documentelor plenarei patria socialistă, patriotismul
Ca urmare a politicii leniniste cum şi alte unităţi industriale lupte .nu numai pentru a da hectare, ea este rămasă în urmă rea permanentă a organizaţiilor C.C. al P.M.R. din noiembrie- său fierbinte trebuie să-şi gă
a partidului nostru de indus de cea mai mare importanţă. produse mai multe, ci şi de ca faţă de posibilităţi. Situaţia Uniunii Tineretului Muncitor, decembrie 1961, ii ajută să cu sească expresia nu numai in
trializare socialistă a ţării, po Vă puteţi imagina cum va arăta litate mai bună şi la un preţ aceasta trebuie îndreptată. Tre de a le ajuta zi de zi in mun noască şi să înţeleagă mai bine
tenţialul industrial al regiunii regiunea în viitor, cînd vor fi de cost cît mai scăzut. buie să ne concentrăm atenţia ca pe care ele o desfăşoară în istoria P.M.R., lupta plină de participarea entuziastă la înde
a crescut simţitor. In ultimii doi terminate construcţiile industria cu toată răspunderea spre sar rîndurile tineretului. Organiza plinirea sarcinilor de producţie
ani au fost puse în funcţiune le începute în prezent şi cele O îndatorire patriotică de cinile care privesc sporirea nu ţiile noastre de partid sînt da şi sîrguinţa la învăţătură, ci şi
noi obiective importante, cum prevăzute în viitor, ce forţă şi mare răspundere ce revine ti mărului de bovine, porcine, ovi toare să se preocupe într-o mă
sînt : bateria nr. 4 de cocs, cup ce importanţă economică va neretului, este participarea cit ne şi păsări proprietate obşteas sură mai mare de educarea ti abnegaţie dusă de comunişti in participarea cît mai largă la
toarele Martin nr. 4 şi 5 de avea ea ! Iată ce perspective mai largă la acţiunea de strîn- că a ţăranilor colectivişti. Să neretului, să îndrume organiza
cite 400 tone şi turnătoria de frumoase sînt deschise tineretu gere a fierului vechi. Ştiţi bine dezvoltăm baza furajeră şi să ţiile de tineret, de sindicat, sfa pentru eliberarea poporului de acţiunile cu caracter patriotic,
lingotiere; s-au redeschis noi lui din regiune, iată ce sarcini cît de necesar şi valoros este construim adăposturile nece turile populare, celelalte orga sub exploatarea burghezo-mo iniţiate de partid.
orizonturi miniere, s-au dezvol măreţe îi stau în faţă. acest fier pentru oţelării. Fără sare. nizaţii de masă şi obşteşti, pen şierească, pentru demascarea şi
tat capacităţile de producţie ale fier vechi, oţelării nu pot asi tru a-şi îmbunătăţi munca de zdrobirea grupurilor fracţioniste In lumina sarcinilor trasate do
multor uzine şi fabrici. Produc Tovarăşi, gura funcţionarea cuptoarelor, Utemiştilor le revine in aceas educare a tinerei generaţii. antipartinice, pentru continua Conferinţa regională de partid,
ţia realizată peste plan în acea nu le pot folosi din plin, nu tă direcţie îndatorirea de a de întărire a unităţii partidului. in întreaga regiune se desfăşoa
stă perioadă în principalele ra Conferinţa regională U.T.M. pot produce oţel nou. Intensi- veni animatori ai tineretului Prin toate mijloacele de edu ră o largă acţiune patriotică de
muri ale industriei regiunii, re care şi-a început astăzi lucră fieîndu-şi acţiunile pentru strin- pentru înfăptuirea sarcinilor care trebuie dezvoltate în rîn înfrumuseţare a oraşelor şi sa
prezintă 252.000 tone cărbune rile, are menirea de a analiza gerea fierului vechi, tineretul trasate de partid. Tinerii pot şi durile tineretului înaltele cali
brut, din care 119.000 tone coc- multilateral activitatea desfăşu din regiune va avea satisfacţia trebuie să aducă o contribuţie tăţi morale ale omului înaintat, Organizaţiile U.T.M. au sar telor. In această acţiune se ce
sificabil, 35.000 tone minereu rată de organele şi organizaţiile că şi-a adus aportul sporit la mare la curăţirea şi îngrăşarea luptător pentru socialism, ati cina de cinste, de onoare de a se re ca organizaţiile U.T.M. să-şi
de fier, 85.000 tone fontă, 91.000 U.T.M. în mobilizarea maselor realizarea angajamentului luat păşunilor şi fineţelor naturale tudinea socialistă faţă de mun ocupa de creşterea şi recoman aducă întreaga contribuţie. Să
tone oţel şi 113.000 tone lami largi ale tineretului din între de harnicii noştri oţelari, de a pentru creşterea producţiei de că şi avutul obştesc; curajul, darea celor mai buni tineri pen facem ca atunci cind la Hune
nate. prinderi, mine, şantiere de con da cantităţi tot mai mari de masă verde la hectar, ei pot şi capacitatea ele a învinge greu tru a fi primiţi în rîndurile doara noastră, cetatea de foc a
strucţii, instituţii, şcoli şi de metal peste sarcinile prevăzute. trebuie să-şi sporească aportul tăţile, spiritul de sacrificiu pen partidului. Să nu se uite nici un patriei, la Petroşani, Deva,. Că-
'A continuat să se dezvolte ra pe ogoare la îndeplinirea sar la dezvoltarea sectorului zooteh tru apărarea patriei şi a cuce moment că organizaţiile U.T.M. lan, Cugir sau Brad, vor veni
pid sectorul socialist al agri cinilor trasate de partid şi de Din Conferinţa regională de nic. Organizaţiile U.T.M. de la ririlor revoluţionare ale po sint pepinierele din care parti vizitatori să poată spună : „fru
culturii regiunii. Cele 305 gos a adopta asemenea hotărîri care partid s-au desprins sarcinile sate sînt chemate să îndrume porului, cinstea, sinceritatea, dul îşi recrutează cei mai mulţi mos oraş, gospodari locuitori“ ,
podării agricole colective cu să ducă la continua îmbunătă importante ce revin constructo pe utemişti şi masa tinerilor din respectul faţă de vîrstnici, dra dintre membrii săi. Cea mai ar iar noi să putem adăuga cu
prind 89 ia sută din suprafaţa ţire a muncii organizaţiilor de rilor din regiune. Pe şantierele unităţile socialiste, să-şi însu gostea pentru familie, spiritul zătoare dorinţă a fiecărui ute- mindrie : „aceste lucruri s-au
colectivizabilă a regiunii, fără tineret. de construcţii industriale şi so- şească şi să aplice în producţie tovărăşesc. mist trebuie să fie aceea ca prin făcut cu sprijinul tineretului,
localităţile de munte. cial-culturale trebuie desfăşu metodele agro-zootehnice îna întreaga sa activitate să fie prin munca lui patriotică“ . Să
Comitetul regional de partid rată o astfel de activitate, în- intate, să manifeste preocupare Una din principalele noastre demn de a face parte din rindu amenajăm peste tot, în jurul
Perioada amintită a fost mar îşi exprimă convingerea că de cît toate obiectivele aflate în pentru ridicarea calificării pro îndatoriri este creşterea unui ti rile partidului nostru, detaşa blocurilor, în cvartalele noilor
cată in acelaşi timp de creşte legaţii prezenţi la conferinţă, construcţie să fie terminate şi fesionale a tinerilor mecaniza neret cult, bine instruit şi pre mentul de avangardă al clasei locuinţe, zone verzi, parcuri, să
rea continuă a nivelului de trai. aleşi din rîndurile celor mai buni date în folosinţă înainte de ter tori din S.M.T. şi G.A.S., să în gătit pentru viaţă. Organizaţiile muncitoare, conducătorul între
S-au dat în folosinţă oameni reprezentanţi ai tineretului, menul planificat. tărească simţul de răspundere U.T.M. din şcoli sint chemate să gului popor în lupta pentru con plantăm arbori decorativi şi
lor muncii peste 5.500 aparta sînt conştienţi de însemnătatea şi grija acestora pentru tractoa desfăşoare o intensă muncă po- struirea orînduirii socialiste şi flori. Să ne preocupăm în ace
mente, 48 şcoli cu 190 săli de răspunderii ce le revine şi se Aţi luat cunoştinţă din ziare rele şi maşinile pe care le de litică-educativă în rîndui elevi iaşi timp ca fiecare sat să fie
clasă, 41 cămine culturale, s-au vor strădui să analizeze în mod despre Directivele C.C. al P.M.R. servesc, pentru executarea lu lor şi studenţilor, pentru obţine
electrificat 28 de sate. Volumul aprofundat activitatea desfăşu cu privire la criteriile principale crărilor agricole în timpul cel rea unor rezultate bune la învă comuniste. mai curat, mai bine îngrijit. PU-
mărfurilor vîndute populaţiei rată, să scoată în evidenţă ex ale întrecerii socialiste. Aţi vă mai optim şi de cea mai bună ţătură. In rindul tineretului şco nînd cu toţii umărul, vom reu
din regiune, in anul 1961 a fost perienţa pozitivă, rezultatele zut cîtă atenţie acordă condu calitate. lar trebuie dezvoltată dragostea Partidul a încredinţat Uniunii şi să facem din regiunea noas
cu aproape o jumătate de mi muncii pline de elan a tinere cerea partidului nostru acestei faţă de munca productivă, să Tineretului Muncitor sarcina de tră renumită prin locurile sale
liard lei mai mare decit în anul tului din regiunea noastră şi sarcini. Este de datoria organi Tovarăşi, combată atitudinea acelor tineri marc cinste de a se îngriji de pitoreşti, prin monumentele sa
1959. să critice cu tărie lipsurile care zaţiilor U.T.M. ca sub conduce care caută să fugă de munca f i creşterea şi educarea tinerelor le istorice şi ale naturii, o regiu
mai există în activitatea lor. rea organizaţiilor] de partid, să Partidul nostru, regimul de- zică, manifestările de indiscipli vlăstare. Organizaţiile U.T.M. să ne înfloritoare, curată şi îngri
La. obţinerea acestor mari suc desfăşoare o vie activitate po mocrat-popular înconjoară tine nă, comportările nesănătoase în ajute organizaţia de pionieri jită ca o-adevărată grădină.
cese, desigur, incomplet redate In cadrul conferinţei, fiecare litică şi organizatorică pentru retul cu o adevărată grijă pă societate. să-şi îmbunătăţească în mod ne
aici, o contribuţie de seamă a dintre dvs. are dreptul, aşa cum antrenarea întregului tineret rintească.
fost adusă de harnicul şi entu prevede Statutul organizaţiei din întreprinderi în întrecerea Organizaţiile de partid tre încetat activitatea pentru edu Tovai’ăşi,
ziastul nostru tineret. U.T.M,, să participe la dezbate socialistă, pentru a participa Prin dezvoltarea largă a în- buie să vegheze ca activitatea carea copiilor în spiritul dra Desăvirşirea construcţiei so
rea tuturor problemelor mun aiături de vîrstnici la obţinerea văţămîntului de toate gradele, de educaţie politică şi ideologi gostei faţă de patrie, faţă de
in industriile minieră şi side cii şi să-şi spună părerea. Dum unor succese tot mai frumoaso s-au creat tineretului condiţii că a tineretului să fie pătrunsă
rurgică, pe şantierele de con neavoastră sînteţi tineri şi nu în producţie. de învăţătură din cele mai bune; de intransigenţă revoluţionară scumpul nostru partid, părinte cialiste în patria noastră pune
strucţii şi in celelalte ramuri cunoaşteţi viaţa de altădată. prin măsurile luate in vederea faţă de orice manifestări ale
mii de tineri, pătrunşi de devo Unele lucruri le ştiţi doar din In întreprinderile regiunii ridicării nivelului de trai al în influenţei ideologiei burgheze. le tineretului. în faţa organizaţiilor de tine
tament faţă de cauza construc povestirile celor vîrstnici, din muncesc mulţi tineri dintre tregului popor, i s-a asigurat o Trebuie să ne preocupăm mai
ţiei socialiste, au participat cu cele citite sau învăţate în şcoli. care unii sînt noi angajaţi. Or dezvoltare sănătoasă, iar prin mult de educarea tineretului în Tineretului nostru îi revine ret sarcina îmbunătăţirii conti
entuziasm la întrecerea socia In trecut, cind poporul era asu ganizaţiile U.T.M. şi aiături de înfăptuirea politicii partidului, spiritul concepţiei materialiste marea cinste de a , fi con nue a activităţii lor. Chezăşia în
listă, la mişcarea de inovaţii şi prit de burghezie şi mGşierime, ele, sindicatele, sînt chemate să prin traducerea în viaţă a pro despre natură şi societate, al în tinuatorul unor minunate tra deplinirii acestor sarcini o con
raţionalizări, la îmbunătăţirea fiii de muncitori şi . ţărani mobilizeze întregul tineret la gramului desăvârşirii construc tăririi disciplinei în muncă şi diţii de luptă revoluţionară. stituie îmbunătăţirea conducerii
calităţii şi reducerea preţului de nu aveau parte decit de ridicarea continuă a calificării ţiei socialiste şi trecerea ld viaţă, să organizăm mai plăcut Cunoaşteţi din istoria poporu de către partid a organizaţiilor
cost al produselor. chin şi suferinţe, el nu putea profesionale, la însuşirea teh construcţia comunistă, i s-a des şi educativ timpul liber al ti lui nostru dîrzenia şi vite de tineret, întărirea preocupării
să se întrunească şi să discute nicii înaintate, la introducerea chis perspectiva celui mai lu nerilor, dezvoltind neîncetat ac jia cu care s-a ridicat popu organizaţiilor de partid nentru
Comitetul regional de partid liber despre problemele sale, în practică a celor mai eficace minos viitor. tivitatea culturală, artistică şi îndrumarea şi sprijinirea acti
acordă o înaltă preţuire activi despre viitor, aşa cum facem metode de muncă. Tinerii să fie laţia dacă împotriva cotro vităţii lor.
tăţii depuse de cele peste 1.800 noi astăzi. ajutaţi să înveţe temeinic me Aşa cum arată tovarăşul sportivă. pitorilor romani, patosul re
brigăzi de producţie şi de cele seria pe care şi-au ales-o, să Gheorghe Ghecrghiu.-Dej în Ra
aproape 1.900 brigăzi utemiste Dreptul de a ne întruni şi a fie educaţi să iubească fabrica portul la cel de-al III-lea Con Sub îndrumarea organizaţiilor voluţionar cu care au luptat ţă Comitetul regional de partid,
de muncă patriotică, apor dezbate problemele muncii şi în care lucrează şi să îngrijeas gres al P.M.R. „ Tineretul nos ranii răsculaţi, sub conducerea comitetele raionale şi orăşeneşti,
tului pe care îl aduce tineretul ale vieţii, despre ceea ce am că cu răspundere de avutul ob tru are in faţa sa an vast timp de partid, organizaţiile de tine lui Horia, Cloşca şi Crişan şi a lui organizaţiile de bază, vor depu
din regiune la îndeplinirea şi făcut bun şi ceea ce trebuie să ştesc. Pe vremuri, meseria se de activitate, pentru afirmarea ret să îndrume tinerii pentru a
depăşirea planului de producţie. facem, constituie una din ma invăţa pe furate. Acest lucru nu nestăvilită a energiei şi entu sludia temeinic documentele Avram Iancu. Regiunea noastră ne toată strădania pentru a-şi
rile cuceriri obţinute prin luptă trebuie să se mai întimple as ziasmului său creator, pentru
Rezultatele obţinute de tineri de poporul muncitor, sub con tăzi. Tinerii trebuie să simtă înfăptuirea celor mai îndrăzne plenarei C.C. al P.M.R. din no- este leagănul luptelor eroice ale îndeplini sarcinile ce le revin în
în întreprinderi, in unităţile so ducerea1 partidului. toată căldura şi sprijinul colec ţe năzuinţe închinate fericirii minerilor din 1929. De aici, din conducerea organizaţiilor de ti
cialiste din agricultură şi în tivului în care muncesc, să sim poporului şi înfloririi patriei“ . iembrie-decembrie 1961, în care regiune s-au ridicat eroi ai cla neret.
şcoli, dovedesc că în regiunea Aşa cum s-a reliefat şi în tă din plin dragostea cu care
noastră există un tineret minu darea de seamă prezentată în sînt înconjuraţi. in numele acestui viitor, este s-a dezbătut Darea de sea?nă a sei muncitoare ca utecistul Fi- Ne exprimăm in acelaşi timp
nat, entuziast, plin de vigoare conferinţă, organizaţia regională chemat tineretul să depună toa limon Sîrbu şi alţi fii devotaţi convingerea că tineretul, în frun
şi voinţă de muncă, pătruns de de tineret, a crescut, s-a întărit Aşa Cum s-a subliniat în Con te eforturile pentru a-şi însuşi delegaţiei partidului nostru la ai poporului. te cu puternica şi combativa sa
dorinţa fierbiftte şi de hotărî- şi a obţinut mari succese în or ferinţa regională de partid, ti o educaţie cît mai înaltă şi pen
rea fermă de a-şi dedica în ganizarea şi mobilizarea tinere neretul trebuie mai bine orien tru a contribui, pe măsura po cel de-al XXII-lea Congres al Tradiţiile - glorioase de luptă organizaţie revoluţionară —
treaga capacitate şi putere de tului la lupta pentru înfăptui tat către acele profesii care sînt sibilităţilor sale, cu tot elanul
muncă construcţiei socialiste, în rea politicii partidului nostru. solicitate de economia naţiona la înfăptuirea sarcinilor trasate P.C.U.S. Insuşindu-şi temeinic revoluţionară ale muncitorilor Uniunea TineretuluiJHuncitor —
floririi patriei. lă. cum sînt profesiile de mineri, de partid. din regiune împotrivă exploatăm —îşi va face cu cirfste datoria,
Trebuie apreciat, de aseme furnalişti, oţelari, constructori. concluziile ce se desprind din rii capitaliste, minunatele exemT
Făcînd bilanţul succeselor ob nea, că organizaţiile U.T.M. din Organizaţiile U.T.M., sindicatele Nimic nu poate fi mai înăl ple de eroism de care dau do luptînd cu abnegaţie, înflăcăra
ţinute, tineretul trebuie să pri şcoli au sprijinit într-o măsură să desfăşoare o activitate mai ţător pentru un membru al or documentele plenarei, organiza
vească mereu înainte. Tineretul mai mare îmbunătăţirea pro intensă, mai dinamică, să gă ganizaţiei de tineret, decit dă vadă muncitorii înaintaţi în re şi entuziasm pentru tradu
regiunii noastre are marea fe cesului de învăţământ, legarea sească cele mai corespunzătoare ruirea întregii sale puteri, a în ţiile U.T.M. trebuie să tragă în
ricire de a trăi într-o ţară mi lui de practica construcţiei so forme pentru a cuprinde între tregului elan tineresc, luptei frunte cu comuniştii, în lupta cerea în viaţă a Directivelor ela
nunată, şi într-o regiune bogată cialiste. Succese importante gul tineret în munca de însuşire pentru desăvirşirea construcţiei văţăminte pentru activitatea
şi frumoasă. s-au obţinut şi în munca de a ştiinţei, tehnicii şi tehnolo socialiste în patria noastră. pentru construirea socialismu borate de cel de-al III-lea Corn
educare politică şi ideologică a giei înaintate. Să organizăm un practică în rindurile tineretu
In subsolul regiunii se află tineretului, în dezvoltarea con front larg de luptă pentru creş Am ascultat aici la Conferin lui, trebuie să dezvolte în rîn greş al partidului nostru.
mari rezerve de cărbune, mine ştiinţei sale socialiste. terea nivelului profesional al ţă vorbindu-se de tineri care au lui.
reuri de fier, metale neferoase. fiecărui tînăr muncitor. Lingă dat dovadă de mult curaj şi dui tineretului patriotismul fier Strîns uniţi în jurul Partidului
In regiune avem o bază ener Trecînd în revistă realizările fiecare maşină să se creeze ade eroism în muncă, înlăturînd de
getică puternică, o industrie si obţinute, trebuie să ne gîndim vărate şcoli, în care cei mai ficienţe care puteau să aducă binte, dorinţa de a contribui cu Muncitoresc Romîn, al Comite
derurgică dezvoltată, puternice cum vom munci în viitor şi să buni muncitori să vorbească ti avarii grave unor agregate.
uzine constructoare de maşini. stabilim măsuri care asigură ca nerilor despre experienţa lor. In întregul elan la înflorirea pa tului său Central, în frunte cu
De asemenea, regiunea noastră activitatea noastră să se desfă cadrul ..joilor de tineret,“ să se In minele din regiune, în. în
are un bogat patrimoniu fores şoare din ce în ce mai bine, organizeze pe scară mai largă treprinderile siderurgice, pe ma triei. tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
tier, dispunem de mari posibi rezultatele ei să fie tot mai fru popularizarea celor mai bune rile şantiere de construcţii şi în
lităţi pentru creşterea anima moase. Aş vrea ca în cuvîntul metode de muncă’. alte ramuri de activitate din In marea bătălie pe care o des. Dej, să mergem mereu înainte,
lelor, extinderea pomiculturii şi meu să mă refer în această di regiune avem mii şi mii de ti
viticulturii. Toate acestea oferă recţie la cîteva probleme. Tovarăşi, neri care dau dovadă de un făşoară oamenii muncii din re să nu precupeţim nici un efort
condiţii pentru dezvoltarea pu adevărat eroism in lupta pen
ternică şi multilaterală a eco Nu de mult a avut loc Con De curind a avut loc Consfă tru sporirea producţiei şi pen giune, sub conducerea partidu pentru a îndeplini cu succes sar
nomiei regiunii. ferinţa regională de partid, care tuirea pe ţară a colectivişti'.or tru apărarea avutului obştesc.
a făcut bilanţul activităţii des fruntaşi. Aţi citit cu toţii cu- Aceasta este expresia patriotis lui, pentru a da patriei mai cinile pe care partidul ni le pu
După cum vă esté cunoscut in făşurate în ultimii doi ani şi a vîntarea tovarăşului Gheorghe mului socialist înflăcărat de
înfăptuirea sarcinilor construc stabilit sarcinile ce stau în faţa Gheorghiu-Dej rostită la .închi care este animat tineretul nos mult cărbune, minereu, metal ne în faţă.
ţiei socialiste, Partidul Munci oamenilor muncii din regiune derea Consfătuirii şi chemarea tru. a dorinţei sale de a-şi de
toresc Romîn manifestă o deo in lumina documentelor Con adresată de participanţii la dica întreaga putere de muncă şi bunuri de consum, tineretul Vă urăm, dragi tovarăşi, din
sebită grijă pentru dezvoltarea gresului al III-lea al partidului. această consfătuire. şi elanul tineresc, înfloririi şi
cu precădere a industriei grele. întăririi scumpei noastre patrii. trebuie să se dovedească demn toată inima succes deplin in
Prin măsurile luate de cel de-al O deosebită atenţie a acor Şi în regiunea noastră, în lu Ce minunat este să asculţi vor
III-lea Congres al P. M. R. s-a dat Conferinţa regională de mina acestor documente, se cer bindu-se despre asemenea oa de marile tradiţii de luptă ale desfăşurarea lucrărilor Confe
asigurat dezvoltarea într-un partid problemelor privind asi multe de făcut. Acum când agri meni ! Ce minunat este să ştii
ritm mai susţinut a industriei gurarea îndeplinirii sarcinilor cultura regiunii este în cea că ţi-ai făcut pe deplin dato înaintaşilor. rinţei regionale U.T.M.
extractive, siderurgice, construc ce decurg din planul de stat pe mai mare parte colectivizată, ria ! Cu asemenea tineri, orga
toare de maşini şi a altor ra 1962, sporirii producţiei de căr sarcina principală în acest do nizaţia U.T.M.. part’^nl, între Stafii ?a „@lukul tineretului
muri ale industriei regiunii noa bune şi minereuri, de metal, ma meniu este întărirea economico- gul popor, se mîndresc.
stre. Sumele acordate de con şini, vunuri de consum etc. organizatorică a gospodăriilor Chibul I.C.S. „Filimon Sîr ză, cu aceeaşi atenţie ca şi titori. De la începutul anului
ducerea partidului şi statului agricole colective. Nu putem trece însă cu vede
nostru pentru construcţii de noi Aşa după cum a subliniat rea că mai sînt încă tineri şi bu“ din Hunedoara a fost de fiicele de constructori Raăuli şi-au întocmit fişe de noi ci
obiective industriale, sînt de-a Să luptăm ca fiecare gospo chiar utemişti, care au manifes
dreptul uriaşe. Priviţi regiunea Conferinţa regională de partid, dărie agricolă colectivă să devi tări necorespunzătoare în fabri numit cu ani în urmă „Clu lldica şi Stanca Maria sau titori, aproape 500 tineri, care
Hunedoara. Ea este un adevă nă o unitate economică puter că, şcoală, familie şi societate.
rat şantier de muncă clocoti trebuie luptat pentru folosirea nică în care să domnească bel bul tineretului“ şi pe drept Rediş Elisabeta, soţie de şofer au împrumutat peste 3.000 vo
şugul. Regiunea noastră se bucu Această stare de lucruri de
toare. Aici se realizează cea mai cit mai raţională a utilajelor şi ră de o tradiţie frumoasă in notă că în munca de educare cuvînt. Dintre cei peste 500 la I.C.S.H. şi Acaru Maria, so lume. Iată-l doar pe tînărul
creşterea animalelor. Conferinţa comunistă a tineretului mai
mare producţie de cărbune, ele agregatelor, pentru creşterea avem încă deficienţe. oameni ai muncii, care îl frec ţie de betonist. dulgher Rusu Simion, venit de
regională de partid a arătat
minereu de fier, de fontă, oţel continuă a productivităţii mun Congresul al III-lea al parti ventează, aproape 400 sînt t i ...Din cele două săli alătu curind pe şantier din părţile
dului nostru a pus în faţa orga
şi iaminate. Aici se construieş cii, pentru realizarea de eco neri, iar peste 200 au virsta rate cercului de croitorie, răz Reghinului. In acest an a ci
nomii la preţul de cost. Confe între 18-21 ani. bat zvonurile săltăreţe ale tit 7 volume („Toate pinzele
rinţa a cerut minerilor, siderur- Am aflat aceste amănunte unor melodii populare. Repetă sus“ de R. Tudoran, „ Omul
într-una din aceste seri tind taraful condus de dirijorul care ride“ de V. Hugo, „Pe
sălile clubului sînt pline de Stăneseu Voicu şi echipa de „Viteaz“, spre insulele ocea
animaţie. fluieraşi, cea mai tînără for nului Pacific“ etc.). Dragostea
Din hol te intimpină o ex maţie a clubului. Intre ¦¦artiş de citit l-a îndemnat să-şi
poziţie permanentă de foto tii amatori care participă la facă şi o bibliotecă personală.
grafii. şi picturi in ulei. Fie repetiţii, toţi tineri intre 18- Pină în prezent şi-a cumpă
care exponat cuprinde imagini 25 de ani, se numără zugra rat (in patru luni de cind lu
ale Hunedoarei socialiste, di vul Oprea Constantin, sudorul crează pe şantier!), nu mai
ferite construcţii social-cullu- Constantin Ioan, tinichigiul puţin de 15 volume. Şi ca el
rale şi . industriale care au Chiriţâ ioan, tîmplarul Haidu sint mulţi cititori ai bibliote
schimbat în anii din urmă faţa Ştefan, funcţionara Maria Eu cii. Intre aceştia sc numără şi
oraşului. genia...
tovarăşul Munteanu Ioan.
In camera din dreapta, cu uşa
uşor întredeschisă, se aud bă ...Uşa de la intrare se des Bibliotecarei i-a venit in
tăile pieselor pe tăbliile me chide brusc, lăsîndu-i să intre ajutor tehnicianul Dumitres-
selor de şah. Electricianul pe utemiştii Munteanu Ioan, cu Gheorghe, din colectivul de
Ghenea Nicolae, tocmai dă sudor, şi Constantinescu Eu sprijin al bibliotecii. El con
mat tinărului Sasu Cornel, gen, strungar. duce cu rezultate bune o bi
strungar in secţia mecanic şef bliotecă volantă în cartierul
a I.C.S H. — Eu intru puţin pe la şa constructorilor, Buituri. Are
hişti ! spune Constantinescu. peste 500 volume in primire,
In sala mare din stingă se la care sint abonaţi peste 70
aude vocea instructoarei cer — Pină atunci eu trec pe la cititori.
cului de croitorie, frecventat bibliotecă! ii răspunde tova
răşul său.
de peste 100 tinere, muncitoa — Vezi să nu stai prea mult ...O clipă bibliotecara s-a
re ale I.C.S.H., fiice şi soţii pe-acolo. Filmul începe peste oprit din lucru. Parcă stă să
ale Constructorilor. Azi se des 40 de minute.
asculte replicile schimbate in
făşoară lecţia predată de tov. ...Intrînd în sala bibliotecii sala de alături, de membrii
Raşcă Aurelia, la clasa înce te impresionează plăcut liniş echipei de teatru, condusă de
tov. I. Văran. Ei fac lectura
pătoarelor. S-a ajuns la croiul tea care domneşte aici.
bluzei simple. Muncitoarele Bibliotecara Pîrlea Victori- piesei „Oamenii înving“ de Al.
Berbec Ana şi Petrescu Aure na, nu mai pridideşte să îm Voitin, pe care constructorii
lia. urmăresc schemele făcute partă cărţile. E şi normal. se pregătesc s-o pună în
pe tablă, pentru a le trans Frecvenţa zilnică la biblioteca scenă.
pune pe hirtie şi apoi pe pîn- clubului este de peste 150 ci- I Ri MI E STRĂUT
