Page 64 - 1962-01

Mr. ?200 DRÜMUti SOCIALISMULUI pag. 8

m it*

ERETE, MUNCA, BUCURI I

Maistrul de la cubilouri Mîndria atelierului

%r~>r—>j-**r-> r* r>r oooo oooooooo oooooooooooo
y
Fiindcă nu-l putu găsi la cut. De pe platformă U îiitre- lovituri puternice. Strădania U .O o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o
o In biroul atelierului de re- te chemările. Să luăm de
telefon, dispecerul se hotărî să bă cam peste cit timp poate fu însă zadarnică, dar destu- ^ L paraţii auto şi utilaje al exemplu pe utemistul Ioan
b T.R.C.H. din Deva, telefonul Poleac. Nu are decît 17 ani
dea o fugă pină la turnătorie, ieşi afară. parea nu putea suferi nici o ¦] g sună prelung. Maistrul Ioan şi totuşi este socotit ca unul
o Dubaru ridică receptorul. dintre mecanicii pricepuţi.
Avea nevoie urgentă de unele _ imediat, fu răspunsul mai- aminare. ] Odată trebuiau transportate
Vestea se pare că nu-l mul­ materialele pe şantierul din
date de la cubilouri pentru in- strului. Acesta, după ce stabili — Oxigenul! Imediat să fie ^ ţumeşte. îşi încruntă sprîn- Călan. Era însă nevoie să se
tocmirea unei situaţii de ana- cu comunistul Gheorghe Po- pregătită străpungerea cu oxi- 1 cenele. Apoi, spunînd cu ne­ facă reglarea ambreajului ca­
r liză a consumurilor specifice, ganu, zonele în care trebuie gen. Dubarule, spuse maistrul 3 caz : „Fuzeta de direcţie rup­ mionului care urma să plece
Hodorog, şefului de echipă, } tă. Bine, am înţeles!11 — în­ in cursă. Aceasta, după orele
Primul muncitor intilnit In întărită zidăria, îndeplini do- chide telefonul. de serviciu. Maistrul a ape­
secţie, îi spuse că maistrul pe rinţa dispecerului şi ieşi afa- lat la tineri. Ioan Poleac a
O clipă stă pe gînduri. Re­ fost primul care s-a oferit.
care-l caută poate fi găsit la ră din cubilou, pregăteşte tubul şi furtunele. ^ capitulează ceea ce i s-a co- In aceeaşi după-amiază, ca­
$ municat. „Vasăzică maşina de mionul a şi plecat la Călan.
cubilourile noi. — ştiu ce vă trebuie. Aşa că După puţin timp, o ploaie } o aprovizionare cu materiale a
o trustului a rămas în pană in Asemenea exemple de t i­
— Intr-adevăr, a fost aici — puteţi scrie: fontă nouă 28 de scîntei roşiatice, aidoma ^ L raionul Alba. S-a rupt fuze- neri care muncesc cu dăruire
unui joc de artificii, ieşea de j g ta de direcţie. Şi luni musai se pot da multe. Despre fie­
spuse un tinăr. A controlat tone, fontă veche... Şi maistrul la orificiul de scurgere. Apă- ^ g ca materialele să fie aici. care utemist maistrul Ioan
rură şi primele picături de ] 6 Acum e simbătă. Pe cine să Dubaru, secretarul organiza­
pregătirile ce se fac la cubiloul vorbit despre dalele ce-l g trimit ?“.

^ nr. 7 pentru turnarea de m ii- frămmtau pe dispecer ca de-o

f 7n7en . AcumA r t 't i m i a« pn 7lecat Tlan depozitulr t o r U W - î t ' l l I poezie/*-»/-*^ ^ ~ bine învăţată. Văzin-Tf r i r . M 'n

de fontă pentru... du-l pe dispecer că rămîne fontă lichidă. Apoi, şuvoi de ^

Răspunsul nu-l mai putu aŞ- soare începu să curgă spre }
oala de turnare. Toţi răisufla-
tepta, aşa că, porni grăbit spre ' inen ră uşuraţi... Intervenţia mai­
strului reuşise. Fl îşi ridică
depozit. Nici acolo insă mai-

strul n-a fost găsit. împreună fruntaşi în m u n c ă

cu şeful depozitului, stabilise...... . ._ o Se gindeşte la tineri. Toţi ţiei de partid are numai cu­

n.u..mărul descărcării cu c.ompo- puţ.in. .tă.cu.t . (se mi.ra cum de ochelarii de protecţie, cu mi- j % sînt buni meseriaşi, pasionaţi. vinte de laudă. Mai ales cind
ziţsia de care avea nevoie. . p„ oat,e ţine mi.nt,e at.i.t.ea cifre), neca halatului îşi şterse su
Im ediat d u p ă , predarea lecţiei, problem ele mai grele se discută pentru g Ii cunoaşte bine. Doar este vine vorba de Ilie Nâstăsoiu,

Fonta fiind deja expediată, maistrul îi propuse să meargă doarea de pe frunte şi începu a fi cristalizate cît mai bine de către elevi. g maistrul lor şi secretar al or- secretarul organizaţiei U.T.M.
IN F O T O G R A F IE : E levii .fru n ta şi M iron Pădiuean, Cornelia Suciu,
dispecerul avea toată speranţa ^ b i r o u pentru a-l convinge să le explice muncitorilor la j 0 ganizaţiei de partid. „Bun ar — Are numai 20 de ani.
Lucia Veţan şi Doina Frenţoni din clasa X l-a de la Şcoala medie „D c- 1 fi Ilie Nâstăsoiu. Urmează
că mergînd din nou la turnă- ?!e exactitatea cifrelor. faţa locului cauzele apariţiei ^ cebal“ din Deva, se consultă la m atem atică. 5 însă liceul seral. De ce să nu Este plin de voinţă, dornic
^ înveţe băiatul in linişte ?“ —
J- torie, îl va găsi pe cel căutat ¦ După ce au făcut calculele defecţiunilor de acest gen şi } 0 Se gîndeşte el şi privind prin de a învăţa cît mai multe
la locul unde urma ca aceas- a atelier se hotărăşte: „O să
^ ta să fie descărcată. Şi de data împreună, dispecerul vroia să felul cum trebuie acţionat in ^ 5 meargă Gulaci“. — spunea el. Tinerii noştri,
aceasta a dat greş. Operaţia mai stea puţin de vorbă. Nu
i .bd.ienedeosrcguarcnai.rzeatafusesdee amtiat istrdue,l f'iczuăbturcethieumînnastăm,uurndgceeiotnoatrr.ei.cne smecaţiiestrdu.el asemenea cazuri. Nu uită să •j L Cină a auzit utemistul Iu- de la el iau exemplu. In pro­
l Ioan Hodorog, incit fonta era g liu Gulaci despre ce este
f. dea indicaţii şi sfaturi. ^ Acţiuni culturale ale tineretului g vorba, a uitat şi de film — ducţie este fruntaş şi nici la cc
6 unde vroia să meargă după liceul seral nu-l întrec mulţi. c
o amiaza aceea — şi de toate.
— Un aşa maistru mai zic -j La Orăştie Alături de ei, eleva Lia Lu- L Un singur lucru îi stăruia in Are numai o notă de 8, res­ c<c
pea a recitat poezia originală tul 9 şi 10. Pentru sîrguinţa
descărcată aproape în între­ La cubiloul nr. 4, îngheţase şi eu, harnic şi priceput, îşi 1 Zilele acestea, cercul literar ,,Imi place mult“ . La sfîrşitul m in te: să facă totul pentru c
„Mihaii Eminescu“ de la Şcoala şedinţei, a fost prezentat actul ca maşina să sosească la şi comportarea lui, organi­ c
gime. orificiul de scurgere la rină. in spuse dispecerul. Tot ce-a în- ^ medie „Aurel Vlaicu“ din Orăş­ II din comedia „Chiriţa în Iaşi“ timp... c
tie a ţinut prima şedinţă te- de Vasile Alecsandri, interpre­ cc
Mai trece încă o dată pe la lupta cu şticul se angajaseră văţat şi învaţă din cărţi el 1 tnatică din acest an, intitulată A luat legătura cu strun­ zaţia noastră l-a primit nu c
cubilourile noi şi apoi se in- „Viaţa şi activitatea lui Vasile tat de elevii clasei a X-a. garii ca să confecţioneze o de mult, în nudul membrilor
toţi .to. p. i.to.rii. Rină p.e ri,nă Alecsandri“ . nouă fuzetă şi duminică di­
d,reapt.a. spre cel1e vech. i.. D„ e Tla„ ac. eş\tia îş\i încercau puterile io leagă de practică. Altfel, nici •] MARCELA HELGIU mineaţa a fost în raionul de partid. Cu astfel de tineri c
S-au prezentat referate şi au Alba, lingă maşina cu pri­ c
n-ar putea să rezolve proble- 1 elevă cina. Fără să ia în seamă organizaţia de partid, colec­ c
şeful L de aci află vină01777/-V cuo-»/ 7bi naroos» u#7l rangao* r t o i n n cer>r> TUt*roe­ gerul aspru al iernii, cil m ii- c
mele practice atit de uşor. ^ nile încleştate pe metalul tivul atelierului se mindresc... c
de echipă rece, a început acolo, în
că maistrul se găseşte în cu­ buia să străpungă dopul. Su­ marginea drumului, să mon­
doarea apăruse pe frunţile tu- Şi-apoi, respectul oamenilor... ] teze noua fuzetă. In acea zi, împreună cu Ilie Nâstăsoiu, cc
bilou. L maşina a sosit la destinaţie. tot în clasa IX -a la liceul cc
^ Utemistul Gulaci şi-a făcut
Dt>a, d^a. la cubiloul _n_r.__3 turor în această clipă de în- F şi firesc să fie aşa. Mai- ^ seral, este şi utemistul Au- cc

se execută reparaţii de ¦zidă­ cordare. strul Ioan Hodorog e doar ti- } fost recitate poezii din opera La Vulcan gustin Ardeu. Ceilalţi tineri oc
din organizaţie, ca Ilie Vu- oc
rie. Maistrul nu întîrzie să apa- năr comunist. Aşa ştiu comu- 1 poetului. La reuşita acestei ac­ De curind, brigada artistică cescu. Aurel Moga şi Ioan
ţiuni şi-au dat concursul elevii de agitaţie a clubului munci­ o
Ce avea de făcut in acest ră. Mai întîi potrivi ranga in niştii să muncească... -j Brumă Ion, Sauer Renate şi toresc din Vulcan a pregătit un ooocoo
Ceasar Doina. montaj muzical-literar, care a o
C. caz dispecerul, cum¦ putea sta locul unde găsise de cuviinţă I. C I O B A N U 1 Groza, frecventează cu regu­
[ ^e vort>ă cu tov. Hodorog ? Cfi trebuie „atacat“. I se pă• ? laritate învăţămîntul politic
7 U.T.M., unde, ca şi in mun­
că, sînt bine pregătiţi.
Acum îl avea doar în mină“ . insă că lQViturile nu sint] fost înregistrat apoi pe bandă

Cea mai buna soluţie era sa -j de magnetofon. Pentru buna
reuşită a acestui program, şi-au
meargă pe platformă şi să-i atit âe F u r n ic e cit trebuiau, Într-o dimineaţă de ianuarie dat concursul membrii brigăzii Pentru pasiunea cu care o

vorbească prin gura de aii- s“ 1ie- De aceea preluă baro-1 muncesc şi învaţă, pentru ăis- o

L inentare a cubiloului. Zis şi fă- sul şi în ritm începu să aplice j artistice de agitaţie, printre care ciplina de care dau dovadă şi §

' <— t i— / wJ >— f i— f '— l <— / v—u i— [ i— t \__ / \__ 1 1___'k__/v-_/1—/ 1— 1 1— l t U u J i — r \—1 1— t *— I l J iU u / vJ vU u J V rem ea s-a m ai în ­ din ciocan. Preşedin te­ cuprins şi pe nou v e ­ se află tinerii Ioan Drăghici, comportarea lor tovărăşească, g

:Ca!itatea '"oteluliii ' călzit puţin. Soarele le stătu un moment pe niţi. Munca nu-i putea Florian Gheorgbe şi .Constantin g datoria. Şi ca el, toţi cei 20 utemiştii atelierului de repa- g
o hotărăsc oamenii lăsa să stea doar sim­ g "de tineri din organizaţia de
şi-a ; *arătat' ‘ fa ţa l prin ­ gîn d u ri apoi . s p u s e: ; pli observatori. "Şi ia- Marcau. o bază U.T.M. a atelierului, răs- raţii auto şi utilaje sînt apre- o
tă-i acum pe Aurel
tre nori. <v>rf,rux- Asta1 nu-F' m are Ghiara şi Nicodim T o­ HOZU AUREL d aţi de întregul colectiv. o

— Parcă-ar fi pri­ necaz. O s-o scoatem corespondent S pund cu promtitudine la toa- B. R O M U LU S %
m ăvară ! — se adresă noi Ia capăt. Ghiar azi
(S

•voooooooo<x>oooooooooo<xx>ooocoooooooo<xx>ooovooc OOOO

Aurel Ghiara, preşe­ plec la Muncel să cer muţă dînd zor ia aşe­

In afara analizelor ţinute în şi a declasatelor“ . Astea s sarci­ dintele G.A.C. din R ă- ajutorul m inerilor. N -o zatul cărăm izilor, alăr

adunările generale de partid, în nile noastre principale. Calita­ duleşti, raionul Iiia, să ne refuze. turi de ceilalţi colecti­ C om itetul U.T.M. din şcoală în s p rijin u l
consfătuirile de producţie, si­ te şi iar calitate. tînărului învăţător Ni- Inţeiegînd despre ce vişti. In frunte cu Dan procesului instructiv-educativ
tuaţia rebutului a determinat şi codim Tomuţă, care în­ Graţian, secretarul or­
altfel de analize, mai deosebite — E drept că anul trecut am ob­ deplineşte şi funcţia de ajutor e vorba, fîntî­ ganizaţiei U.T.M., mun­ Com itetul organizaţiei dc bază U.T.M . tudiue com bativă faţă de elevi ca Ion zaţia noastră dc tineret, prin com itetul
analize ale conştiinţei. Cîţi oa. ţinut ceva realizări — continuă contabil al gospodăriei na rul se bucură. cesc cu entuziasmul ca­
iiicni au făcut asemenea anali­ Nojogan. Dar poţi fi mulţumit
cu ce ai făcut clnd ştii că re­ — Aşa zic şi eu c-o

ze e greu de spus. Cert e faptul zervele nu-s epuizate? colective. să facem treabă bună. racteristic tinerilor, co­ de la Şcoala m edie „H o ria , G loşca şi Ghiţeanu, Susana M untean, T r if Eugen, ci, s-a preocupat de participarea ute-,

că tînărul Alexandru Nojogan a Frim-topitorul Alexandru No —¦ Tim p bun pentru ...Dinspre cărăm idă- lectivistele Aurelia Ghiara, Grişan“ din Alba lulia, pentru a da Cornelia Giurca şi alţii, care prin pa­ m iştilor în număr cît m ai mare la con­
lucru. rie răsună zvon de Aurica Şimoc, Iuţea un sprijin eficient cadrelor didactice în sivitatea şi com oditatea lor, nu înde­ cursul „Iu biţi cartea“, care contribuie
făcut-o. Dacă atunci, în ianua­ jogan face parte din rîndul ace­ muncă plină de voie Ghiara, Firuca Ghiara procesul insfructiv-educntiv, a luat încă plinesc cea mai importantă datorie a la dezvoltarea dragostei pentru lim ba
...Deşi era dimineaţă, bună. Rîsete, frînturi de şi mulţi alţi tineri. dc la începutul anului şcolar o serie dc utemistului elev, aceea de a fi exemplu şi literatura romînă, cultivă la elevi
rie anul trecut, efectele ei s-au lor oameni pe care n.u-i mulţu­ devreme, satul s-a ,şi cîntece... Se vedea că Treaba m erge strună, măsuri menite să contribuie la îmbu­ Ia învăţătură. Adunările deschise, pro- deprinderi noi de muncă, îi educă în
trezit la viaţă. Cei doi, aici lucrează tineretul. iar cărăm izile aruncate nătăţirea învăţăturii şi disciplinei ele­ punind măsuri concrete de ajutorare, spirit nou. Ga urm are a acestui fapt,
văzut în indicaţiile mai ferme mesc realizările, oricît de fru­ după ce au vizitat echi­ Peste 40 de ţărani co­ din mină în mîriă fac vilor. Astfel, com itetul U.T.M., a form at au contribuit cu eficienţă la îndrepta­ peste 80 la sută din elevii şcolii au
pele care se ocupau de lectivişti se întreceau şă cuptorul să se ridice la fiecare clasă colective de tnuncâ rea celor criticaţi, la ridicarea nive­ devenit purtători ai insignei „Prieten
date ortacilor, în grija cu care moase ar fi ele, din rîndul ace- repararea aieiajelor a- aşeze în cuptorul spe­ văzînd cu ochii. dintre cei mai buni utemişti, elevi frun­ lului la învăţătură. Astfel de adunări al cărţii“.
gricole, se îndreptară cial am enajat cărămida taşi la învăţătură, disciplinaţi. Aceste au loc şi pe teme disciplinare (în pre­
a urmărit pers®- _ _ _ _ _ _ _ _ îora care caută spre noul grajd al co­ făcută prin contribuţie Din vîrful cuptorului, colective iau operativ atitudine îm potri­ zent, de exemplu, la clasa a V lII-a sc O atenţie deosebită acordă organi--
lectivei să vadă cum voluntară de către lo­ unde se află cocoţat, va delăsării la învăţătură şi a m ani­ pregăteşte adunarea cu tema „Şcoală zaţia de bază U.T.M . pionierilor din
nal fiecare ope­ să fie mereu în m erg treburile la săpa­ cuitorii satului încă din un tînăr îi strigă pre­ festărilor de indisciplină. Aşa de exem ­ rlouâ-elev dc tip nou“ ). şcoală, felului în care aceştia învaţă şi
fruntea luptei. A tul fintînii. De acolo anul trecut. Peste 50.000 şedintelui colectivei: plu, la clasele a IX -a şi X -a s-a ob­ se comportă. Astfel, utemişti fruntaşi
raţie, mai tîrziu M a r c a fabricii — aveau de gînd să trea­ bucăţi de cărăm idă au servai în ullimul timp o m ai slabă pregă­ Comitetul U. T. M. analizează săptă­ la învăţătură ca V lad M ariana, Urcu
începînd cu fe­ primit recente­ că pe la colectiviştii fost lucrate în acest fel, — Baci Aurel, term i­ tire ,i lecţiilor, lipsă de preocupare pen­ mânal şi activitatea grupelor de învăţă­ Sevastiţa din clasa a X-a B şi alţii,
bruarie, ele s-au m î n d r i a întregului le Directive ale care lucrau la aşeza­ iar acum le pregăteau năm şcoala pînă-n tru însuşirea tem einică a cunoştinţelor tură, care s-au form at încă de Ia în ­ au explicat pionierilor cum îşi pregă­
tul cărăm izii. Fîntîna pentru ars. Au făcut-o toamnă ? predate. Colectivele de muncă amintite ceputul anului şcolar, precum şi parti­ tesc lecţiile, cum îşi îm part timpul, ce
concretizat în colectiv C. C. al P. M. R. se săpa chiar lingă cu dragă inimă fiindcă mai sus au adus la cunoştinţa com i­ ciparea elevilor la consultaţiile pe mate­ cărţi au citit Ia vîrsta lor. L a interna­
grajd. era necesară tot pentru — Păi cum să n u ! tetului U.T.M . această stare dc lucruri. rii date de profesori. tul şcolii fiecare u tem ist fruntaş la în-i
procentele tot _ _ _ ___________ _______________ cu privire la cri- ei. D in cărăm ida lucra­ In anul şcolar ce vine Imediat, com itetul U.T.M . a organizat vâţătură se ocupă de cîte un pionier,
— Noroc, baci Toa- tă, colectiviştii vor con­ copiii or să înveţe în la aceste clase adunări deschise pe Un rol important în stimularea ele­ ajutîndu-1 la pregătirea lecţiilor m ai
mai scăzute de teriile principale dere ! Cum m erge ? Gel strui o şcoală nouă şl clase noi. Iar dacă vei tem ele : „S ă înveţi bine este datoria ta vilor la învăţătură îl are „Postul U.T.M. grele, veghind la conduita lui.
întrebat, un bărbat bine un cămin cultural. Fun­ fi vrednic, mai în iarnă, faţă dc patrie“ şi „Tineri din lumea-ntrca- de control“ , organ al comitetului
rebut înregistrate. ale întrecerii cu satisfacţie, Ie-a legat, deputatul satului, daţiile ambelor con­ M u nca depusă de o rg a n iza ţia de ba-'
strucţii sînt deja gafa. vom putea juca şi la gă, idealuri noi făurim “ , în care s-a su­ U.T.M. A ici sînt popularizaţi elevii ză U.T.M . în frunte cu comitetul ci şi-a
Să exemplificăm ! In ianuarie studiai cu multă atenţie, a hotă- răspunde puţin încurcat. nunta ta, în căminul bliniat necesitatea unei învăţăturt con­
Veselia celor ce lu­ cultural. Aşa că vezi ştiente, pasionate, pentru form area u- fruntaşi şi m etodele lor de studiu şi vădit roadele. Situaţia la învăţătură şi
1931, la oţelăria Martin nr. 1 rît să facă totul pentru îmbu­ — Păi... am cam dat crau cu atîta spor i-au nor cetăţeni capabili, m ultilateral for­
de greu. E piatra tare. de-ţi află de pe acum maţi, care să-şi aducă o contribuţie sînt satirizaţi codaşii, şi indisciplina- disciplină în şcoală s-a îm bunătăţit Sub
din C . S. Hunedoara s-a rebutat nătăţirea în continuare a călită N-o putem răzbi numai mireasă. cît m ai însem nată la desăvîrşîrea cons­
trucţiei socialiste în patria noastră. La ţii. D e asem enea, în cadrul postului îndrum area atentă a organizaţiei de
4.21 la sută din cantitatea tota­ ţii oţelului. I. COSTEA
aceste adunări utem iştii au luat o ati* U.T.M. de control se combat apucă­ bază P. M. R., utem iştii din organ iza­
lă de oţel produsă. Admisul pre­ Iată-Î jes la fierul vechi ur­
turi ca şoptiful, copiatul, chiulul caic ţia noastră vor depune tot efortul ca şi
vedea doar 3,3 la sută. Nojogan mărind felul în care se face sor­
se mai găsesc ici-colo, şi care nu fac pe viitor să fie un sprijin de nădejde
n-a avut nici o contribuţie la a- tarea, iată-1 pe macara dînd sfa­
cinste elevului de fip nou. Panoul de în munca de educare comunistă a tine­
ceastă depăşire. Realizase un turi macaragistului cum să efec­
onoare şi întrunirile organizate în cin­ retului.
procent de rebut de 3,08 la sută. tueze încărcarea, iată-i contro-
stea elevilor fruntaşi la învăţătură con­ Prof. ANA ROŞCA
Totuşi, nu putea fi indiferent. lînd cu atenţie nfunea oameni­ stituie m ijloace eficiente de educare secretar al Comitetului U.T.M.
Şcoala m edie „H oria, Gloşca şi
Partidul pusese în faţa tutu­ lor din echipă în perioada ajus­ folosite de com itetul U. T. M.
Crişan“ Alba lulia
ror oamenilor muncii sarcina de tării cuptorului. Trebuie să am intim aici că organ i­

a desfăşura cît mai larg între­ — Calitatea oţelului depinde

cerea pentru îmbunătăţirea cali­ numai şi numai de noi — obiş­

tăţii produselor şi el, tînărul co­ nuieşte el să spună. Dacă res­

munist Nojogan, voia să fie în pecţi strict instrucţiunile tehno­

primele rînduri ale luptei. logice, dacă tirmăreşti cu aten­

In februarie, echipa Iui a re­ ţie dozarea, topirea,’ nu se poa­

dus rebutul la /2,70 la sută, în te să dai rebut. Pentru aceasta

martie la 1,57 la sută, în aprilie însă trebuie să fi atent şi să în­

Ia 1,12 la sută, în mai Ia 0,44 la veţi, să colaborezi cu echipele

sutîi... La sfîrşiti» 1 anului colec­ din celelalte schimburi. Dacă eu,

tivul acestei secţii a încheiat un spre exemplu, fac o dozare inco­

bogat bilanţ al calităţii. Faţă de rectă şi ortacul din schimbul ur­

3,73 la sută rebut înregistrat în mător va evacua şarja, desigur

1960, realizase doar 2,42 la su­ că va avea reh'ut. Oţelul e pre­ =m =

tă, sub admis deci, procent ca­ ţios şi dacă nu ştii cum să te Fier vechi pentru oţelării
re reprezintă un cîştig cantita­ porţi cu el, te „arde“ .
tiv de peste 1.000 tone oţel. Con­ U temiştii din cestui an peste de la semicocs. In
tribuţia lui Nojogan o dă diagra­ — Respectarea tehnologiei şi cadrul Uzinei 71.000 kg. fier vechi. mod deosebit s-au
ma rebuturilor lunare, mereu în iar respectarea tehnologiei. As- ,,/îcteria“ Călan, evidenţiat Gavrilă
descreştere, „Ordinul Muncii“ ta-i experienţa mea — obişnuieş­ In fruntea aces­
clasa a IlI-a ce-i împodobeşte
te el să splină. Şi această expe­

pieptul în zilele festive. rienţă stă la îndemîna tuturor... încadraţi in brigăzi tei- acţiuni patrio­ Budiu, Alexandru
? Vorbeşte însă cu plăcere de de muncă patrioti­ tice s-au situat ti­ Moldovan, Victor
că, au colectat şi nerii din secţiile Simionescu şi alţii.
— Uite tovarăşe ! Şi omul bă ­ disciplina ce există în echipă,
tu cu dosul palmei ziarul desfă­ de faptul că fiecare om e preo­ V. TĂTAR UŞ

şurat. Uite ce scrie a ic i: „îmbu­ cupat de ridicarea cunoştinţe­ predat la I.C.M. in turnătorie, mecani­ controlor tehnic
lor sale profesionale şi, am spu­ ;
nătăţirea calităţii produselor si­ ne noi, e vorba aici şi de înalta primele zile ale a- că, electrică şi cei de calitate
derurgice, realizarea de noi
mărci de oţeluri de înlocuire în

vederea reducerii consumului de conştiinţă cc-1 caracterizează pe B rigada de mi­ nedoara. Astfel, ei Astfel,; mina Uri-
metale deficitare (nichel, cobalt,- tînărul comunist Nojogan. neri din sec­ au reuşit ca în nu­ cani şi-a adus un
vanadiu), reducerea rebuturilor
A. JIJRCA
torul Ii al minei mai citeva zile să aport preţios la co­

Urieani, condusă de strîngă 9 tone fier lectarea celor 190

S e a ră literară tov. Ştefan Domoş vechi. tone fier vechi care
a luat hotărirea să Tot la Urieani, ti­ a fost predat I.C.M.
Zilele trecute, la biblioteca co­ acest prilej, tov. prof. Virginia Brigada de fîerari-belonişti. condusă de comunistul Nicoiae Lupu, de la şaniierul nr. 1 colecteze din subte­ de către oamenii
munală din Gurasada, raionul Dobrotă, a vorbit participanţilor construcţii al I. C. S. Hunedoara, este alcătuită în marea ei majoritate din tineri. Brigada ran cît mai mult nerii din sectorul muncii din Valea
Ilia, a avut loc o seară litera­ despre viaţa şi opera marelui îşi depăşeşte lunar .planul de producţie cu 30-35 la sută, fiind fruntaşă in întrecerea socialistă. fier vechi necesar V electromecanic, au Jiului, in primele 15
ră pentru tineret închinată ma- nostru poet, despre izvorul ne­ oţelăriilor din Hu- colectat în acest an zile ale anului a-
secat al inspiraţiei eminesciene IN FO TO G R A FIE: O parte din brigadă, confecţionînd armăturile necesare fundaţiilor 6 tone de fier vechi. cesta.
reului poet 'Mihaii Eminescu. Cu
— folclorul. noii fabrici de aglomerare a minereurilor.