Page 65 - 1962-01

,W fv
IN AMERICA LATINA
ifernice acţiuni le solidaritate aniversării Partidului
eu revoluţia sutană
Uruguay
M O N T E V ID E O 20 (A g erp re ş). -
In aceste zile pe întregul continent
sudrainerican au loc puternice m anifes­
taţii de simpatie şi solidaritate cu po­
porul şi guvernul revoluţionar cuban.
In Uruguay, ţara unde va avea loc
Conferinţa m iniştrilor Afacerilor Exter-
ne ai ţărilor O. S. A., se sem nalează
o largă mişcare populară îm potriva
complotului pus la cale de S. U. A.
îm potriva Cubei. Centrala unică a
m uncitorilor din Uruguay din care fac
parte m ajoritatea oam enilor muncii din
această ţară, împreună cu Federaţia
studenţilor universitari, a convocat la
23 ianuarie, a doua zi după deschide­
rea conferinţei de la Punta del Este,
Conferinţa de la M ontevideo pentru a-
părarea principiilor neintervenţiei şi
autodeterminării popoarelor. O rganiza­
tă ca o ripostă la întrunirea O.S.A. de
la Punta del Este, conferinţa de la
.Montevideo va avea drept scop să de­
m onstreze hotărîrea poporului urugun-
yan de a apăra libertatea şi indepen­
denţa ţărilor Am ericii Latine.
Brazilia
R IO D E J A N E IR O 20 (A g erp re s). - juit organizarea unor puternice m ani­
Intr-un ed itorial publicat fa 17 ianua­
rie, săptămînalul „N ovos Rumos“ a
cerut guvernului brazilian ca la Confe­
rinţa de la Punta del Este să apere
principiul neintervenţiei şi autodeterm i­ trarevoluţionarilor cubani din tară.
nării şi să se opună planurilor S.U.A.
de organizare a unei noi intervenţii
m ilitare îm potriva Cubei.
. Argentina
B U E N O S A IR E S 20 (A gerp res). -
In Argentina, numeroase partide po­
litice şi organizaţii de masă au dat
publicităţii o declaraţie comună in care
cheamă guvernele ţărilor ce fac parlc
din O. S. A. ca la C onferinţa de la
Punta del Este să respecte principiul
neintervenţiei şi autodeterminării po-
Aspect din cursul unei demonstraţii a studenţilor rdin statul m elnic înireru pt în activitatea sa de
Panama organizată cu prilejul victoriei în alegeri a studenţilor
democraţi:
Masca „democraţiei“ şi relaţiile
iiiterameri cane
Regia' pregătirilor conferinţei
intefamericane de la P,unta del
Este cuprinde pe lingă presiu­
nile exercitate asupra ţărilor la-
tino-americane de a urma linia
Washingtonului şi deghizarea
imperialismului american cu
masca de „apărător al demo­
craţiei“. Presiunile sînt exerci­
tate pentru organizarea de „ac­
ţiuni colective“ împotriva Cu­
bei, care după expresia secre­
tarului de stat Rusk ar fi creat
„o situaţie inacceptabilă in emi­
sfera occidentală“ ; în ce constă
această „situaţie inacceptabilă“
ştie toată lumea: regimul in­
staurat de poporul cuban prin
revoluţie duce o politică inde­
pendentă, fiind un exemplu pen­
tru toate popoarele latino ame­
ricane.
Cit priveşte erijarea S.U.A. în
„apărător al democraţiei“ , acest
lucru s-a relevat din nou in le­
gătură cu recentele evenimen­
te 'din Republica Dominicană.
iTrujillo, Balaguer; Echevarria
s-ati prăbuşit sub loviturile nă-
praznice ale luptei poporului
dominican pentru dobîndirea
unei independenţe reale: şi in
ultimă instanţă1 imperialismul
yankeu nu a vărsat prea multe
lacrimi pentru dispariţia aces­
tor ciini de pază ai intereselor
sale, ci a căutat să-şi perpetue­
ze dominaţia cu ajutorul unor
figuri mai şterse dispuse să
promoveze aceeaşi politică. Cu
citeva ore înainte ca ultimul
dictator Echevarria să fie ares­
tat în cadrul „contraloviturii“ de
gţjdaciia şi qflmnistraţia ziarului; ştr. § Martie or, 9, Telefon: 188» 189» 75, 674, Taxa dâtită în numerar conform aur.oMrii Direcţiei Generala P.Ţ.T.R» nr, 263V328 din 6 noiembrie 1949, .«-* Tiparul; întreprinderea l»olt grafică „l Mai" — Deva.
ULTIMELE ş t i r i
poarelor. Confederaţia generală a
muncii a hotărît să trim ită un mesaj
Conferinţei de la Punta del Este în care
să ceară participanţilor să respecte drep­
turile inalienabile la independenţă ale
poporului cuban. In acelaşi timp, in
întreaga ţară ati loc m itinguri de soli­
daritate cu poporul cuban.
Venezuela
C A R A C A S 20 (A g e rp re s ). —
La Caracas (V enezu ela) a avut loc
în faţa clădirii ministrului A facerilor
Externe o puternică m anifestaţie îm po­
triva politicii guvernului venezuelez de
aliniere la planurile anlicubane ale
S. U. A. M anifestanţii au cerut ca gu ­
vernul Venezuelei să respecte la Con­
ferinţa de la Punta del Este principiul
neintervenţiei şi autodeterminării po­
porului cuban.
Costa Rica
S A N JO S E 20 (A g e rp re s ). —
A genţia Prensa Latina anunţă că la
17 ianuarie în Costa R ica con trarevo­
luţionari cubani au ucis pe liderul ţăra­
nilor costaricani, A dalid Barantes, lup­
tător neobosit pentru apărarea indepen­
denţei Cubei. M oartea acestuia a prile­
festaţii de solidaritate cu Cuba la care
participanţii au cerut expulzarea con­
:SSS~
oporul dominican nu se va (ăsa înşelat
noile manevre aie S . U . A .
S A N T O D O M IN G O 20 (A g erp res).
P otrivit agenţiei U. P. I., dr. R afael după cum relatează agenţia France
Bonnely, noul preşedinte al Republicii
Dominicane, a declarat ziariştilor că
economia dominicană se află într-o
„stare de ruină“ şi a cerut ajutor eco-
E5S
stat, secretarul de stat Rusk
declara : „diplomaţii americani
de la Santo Domingo sînt în
contact cu o serie întreagă de
lideri politici în încercarea de
a contribui la rezolvarea actua­
lei crize politice“. In preajma
conferinţei de la Punta del Este,
a fost grăbită atingerea ţintei
diplomaţiei yankee de a crea
un regim „trujillist fără Truji­
llo“ , adică de a menţine fascis­
mul sub aparenţa instaurării
„democraţiei“ . Se ştie doar că
în cadrul „sistemului interame-
rican“ au fost dictate sub pre­
siunea opiniei publice din ţările
latino-americane, sancţiuni con­
stând în ruperea relaţiilor di­
plomatice cu regimul lui Tru-
jillo; diplomaţia yankee s-a su­
pus formal acestei hotăriri, dar
şi-a conservat în Republica Do­
minicană nu numai interesele
economice ci şi legăturile ofi­
ciale prin menţinerea consula­
tului S.U.A. la Santo Domingo.
Imediat după înlocuirea lui
Trujillo cu Balaguer, deşi esen­
ţa antidemocratică a regimului
dominican nu s-a schimbat de
fel, S.U.A. au restabilit relaţi­
ile' diplomatice. Iar acum, după
cum transmitea vineri Associa­
ted Press, „oficialităţile din
S.U.A. sînt gata să acorde în­
tregul sprijin diplomatic noului
guvern“/
ULTIMELE ŞTIRI
Şedîn]a festivă de la
Varşovia consacrată
Muncitoresc Polonez
VARŞOVIA 20 (Agerpres). —
După cum anunţă PAP la 20
ianuarie la Palatul Culturii şi
Ştiinţei din Varşovia a avut loc
o şedinţă festivă consacrată ce­
lei .de-a XX-a aniversări a
Partidului Muncitoresc Polonez.
In sala congreselor s-au întrunit
reprezentanţi ai întreprinderilor
industriale, Instituţiilor, organi­
zaţiilor de partid şi obşteşti din
capitală, oameni de ştiinţa, de
cultură şi artă, ostaşi ai Arma­
tei poloneze, delegaţii din par­
tea tuturor voievodatelor ţării,
oaspeţi. de peste hotare veniţi
în Polonia cu prilejul festivită­
ţilor.
La şedinţa festivă au luat
parte W. Gomulka, prim-secre-
tar al C.C. al P.M.U.P., A. Za-
wadzki, preşedintele Consiliului
de Stat al R. P. Polone, J.
Cyrankievicz, preşedintele Con­
siliului de Miniştri al R. P. Po­
lone, membri ai Biroului Poli­
tic, secretari ai C.C. ai P.M.U.P.,
membri ai Consiliului de Stat şi
ai guvernului, veterani ai miş­
cării revoluţionare poloneze.
Şedinţa festivă a fost deschi­
să de Aleksander Zawadzki.
Wladyslaw Gomuilka a prezen­
tat în cadrul şedinţei un raport.
nom ic din partea S. U. A . D e altfel
Presse din cercuri bine inform ate de la
W ashington, „indiferent dacă consiliul
de stat este prezidat de Balaguer sau
de Bonnely, el se poate bizui pe ajuto­
rul Statelor Unite care îi va fi acordat
prin interm ediul O rganizaţiei statelor
am ericane“ .
In Republica D om inicană lupla s-a
dus şi se duce între poporul dominican
şi m onopolurile am ericane dominante
reprezentate prin interpuşii lor Truji-
llo, Balaguer, Echcvarria. Poporul do­
minican s-a ridicat la luptă hotărîtă
îm potriva tuturor acestor m arionete ale
W ashingtonului.
La conferinţa O rganizaţiei Statelor
Am ericane care începe luni la Punta
del Este, W ashingtonul doreşte, după
cum a reieşit şi din mesajul preşedin­
telui Kennedy cu privire la „starea
U niunii", să prezinte regim ul din R e­
publica D om inicană drept un regim
„dem ocrat“. De aceea, în ajunul des­
chiderii acestei conferinţe, el s-a văzut
nevoit să-şi abandoneze protejaţii şi
să-şi pună speranţele în „consiliul de
stat“ compus din persoane m ai puţin
compromise, consiliu pe care îl iniţiase
încă sub Balaguer şi care a fost vre­
scurtul „interm ezzo“ introdus de Echc-
varria.
„Intervenind cu două zile îna­
inte de deschiderea conferinţei
interamericane de la Punta del
Este consacrată problemei cu-
bane, întoarcerea la linia demo­
cratică ( ! ! ! ) în Republica Do­
minicană constituie un element
încurajator — aşa este aprecia­
tă situaţia in cercurile de la
Washington“, transmite agen­
ţia France Presse, adăugind că
„s-a deschis acum calea dez­
voltării relaţiilor normale in­
tre S.U.A. şi Republica Domini­
cană pe plan diplomatic şi eco­
nomic“ .
Manevrele diplomaţiei yankee
nu pot induce în eroare pe ni­
meni: Chiar dacă noul regim
dominican este botezat de cir­
cumstanţă „constituţional“ sau
„democratic“ , sprijinul acordat
atit de zgomotos de S. U. A. —
la fel ca şi lui Trujillo sau Ba­
laguer — fac să iasă la iveală
dincolo de vălul propagandistic,
adevăratul lui caracter. Masele
populare dominicane care au iz­
butit să alunge dictatura truji-
llistă nu pot fi determinate
multă vreme să accepte un re­
gim asemănător sub o nouă în­
făţişare.
încercarea S.U.A. de a se pre­
zenta la Punta del Este ca spri­
jinitoare ale „regimurilor de­
mocratice“ apare jalnic de ridi-
culă nu numai în lumina schim­
bării cu forţa a regimului din
Guatemala în 1954. ales de po­
por, dar şi în lumina sprijinirii
lui Somoza, Stroessner şi a tru-
jilliştilor. In ultimă instanţă
S. U. A. vor să înjghebeze „fron­
tul anticuban“ cu ajutorul ce­
lor 12 guverne pe care le-a co-
DRUMÜE SMfÂWMÜIIOî
ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
$ 22 IANUARIE 1962j
k Program u l 1: 6,30 Em isiunea pen­
mim ţi
(Vedele, dii/i Oleţuibliea Qliae.na
IN FOTO : Plante medicinale vindute la piaţă.
A d u n a re a G e n e r a lă a d .lV .U o
continuă discutarea situaţiei
din Angola,
N E W Y O R K 20 (A g e rp re s ). —
La cea de-a X V I-a sesiune a Adună­
rii Generale a O. N. U. continuă dis­
cutarea situaţiei din A n gola unde co­
lonialiştii portughezi cu sprijinul alia­
ţilor tor din N. A. T. O. duc un război
de exterminare.
Caracterul discutării acestei probleme
nu lasă nici o în doială asupra faptului
că m ajoritatea d ele g a ţilo r în fierează cu ruse, P. E. Astapenko a subliniat că
toată hotărîrea pe colonialiştii portu­
ghezi şi colonialism ul în general, cer
încetarea imediată a războiului ruşinos
din A n gola şi recunoaşterea dreptului
poporului an golez la autodeterm inare
şi independenţă. N-a existat încă nici
un delegat care să fi îndrăznit să apere
Portu galia, deşi pe culoarele O. N. U.
continuă zarva ridicată de puterile co­
loniale prin care se urmăreşte prein-
tîm pinarea adoptării de sancţiuni îm po­
triva Portugaliei.
D e la tribuna O. N. U. reprezentanţii
ţărilor participante la blocurile occiden­
tale sfătuiesc Portugalia să reflecteze
bine şi să nu-i pună pe aliaţii săi in-
tr-o situaţie dificilă. Ei nu prezintă
însă nici o propunere concretă. Acest
lucru a caracterizat şi cuvîntarea din
CONGO: A. G izenga s-a înapoiaf
la Leopoldville
LEOPOLDVILLE 20 (Ager­
pres).— TASS transmite:
La 20 ianuarie Antoine Gi-
zenga, preşedintele Partidului
solidarităţii africane, s-a înapo­
iat la Leopoldville, venind din
Stanleyville. Pe aeroport, în
preajma aterizării avionului
O. N. U., pe bordul căruia a so-
rupt determinîn’du-le să rupă
relaţiile diplomatice cu Cuba.
Dificultăţile în calea înjghebării
acestui front s-au dovedit atit
de mari îneît preşedintele
Kennedy a vrut să se convingă
personal de sprijinul guvernelor
Columbiei şi Venezuelei, ţări pe
care le-a vizitat în decembrie
1961. Dar guvernele principale­
lor ţări latino-americane — Bra­
zilia, Argentina, Mexic etc. —
s-au situat pe poziţia respingerii
oricărei intervenţii în treburile
interne ale altor state, apreciind
cu deplin temei că îngăduirea
unei intervenţii în Cuba ar da
mină liberă pentru schimbarea
oricărui alt guvern considerat
indezirabil Ia Washington.
Din toate colţurile continentu­
lui latino-american parvin veşti
despre uriaşa mişcare de solida­
ritate cu cauza revoluţiei cu-
bane. Convocarea la Havana a
Congresului popoarelor latino-
americane la care şi-au anunţat
participarea un şir de persona­
lităţi marcante din cele două
Americi constituie răspunsul o-
piniei publice la uneltirile puse
la cale de diplomaţia yankee
la Punta del Este. „La conferin­
ţa de la Punta del Este, a de­
clarat Fidel Castro, Cuba va par­
ticipa nu ca acuzat, ci ca acuza­
tor al politicii agresive a impe­
rialismului american şi a lachei­
lor lui. Lupta popoarelor pentru
eliberarea şi independenţa lor,
opinia publică mondială, soli­
daritatea internaţională crescîn-
dă cu Cuba şi noul raport de
forţe în lume restring acţiunile
imperialismului“ .
Intr-adevăr, în aprilie 1961 pe
nisipurile de la Plaja Giron au
fost înmormîntaţi nu numai
grupul de mercenari trimişi din
S. U. A., ci totodată au fost ză­
dărnicite iluziile imperialismu­
lui că poate schimba orînduirea
instaurată prin revoluţie de po­
porul cuban.
z. f l q k e a
Comentator- Agefprgş
19 ianuarie a reprezentantului Iranului.
El şi-a exprim at speranţa că discuta­
rea situaţiei din A n gola în Adunarea
Generală a O. N. U. va ajuta Portuga­
liei să adopte o altă atitudine care să
asigure „reglem entarea paşnică“ .
Luînd cuvîntul la plenara din 19 ia ­
nuarie reprezentantul R. S. S. Bielo­
guvernul dictatorului fascist Salazar
duce un înverşunat război colonial îm­
potriva poporului an golez care luptă
pentru înfăptuirea în ţara sa a princi­
piilor independenţei şi libertăţii, pro­
clam ate de istorica Declaraţie cu pri­
vire la acordarea independenţei ţărilor
şi popoarelor coloniale. Războiul colo­
nial dus de Portugalia îm potriva po­
porului angolez creează o prim ejdie
pentru pace şi securitate.
P. E. Astapenko a sprijinit întruto-
tu l proiectul de rezoluţie al Bulgariei
şi Poloniei supus exam inării delegaţi­
lor. Acest proiect de rezoluţie, a spus
el, propune m ăsuri concrete pentru în­
făptuirea cit m ai grabnică a dreptului
poporului angolez la dezvoltare inde­
pendentă.
sit Gizenga, a fost aliniată o
gardă de onoare alcătuită din
trupe ale O. N. U.
Primit cu căldură de un mare
grup de partizani ai săi, condu­
cători ai Partidului solidarităţii
africane şi de congolezi de rînd,
Gizenga, ca de obicei, calm şi
concentrat, a coborît din avion
şi a fost înconjurat imediat de
un cerc dens de corespondenţi
şi fotoreporteri.
In aclamaţiile congolezilor ca­
re s-au adunat pe aeroport şi
pe balcoanele aerogării şi care
scandau lozincile „Gizenga este
unitatea Congoului“ , „Jos im­
perialismul“ , „Jos colonialis­
mul“ , Antoine Gizenga şl-a sa­
lutat prietenii şi într-un automo­
bil al O. N. U. a plecat la reşe­
dinţa ce i-a fost rezervată în ca­
drul sediului O. N. Ui de la Leo-
poldville.
După cum s-a aflat în capita­
la Republicii Congo, Senatul —
cea de-a doua cameră a parla­
mentului congolez — a hotărît
ca înainte de a discuta la şedin­
ţa sa cazul Gizenga să-i asculte
explicaţiile.
-O -
PE SCURT I IP PE SCURT
H E L S IN K I. — L a 18 ianuarie tele­
viziunea finlandeză a transmis piesa
de teatru „Steaua fără nume“ de M i-
liăil Sebastian. Spectacolul a fost pus
în scenă de regizorul Mauno H yvo-
eiien.
N E W Y O R K - — L a 19 ianuarie pre­
şedintele J. K enn edy s-a în tîln it la
hotelul „W ald o rf — A storia“ cu U
Thant, secretarul general provizoriu al
O. N. U. Un purtător de cuvînt al
O.N.U. a declarat că preşedintele Ken­
nedy şi U. Thant au discutat proble­
ma viitorului O rganizaţiei Naţiunilor
Unite.
LO N D R A . — M area Britanie ur­
mează să construiască • uzine de ar­
mament în Africa de sud în vederea
ajutorării .guvernului Verw oerd în ve­
derea înăbuşiri luptei de eliberare a
p o p o a relo r1africane.
P H E N IA N . — Potrivit unui post
de radio din G oreea de sud, la 19
ianuarie în insula Geju au fost ares-
fate numai în zile le de 15 şi 16 ia­
nuarie citeva sute de persoane; unui
număr de 60 dintre ei li s-au însce­
nat proce'se.
Nr.' 2200
anul 1962; 8,00 D in presa de a s tă zi;
9,00 Tin ereţea ne e d r a g ă ; 10,30 P ro ­
tru s a te : Preocupări pentru dezvolta-; g ra m de p o tp u riu ri; 11,03 F ragm en te
rea gospodăriei agricole colective în din opera „ A id a “ de V e r d i; 13,05 C on ­
cert de m u zică u ş o a ră ; 14,00 D e la
22 IANUARIE 1962 flu ier la m a rile a n sam b lu ri; 14,30
DEVA : Nu te lăsa niciodată; P agin i cunoscute din muzica de ope­
HUNEDOARA: Ultimul meu re tă ; 15,45 M u zică uşoară rom îneas-
tango ; PE TR O ŞA N I: Secţiunea că în interpretarea tinerilor noştri
a V - a ; Poveste despre o iată ; s o liş ti; 16,15 N o te de le c to r ; 17,15
SIMERI A : Evdoltia ; ORAŞTIE: „Frum os eşti Bucureşti“ — program
Principiul suprem; Imperiul de c în te c e ; 17,30 P rieten a noastră
soarelui; ALBA IULIA : umbre cartea. Oaspeţi dragi — scriitori în
albe; Prologul rezistenţei ; m ijlocu l c o p iilo r ; 19,00 A lm anah
SEBEŞ : Doctorul din Bethenow; ştiin ţific; 19,30 Interpreţi de frunte
HAŢEG : Romeo, Julieta şi în­ ai muzicii populare rom îneşti: M a-
tunericul ; B R A D : Cerul Bal­ riă Tănasc, Ioana Radu, Alexandru
ticei, seria l-a şi a I I - a : LO- Grozuţă, Fănică Luca, Nicu Stănescii,
N E A : Taina cetă ţii: T E IU Ş : Ion Luca Bănăţcanu, Traian Lăscuţ-
In liniştea s e rii: Z L A T N A : F ăgărăşan u ; 20,50 Tribuna radio.
Dragostea te aşteaptă; I L I A :
Alexandr Nevslci; APOLDUL DE P rogram u l 11: 12,45 M u zică din
SUS: In pragul furtunii. film e ; 14,03 M u zică din o p e r e te ; 16,30
V orbeşte M o s c o v a ; 19,30 Cronica eco­
_O—. nom ică ; 21,00 A ctu alitatea ra d io :;
21,30 Lecturi la cererea ascultătorilor.
ANUNŢ
Autobaza de transport
auto Baia Mare
PENTRU 24 ORE strada 6 Marile nr. 72,
telefon nr. 1923-1924
Vrem e schimbătoare cu cerul mai angajează imediat
mult noros. Local vor cădea ploi slabe; conducători
iar în regiunea de munte va ninge. au to
Temperatura v a ria b ilă : ziua între 3 Asigură cazarea
şi 10 gra de, iar noaptea în tre 1 şi m i­ în dormitorul de la
nus 5 grade. V în t slab, pînă la po­ sediul autobazei.
trivit, din sectorul est. D im ineaţa şi
seara ceaţă.
PENTRU URMĂTOARELE
TREI ZILE
Vrem e schimbătoare cu cerul mal
mult noros şi temperatura staţionară.
.... .. .... *
CETAţENi!
La 8 ianuarie a început vac cinarea contra poliomielitei a în­
tregii populaţii a ţării între vîrs ta de 2 luni şi 31 ani, cu bom­
boane vaccin pe cale bucală.
Prim a doză se adm inistrează:'
— Intre 8-13 ianuarie, copiilor de Ia 2 luni — 1 an-
— Intre 25-31 ianuarie, persoanelor între 1 — 31 ani.
Prezentaţi-vă în mod ordonat la punctele de vaccinare anti
poliomielitică la data şi ora anunţată de organele sanitare.
Astfel contribuiţi Ia apărarea sănătăţii voastre, a copiilor
voştri, a sănătăţii colective.
E X P L O A T AREA
U Z I N A DE P R E P A R A R E D E V A
* * » ». «*v. .
s tra d a H o ria nr. 201
A N G A J E A Z Â:
o Electricieni
• Sudori
• Fochişti autorizaţi pen­
tru cazane
întreprinderea regionala de electricitate
huneooara- deva
a n g a je a z ă d e u rg e n ţă :
i trei ingineri cu specialită­
ţile: energetică, electro-
energetică, electrotehnică,
electromecanică,
i doi economişti cu studii
superioare economice, sau
cu studii medii. '
i un economist sau
merceolog.
I 8 M 1 I H •¦ ¦ ¦ ¦ » » ¦
Exploatarea minieră Muncelul Mic
ANGAJEAZĂ:
• M IN E R I
• E L E C T R IC IE N I
• E LE C T R O -LĂ C Ă T U Ş I
C LĂ C Ă TU Ş ! P E N T R U A T E L IE R
Solicifanfii vor prezenta diploma
de absolvire a unei şcoli profesio­
nale sau carnetul de calificare* la
sediul Exploatării E.M„ Muncelul Mic,
raionul llia. Telefon: Brănişca 13.