Page 66 - 1962-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, ONIŢI-VA !
Anul XiV. Nr. 2201
Respectarea tehnologiei-
condiţie Importantă
pentru Îmbunătăţirea
calităţii oţelului
Consfătuirea dintre oţelarii şi
Iaminatorii Combinatului side­
rurgic Hunedoara, care a avut
loc la sfirşitul ultimei luni a
anului trecut, a scos cu tărie în
evidenţă faptul că la oţelăria
Martin nr. 2 majoritatea rebu­
turilor se datoresc încălcării
preseripţiunilor tehnologice de
elaborare şi turnare a oţeluri­
lor. S a subliniat totodată că ac­ tribuit şi hala de pregătire a
ţiunea acestei cauze a rebuturi­
lor poate fi mult limitată dacă
fiecare om, la locul său de mun­
că, va fi un luptător activ pen­
tru îmbunătăţirea calităţii me­
talului, respectiv a oţelului.-
Colectivul secţiei O.S.M. nr. 2 la care s-au rebutat anumite
a înţeles justeţea acestei conclu­ cantităţi de oţel. Exemple ar
zii şi a păşit in noul an hotărit
să facă totul pentru ca din cup­
toarele ei să nu iasă decît oţel
de imnă calitate. Despre acest
lucru vorbeşte de altfel şi anga­
jamentul oţel arilor de a reduce
în acest an rebuturile cu 10 la
sută, sub cifra admisă.
De la începutul anului a tre­
cut o perioadă de timp relativ
scurtă. Suficientă însă pentru, a
permite unele aprecieri asupra
muncii colectivului de la oţelă­
ria Martin nr. 2. Iată cum se
prezintă lucrurile.
Dacă luăm in considerare nu.
mai cantitatea de oţel elabora­
tă, turnată şi laminată în anul
acesta, rebutul e cu mult sub
cifra admisă. In cazul cînd în
calculul rebutului intră şi şar­
jele turnate anul trecut şi lami­
nate "abia acum (aşa cum de
altfel se prezintă lucrurile în
realitate) rebutul e sensibil
apropiat de cifra admisă şi cu
perspectiva de a o depăşi.’ Cu
alte cuvinte greşelile săvîrşite
anul trecut .apar .abia,.acum.
lin singur exemplu. Şarja nr.
8.852 a fost elaborată anul: tre­
cut de echipa lui Pavel Han-
gan. Dozarea şarjei s-a fă­
cut sub conducerea maistrului
Gheorghe Ghibu. Datorită doză­
rii necorespunzătoare (e drept,
au fost anumite greutăţi obiec­
tive) şarja a topit moale şi a
fost evacuată rece. La laminare,
(făcută în acest an), s-au rebu-
tat însemnate cantităţi din cauza
fisurilor. Iată cum, dintr-un sin­
gur „foc", rebutul pe oţelărie a
crescut considerabil.
Trecînd peste acest lucru să
revenim la şarjele elaborate anul
acesta. Aşa cum spuneam, ma­
rea lor majoritate a fost de bună
calitate. Din păcate însă, la
unele, procesul tehnologic de
elaborare şi mai ales -turnare,
n-a fost respectat, fapt ce a dus
la rebutarea unor cantităţi des­
tul de mari de oţel. Acest lucru
dovedeşte încă odată că nu toţi
oamenii din oţelărie au înţeles
că sarcina lor principală este
îmbunătăţirea calităţii oţelului.
Şarja nr. 9.098, spre exemplu,
a fost elaborată de echipa prirn-
topitorului Vasile Ionescu şi tur­
nată de cea condusă de Emilian
Mihăilă, sub îndrumarea mais
trului Gheorghe Baba. Din cau­
za întîrzierii calmării capului
lingourilor cu aluminiu s-au re­
butat pentru retasură 10.000 kg.
oţel. La şarja imediat următoa­
re, cu nr. 9.099, se rebutează,
tot pentru retasură, încă 10.100
kg. oţel. Şarja respectivă a fost
turnată în două trenuri. Din sla­
ba preocupare a maistrului şef
Nicolae Dogaru, lunkeritul la
primul tren s-a dat abia după
seria 5-a, iar la cel de-al doilea
tren după seria 4-a. In total, nu
s-a dat lunkerit la 35 lingouri,
ceea ce a dus la apariţia reta-
surii.
Fier vechi
pentru oţelării
Tinerii din brigada a l-a, sec­
ţia I-a' furnale Hunedoara, mo­
bilizaţi de către organizaţia
U.T.M., au colectat anul trecut
12.000 tone fier vechi, fiind
fruntaşi pe combinat în această
acţiune. Şi anul acesta, ei mun­
cesc cu abnegaţie pentru a-şi
păstra locul ocupat anul trecut.
In primele 19 zile ale acestei
luni, ei au colectat şi predat
oţelăriei 247.500 kg. fier vechi.
Toţi tinerii din brigadă parti­
cipă la acţiunea patriotică de
colectare a fierului vechi. Ioan
Piroşcă, Ilie Mitcă, Cosma Petea,
Ioan Plamza şi alţii, s-au evi­
denţiat în mod deosebit.
Conferinţa regională U. T. M ,
Marţi 23 ianuarie 1962
Tot pentru retasură şi tot în
hala de turnare, la şarja nr.
9.103 s-au rebutat 7.700 kg. oţel
din cauză că acesta n-a umplut
complet maselotele. Şarja a fost
turnată de echipa condusă de
Pirva Gaşpar, sub îndrumarea
maistrului Herman Varga. La
rebutarea acestei cantităţi a con­
trenurilor de turnare (şef, ing.
Ioan Ivanciuc), care a trimis
două plinii insuficient uscate la
ansamblul nr. 10 şi 2 maselote
verzi la ansamblul nr. 12.
Acestea nu sînt singurele şarje
mai putea fi date şarjele, pur -
tînd nr. 9.045, 9.064/9.094 şi al­
tele.
Din analiza cauzelor care au
determinat această situaţie se
desprind două concluzii princi­
pale. Prima : nerespectarea pro­
cesului tehnologic şi a doua :
frecvenţa mare a abaterilor teh­
nologice Ia hala de turnare.
Evident, practic, rebutul nu
poate fi redus la zero. Sub cifra
admisă însă (2,80 la sută) d ă !
Pentru aceasta e necesar ca fie ­
care om, topitor, turnător, de
la hala de pregătire, fiecare
muncitor, maistru sau inginer,
să aibă mereu în faţă marca
oţelului la a cărui fabricare
concură, prestigiul combinatu­
lui.
E absolut necesar ca comite­
tul de partid al secţiei să încea­
pă de urgenţă o activitate sus­
ţinută de mobilizare a colecti­
vului pentru respectarea tehno­
logiei. In acest scop va trebui
urmărită, pe locuri de muncă,
şi, îndeosebi, .la turnare, .situaţia
calităţii prin intermediul unor
grafice, va trebui să sc ia opera,
tiv în discuţie cazurile de neres-
pectare a tehnologiei şi care duc
la rebut.
Conducerea tehnico-adminis­
trativă are datoria de a intensi­
fica acţiunea de.ridicarea cali­
ficării oamenilor, controlul asu­
pra efectuării operaţiunilor, ‘de
a asigura asistenţă tehnică com­
petentă la principalele locuri de
muncă, unde se hotărăşte soarta
calităţii, in felul acesta oţelarii
îşi vor putea îndeplini angaja­
mentul, vor putea raporta în­
făptuirea sarcinilor stabilite de
Conferinţa regională de partid.
A, JURCA
Impresionant, e puţin spus! Castelul pentru apă al furna­
lului de 1.000 m.c. ce se construieşte la Hunedoara, este o m i­
nunată expresie a preciziei cu care lucrează constructorii„
Trei oam eni — doi maiştri şi un inginer — în faţa planşetei I R od­
nica lor colaborare va duce la perfecţionarea procesului de producţie, la
uşurarea efortului fizic. Toţi trei sînt inovatori de frunte la Fabrica chi­
mică din Orăştic.
IN F O T O G R A F IE : M aiştrii O ctavian Giortca şi Vasile Horea, îm ­
preună cu ing. Valentin Cruceru, lucrînd la schiţa unei noi inovaţii.
Carnet cultural
(. rnr"1<—*
L r^r ilelc trecute au sărbăto- ]
ji- XL* rit m ajoratul peste 80 ti- j
ţ’ neri m uncitori din cadrul G.S.H. ")
^ şi I.G.S.H. şi pcslc 70 elevi ai ^
ţ Ş colii profesionale şi Ş colii mc- ţj
l dii mixte din Hunedoara. Gu j
t acest prilej, la şedinţa o rga - j sectorul III cu 17 la sută — , situîndu-se în fruntea în trecerii pe exploatare. Dm oam en ilor m uncii din în treprin derile ducere al U niu nii.
L nizată în cinstea lor; în sala ^
C Gasei orăşeneşti de cultură, tov. •}
C tras peste plan fiecare cîtc 200-250 tone cărbune de bună calitate.
t Şt. Floreseu, secreiar :al Sfafu* .
t lui popular orăşenesc, le-a vor- j
l bit despre „Drepturile acordate ]
l pentru
t Cezar Petrescu, Al. Kiriteseu, ¦Gamil
tinerilor prin Constituţia R .P.R .". }
t primăvară
V,
L n cadrul etapei a doua a ^
C Festivalului filmului pcu- j
t tiu sate, în cele 21 unităţi ci- ţj
t ncm atografice din raza oraşu-’ j
t lucrărilor agricole1
r lui. Hunedoara, aflate în con- ^
t curs, s-au prezentat pînă în ^
t prezent 1,10 spectacole, la care "j
Lr*% au p articipat peste 10.000 spee- 1
ţ. tatori. ij
c Num ăr mare dc spectatori s-a j
l înregistrat' la cinem atograful 1
f din Pcştişul Marc, la cel din }
«.
t Zlaşli şi la cel din Boz. Prin- ^
t tre film ele caic s-au bucurat j
t bibliotecilor săteşti cu metode
t dc succes, se numără produc- 1
C ţiilc studiourilor sovietice
ct lun g m etraj „V . I. Lcu in"
c „învierea", j
si-a încheiat lucrările
Duminică dimineaţa, în sala de z i : alegerea Comitetului re­ cini ce stau în faţa organelor şi
clubului „Siderurgistul“ din Hu­ gional U.T.M. şi a comisiei de organizaţiilor U.T.M. din regiu­
nedoara au continuat lucrările revizie.
conferinţei regionale U.T.M.
Conferinţa a analizat în conti­ ales a ţinut apoi prima sa şe­ delegaţii la Conferinţa regională
nuare activitatea organelor şi dinţă plenară în cadrul căreia U.T.M. au asistat la un program
organizaţilor U.T.M. în lupta s-au ales biroul Comitetului re­ artistic prezentat de formaţii ale
pentru înfăptuirea sarcinilor gional U.T.M. şi secretarii.
trasate de partid.
4 pagini 20 bani In încheierea dezbaterilor, pe vizie şi-a ales preşedintele.
marginea dării de seamă şi a Conferinţa a adoptat în una­ Orăştie. Seara, la clubul „Side-
raportului comisiei de revizie, a nimitate o hotărîre în care au rurgistul“ a fost organizată o
luat cuvîntul tovarăşul Kopandy fost cuprinse principalele sar­ întrunire tovărăşească.
Alexandru, secretar al C.C. al
U.T.M. Vorbitorul a apreciat că, Membrii Biroului Comitetului regional al U.T.M.
sub îndrumarea permanentă a
Comitetului regional de partid,
Comitetul regional U.T.M. a ob­
ţinut de la ultimele alegeri şi
pină în prezent rezultate bune
în munca sa. S-au îmbunătăţit
stilul şi metodele de muncă ale
biroului Comitetului regional
U.T.M., a crescut nivelul orga­
nelor şi organizaţiilor U.T.M. din
întreprinderi şi de la sate, a cres­
cut conştiinţa membrilor organi­
zaţiilor U.T.M. Tineretul parti­
cipă azi cu mai multă însufle­
ţire şi pasiune la îndeplinirea
sarcinilor economice şi social-
culturale trasate de partid. In
toate sectoarele de activitate,
tineretul, mobilizat de organele
şi organizaţiile U.T.M., s-a do­
vedit un factor activ în măreaţa
operă de desăvîrşire a construc­
ţiei socialiste în patria noastră.
Scoţînd în evidenţă lipsurile
ce mai există încă în activita­
tea unor organe şi organizaţii
de U.T.M., vorbitorul a arătat Conferinţei pe ţară a s c riito rilo r
principalele sarcini înspre care
trebuie să-şi îndrepte în primul
rînd atenţia noul organ ales,
pentru a îmbunătăţi şi mai mult
activitatea organelor şi organi­
zaţiilor U.T.M. din regiune.
In continuarea lucrărilor s a
trecut la punctul 2 al ordinei
c m i r ii o îi ie ^ ie
SECTOARE FRUNTAŞE
Luptînd pentru îndeplinirea indicilor de plan prevăzuţi pentru anul aces­
ta, m inerii din Petrila aii obţinut încă din prim ele zile realizări de seamă,
iţele mai mari depăşiri de plan au fost înregistrate pe graficele de producţia
ale sectoarelor [, II şi 111.. A stfel, în cele două decade a le lunii ianuarie,
sectorul 1 şi-a depăşii planul la zi cu 7 la sută, sectorul II cu 9 la sută, iar tor uniuni dc creaţie, reprezentanţi ai D area de seam ă a com itetului de con­
acest sector s-au evidenţiat în mod deosebit brigăzile conduse de comuniştii
N icolae Kando, losif Bartok, Constau tin Pu rda şi Sabin Belu, care au ex ­
Pregătiri O CUPAŢIE R EN TABILA
întovărăşită din sa­ lejul adunării pentru
tul -Răehitova, raionul darea de seamă, au
Haţeg, deţin în pre­ hotărit să sporească
•Colectiviştii din turma de oi la 600
Miercurea se pre­ zent ca proprietate
gă tesc intens în obştească 230 de oi. capete, reţinină în a-
ces scop toate mielu­
vederea' începerii Valorificind prin uni­ şele din prăsilă pro­
tăţile de slat întrea­ prie. 'Au hotărit, de a-
din campania dc ga cantitate de lină semenea, ca întreaga
prim ăvară. Pentru şi briază, ei au reali­ cantitate de lapte şi
obţinerea unei pro­ lină să o livreze sta­
tului. pe bază de con­
tract.
C. D Ă B U C E A N
corespondent
ducţii de 5.000 kg. zat însemnate venituri
porum b boabe la băneşti.
hectar, pc lotul sta­ Acest lucru le-a de­
bilit au transpor­ monstrat cit de avan­
tat peste 650 tone tajoasă este pentru et
gunoi dc grajd, iar
acum transportă creşterea oilor. lată
gunoi la grădină. de ce, recent, cu pri-
Al 173-lea cinem aíograí sáfese
Duminică, 21 februarie a.c., noul cinematograf va deservi şi
s-a deschis în satul Ciugud, ra­ satele Limba şi Şeuşa.
ionul Alba, cel de-al 173-lea ci­
nematograf sătesc din regiunea La primele filme care au ru-
noastră.
lat duminică, au participat pes­ blioteca din comuna Ighiu a
Prin deplasarea aparatelor,
te 300 de spectatori.
PENTRU CEA MSI BUNĂ INFORMAŢIE.'r— *=-
N®
PENTRU CEL MAI BUN REPORTAJ? gajamente aduce un aport deo- g
^OOOOOOOOOOOOOOO
Al 36-lea tren zută, supratonajul creştea la
c u tonaj sporii 219 tone.
O 'noapte obişnuită de ia­ In acest timp, mecanicul
nuarie. Mercurul din termo­ Gheorghe Ciornei, împreună cu
metre coborîse la minus zece revizorul Ion Despa, făceau
g grade. Cu toate acestea, in ultima revizie locomotivei care
g staţia C.F.R. Petroşani, com- urma să plece cu trenul nr.
g punerea trenului nr. 2673 se 2673.
o apropia de sfirşit. Dar tocmai
După ce li s-a explicat ca-
8 atunci, postul de mişcare Pe- re-i situaţia, Gheorghe Cior­
nei împreună cu fochistul şte­
L trila a ce ru t' liber pentru un fan Ungur, au acceptat să re­
g convoi. morcheze trenul cu suprato-
naj. Aşa se face că cele 10 va­
2 După sosirea convoiului s-a goane au ajuns la timp la Si­
g constatat că are in compunere meria.
o vagoane pentru Simeria. Dacă
o aceste vagoane nu intrau in 'Acesta a fost al 36-lea tren
8 compunerea •trenului nr. 2673, cu tonaj sporit remorcat in
2 ele trebuiau să aştepte încă
2 12 ore pină la trenul următor. acest an de mecanicii depoului
de locomotive Petroşani şi al
g Impiegatul de mişcare Con-
g stantin Jumanea şi-a făcut 4-lea remorcat de mecanicul
o imediat un calcul : Gheorghe Ciornei.
o
o — Dacă le ataşam la tre- I. CRIŞAN
8 nul 2673, o să se depăşească
8 tonajul, dacă le lăsăm să aş- S - a u cîştigat
2 tepte, mărim staţionarea. To- d o u ă zile d e lucru
2 tul depinde de mecanicul de Defecţiunea tehnică ivită la
Ao locomotivă... strungul mare, cu care se
strunjesc cuzineţii de osii, a
După adunarea tonajului la produs o mare frămîntare în
toate vagoanele, s-a consta­ rîndul echipei de la R.R.D.
tat că trenul avea o greutate din depoul Teiuş. Piesele ne­
de 1.704 tone. Adică in plus
cu 54 tone. Si dacă se mai lua cesare pentru repararea strun­ cu 15 la sută sub cifra ad- de brigadă.
o în considerare temperatura scă gului nu se puteau confecţio­
o
Comitetul regional U.T.M. nou
De asemenea, comisia de re­ nedoara şi echipa de căluşari a
1. Sabo Carol
2. Georgescu Mihai
3. Pîinişoară Tifus
4. Bălănoiu Ileana
5. Ghinea Ion
6. Ivanov Sergheî
Membrii supleanţi ai Biroului
1. Eiiedy Rozalia
2. Lang loan
Secretarii Comitetului regional al U.T.M.
1. Sabo Carol — prim-secretar
2. Georgescu Mihai — secretar
?? ?
Ca preşedinte al Comisiei regionale de revizie a fost ales tov.-
Băneasă Octavian.
Deschiderea lucrărilor
Luni dim ineaţa, în sala m ică a Pa-i
latului R. P. Rom îne din Bucureşti,
s-au deschis lucrările G onferinţei pe
ţară a scriitorilor.
La conferinţă participă delegaţi ai
secţiilor şi filialelor Uniunii scriitori­
lor, num eroşi invitaţi din întreaga ţară
— scriitori, m embri ai cercurilor lite­ dine, de z i: Darea de seam ă asupra
rare. creaţiei literare şi asupra activităţii or­
La deschiderea lucrărilor conferinţei
au asistat to v a ră şii: Atanase Joja,
preşedintele Academ iei R. P. Rom îne,
I. M urguiescu, m inistrul Invăţăm întu-
lui şi Culturii, P. Niculescu — M izil, şef
adjunct al D irecţiei de propagandă şi
cultură a G.G. al P.M .R., Constanţa
Crăciun, adjunct al ministrului Invăţă-
m întului şi Culturii, m em bri ai G.G. al
P.M .R., reprezentanţi ai unor instituţii
centrale, şi o rg a n iza ţii obşteşti, ai al-<
Capitalei.
In aplauzele căditroase ale asisten­
ţei, acad. Tudor A rgh ezi a rostit cu-
vîntuî de deschidere a conferinţei.
Asistenţa a păstrat un minut de re­
culegere în m em oria maestrului M ihai!
Sadoveanu, preşedintele Uniunii scrii­
torilor, şi a altor scriitori care au în­
cetat din viaţă în ultima perioadă :
Petrescu, Gheorghe Bacovia, Gala Ga-
laction, Lucian Blaga, Cristian Sîrbu,
Asztaîos Istvăn, N icolae Labiş şi alţii.
Conferinţa a ales apoi un prezidiu al­
cătuit din scriitorii: Tudor Arghezi,
M ihai Beniuc, Gco Bogza, Dcmostenc
Botez, Ion Brad, M arcel Breslaşu,
V. Em. Galan, Alecu ivan Gtiilia, Ko-
vacs G yorgy, Dumitru M ircea, N agy
Istvăn, Ion Pas, Tifos Popovici, M arin
Acţiuni m odel cu cartea
Pentru a înarma conducerile
practice despre felul cum tre­
buie desfăşurată munca cu car­
tea' în perioada de iarnă la sate,
biblioteca regională, cu prilejul
instruirii bibliotecilor din raio­
j nul Alba, a organizat mai mul­
te acţiuni model. Astfel, la bi­
avut loc o seară de întrebări şi
ooooooooooooooooooooooooooo
na la depoul Teiuş, neexistind
utilaj corespunzător pentru
aceasta. S-a făcut comanda la
U.M. Cugir. Dar pînă să ajun­
gă comanda şi să fie executa­
tă, timpul trecea.
— Du cred că am putea
strunji cuzineţii la maşina de
găurit — a propus şeful de
echipă Nicolae Rusan.
'Strungarii Teodor Birlăuţ şi
Petru Munteanu au acceptat
propunerea şi au pornit hotă-
rîţi la treabă. încercarea a
reuşit.
Piesele comandate la Cugir
au sosit înainte de termen.
Pînă să se monteze insă la
strung, cuzineţii au fost strun-
jiţ i la maşina de găurit. In
felul acesta s-au cîştigat două
zile de lucru.
VASILE STREMŢAN
P u t e r e a colectivului
Lingă cajele trio ale lami­
norului de 650 mm. din Hune­
doara se poate vedea pe un
panou angajamentul brigăzii
de luminători din schimbul B¦
„In luna ianuarie a anului 1962
vom da peste plan 500 tone
laminate, vom reduce rebutul
misă...“. Şi lista angajámente-
OOOOOOOÖOOOOOÖOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO«-
nea Hunedoara.
După încheierea lucrărilor,
Combinatului siderurgic din Hu­
şcolii din satul Cioara, raionul
7. Raţiu Zaliarie
8. Medrea Âron
9. Ceteanu Nicolae
10. Bica Ana
11. Comănescu loan
3. Mărgineanu Viorica
4. Bocănici Nicolae
3. Pîinişoară Titus — secretar
4. Bălănoiu Ileana — secretar
Preda şi Zaharia Stancu. Au fost alese,
de asemenea, com isia de validare, se­
cretariatul şi com isia de redactare a
proiectului de hotărîre a conferinţei.
Şedinţa dc dimineaţă a fost prezida­
tă de scriitorul V. Em. G alaD
Conferinţa a adoptat următoarea or­
ganizatorice a Uniunii scriitorilor, sar­
cinile ce revin literaturii în lumina docm
m entelor celui de-al IlI-lea Congres al
P.M.R., Darea de seamă asupra acti­
vităţii com isiei de revizie a Uniunii
scriitorilor, aprobarea unor m odificări
la statutul Uniunii, alegerea com itetu­
lui de conducere şi a com isiei de revi­
zie aie Uniunii scriitorilc..
Acad. M ihai Beniuc, prim -secretar
al Uniunii scriitorilor, a prezentat apoi
Tot în cursul şedinţei de dimineaţă,
scriitorul Radu Boureanu ă dat citire
dării de seamă a com isiei de revizie.
In şedinţa dc după-amîază, scriito­
rul Ion Bănuţă a prezentat raportul
com isiei de validare. Scriitorul Dem os-
tene Botez, care a prezidat şedinţa, a
dat citire propunerilor de m odificări
aduse Statutului Uniunii scriitorilor.
Au început apoi discuţiile cu p rivi­
re la darea de seam ă a com itetului dc
conducere al Uniunii scriitorilor, Ia da­
rea de scam ă a com isiei de revizie şi
asupra m odificărilor la statut. A u luat
cuvîntul scriitorii Tifus Popovici, Ion
Brad, Silvian Iosifescu, Ion Pas, V a ­
sile Nicorovici, Alexandru Bălăci, D um i­
tru Gorbca, Dum itru Ignca, Re mus Bu­
ca, R ovacs G yorgy, M ihai Gafiţa, V:-
cu Mîndra'. ' (A g e rp re s )
răspunsuri pe tema: „Ştiinţa îm­
potriva superstiţiilor“ iar la că­
minul cultural din Vinţul de Jos,
s-a organizat un concurs literar
însoţit de o expoziţie de cărţi
pe tema „Dezvoltarea agricul­
turii socialiste în lumina sarci­
nilor plenarei C.C. al P.M.R.
’din 30 iunie — 1 iulie 1961“,
PEŢAN VIORICA-
corespondent-3
8lor continuă cu alte obiective.
La îndeplinirea acestor an- 8
sebit brigada condusă de Luca o
Nuţu. Bun organizator, şi in- o
8drumător, prieten apropiat al
fiecărui om din brigadă, el 8
este un exemplu demn de ur- g
mat, iar brigada sa e frun- g
taşă. o
Lucrurile însă nu au stat 8
totdeauna aşa. Cind Luca Nu- g
lu a venit în brigadă nu prea 6
se împăca cu disciplina. Nu- 8
mele lui apărea destul de des 8
sub cite o caricatură la gazeta g
de perete. Tovarăşii din briga- g
du vorbeau adesea despre e l : o
„Iar a lipsit Luca“ . 8
Organizaţia U.T.M. a hotă- 8
rit să-l ajute pe Nuţu să de- g
vină un muncitor de nădejde, g
N-a fost deloc uşor. FA refuza o
orice ajutor. Treptat însă, or- 8
ganizaţia U.T.M. şi colectivul 2
de muncă, i-au insuflat dra- g
goste faţă de meserie şi faţă o
de muncă în general. Atunci 8
cină Nuţu şi-a dat seama că g
toţi ii vor numai binele, a pro- g.
mis tovarăşilor din brigadă că g
se va schimba. Şi s-a schimbat g
in bine, spre mindria colecti- 8
vului care l-a ajutat. Mai tir- oo
ziu, cină şeful de brigada a g
plecat la şcoala de maiştri, g
conducerea secţiei i-a încre- g
'dinţat lui Nuţu funcţia de şef g
g
AUREL IFR1M g
<*>