Page 67 - 1962-01

pag- l
atn^v;-w raf.gg&EgaasargmtFLWteaiEmtMaB!^
Pe calea întăririi continue a G.A.C,
In cadrul unei adunări gene­
rale ţinută in zilele trecute, co­
lectiviştii din Geoagiu, raionul
Orăştie au discutat şi aprobat
planul de producţie pe acest an.
La baza întocmirii lui stau sar­
cinile izvorîte din Directivele
Congresului al IlI-lea al partidu­
lui şi indicaţiile date de recenta
Consfătuire pe ţară a ţăranilor
colectivişti.
Planul de producţie prevede
sarcini importante pentru dez­
voltarea multilaterală a G. A. C.
'Ţinînd seama de rezultatele ob­
ţinute pînă acum şi avînd în ve­
dere posibilităţile de care dis­
pun, colectiviştii şi-au exprimat
în adunarea generală hotărîrea
de a realiza prevederile planu
lui la toţi indicii.
— Mărturie sigură că vom pu­
tea obţine producţiile planifi­
cate la hectar in sectorul vege
tal, stau realizările pe care le-a
avut brigada l-a în anul trecut
— spunea brigadierul Ioan Cîn-
dea. Ne-am convins că prin apli­
carea metodelor agrotehnice re­
comandate de ştiinţa agricolă
sporim considerabii producţia
cerealelor la ha. Nu este întîm-
plător faptul că de pe o supra­
faţă de 20 ha. am recoltat cîte
2.634 kg. grîu la ha. Pe suprafa­
ţa amintită am avut semănat
griii din soiul Ponca, iar tere­
nul a fost bine îngrăşat cu gu­
noi de grajd. Starea actuală a
culturii de grîu de pe cele 340
ha., cîte au fost însămînţate în
toamna trecută, ne îndreptăţeş­
te să credem că vom obţine şi
in acest an producţia planificată.
Referindu-se la cultura porum­
Spre noi succese în dezvoltarea multilaterală
a gospodăriei colective
Chemarea şi recomandările co­
misiilor Consfătuirii pe ţară a
ţăranilor colectivişti au fost
primite cu mare bucurie de către
colectiviştii din Teiuş.
— Aceasta este o chemare
spre belşug, spre bunăstare,
spre fericire — spunea brigadie­
rul de cîmp Cornel Fostoc, în
adunarea generală ţinută cu oca­
zia prelucrării acestor docu­
mente.
Dacă vom munci bine pămîn
tul, după recomandările ştiinţei
agricole, producţiile de cereale
la hectar vor fi mult mai mari.
In acest an noi am prevăzut să
obţinem eu 400 kg. grîu la ha.
mai mult decît în anul trecut şi
peste 2.500 kg. porumb boabe la
ha. fată de 1.900 kg. cît am obţi­
Vinzări în valoare de peste 308.
La magazinul nr. 64 — ar­
ticole electrice, din oraşul Pe­
troşani, au fost făcute de la în­
ceputul anului şi pînă în prezent
vinzări în valoare de peste
300.000 lei.
'Astfel, în acest timp au fost
Vîndute 65 aparate de radio,
40 maşini de spălat rufe, 20
maşini de cusut, 10 frigidere şi
alte obiecte de uz casnic.
Printre cumpărători se numă­
ră tovarăşii Puşare Ion, miner
la Petrila, Pasăre Ion, munci­
tor la şantierul de construcţii
'din Petroşani, care au cumpă­
Pe meleagurile regiunii noasire se
petrec transformări profunde, se schim­
bă faţa satelor noastre, se schimbă
şi felul de a gîndi, de a trăi al ţă­
ranilor muncitori, care devin pe zi
ce trece tot mai adine convinşi de
superioritatea muncii în comun. Pre­
vederile pline de înţelepciune ale ce­
lui de-al IlI-lea Congres al P.M.R.
şi ale plenarei G.0. al P.M.R. din
30 iunie— 1 iulie 1961 se înfăptuiesc
sub ochii noştri şi în satele regiunii
Hunedoara, datorită muncii neobosite
desfăşurate de comunişti în rindurile
ţăranilor muncitori. La traducerea în
viaţă a acestor prevederi, un rol im­
portant îl are munca politico-educati-
vă desfăşurată în cadrul căminelor
culturale, bibliotecilor, colţurilor roşii
din G.A.O., G.A.S. şi S.M.T. etc. Iu
ultima vreme, prin traducerea în viaţă
a hotărîrilor Comitetului regional de
partid, în întreaga regiune a crescut
şi s-a îmbunătăţit conţinutul muncii
politico-educative şi cultural-artistice
de masă din mediul sătesc. Cele mai
multe unităţi culturale îşi orientează
mai- bine munca, se preocupă mai in­
tens de găsirea formelor de activităţi
cultural-educative care să vină în
sprijinul înfăptuiri.' sarcinilor politico- din aceste seri de calcul s-a arătat
cconomicc, a ridicării neîncetate a ni­
velului de conştiinţă al oamenilor
muncii. Studiind posibilităţile locale
şi organizîndu-şi bine munca, cămi­
nul cultural din Stremţ, raionul Alba,
a reuşit, de exemplu, să desfăşoare în
fiecare zi activităţi cultural-educative
atractive, vii, interesante, la care par­
ticipă o masă largă de ţărani munci­
tori. Experienţa acestui cămin cultu­
ral a fost preluată şi de alte unităţi
culturale din raionul Alba.
Pentru ca activităţile organizate la
căminul cultural să aibă eficacitate,
ele trebuie să fie strîns legate de
viaţa satului, bine gîndite, asiguri ndu-
li-se succesul prin abordarea unor
teme care să intereseze pe toţi cei
bului, vorbitorul a arătat că şi
aici sint condiţii pentru ca pro­
ducţia să fie realizată.
— Executînd la timp lucrările
de întreţinere şi respectînd den­
sitatea plantelor la hectar, în
toamna trecută de pe unele su­
prafeţe s-au strins cîte 4.500 kg.
porumb ştiuleţi la ha. Anul a-
cesta, avem o sarcină în plus în
ceea ce priveşte producţia de
porumb. De pe 22 ha. trebuie să
obţinem cite 5.000 kg. porumb
boabe la ha. Respectind cu stric­
teţe măsurile indicate de cadre­
le tehnice agricole vom asigura
şi îndeplinirea acestei sarcini.
— Noi, mecanizatorii, sîntem
chemaţi să executăm lucrări de
cea mai bună calitate. Acest lu­
cru reiese şi din lucrările Cons­
fătuirii pe ţară a colectiviştilor
— arăta tov. Gheorghe Muntea-
nu, şeful brigăzii de tractoare
care lucrează pe ogoarele colec­
tiviştilor din Geoagiu — prezent
şi el la adunarea generală. In
ceea ce ne priveşte, noi sîntem
hotăriţi să depunem toate efor­
turile pentru a executa numai
lucrări de calitate şi pe supra
feţe cit mai mari în vederea spo­
ririi producţiei la ha.
Şi ceilalţi vorbitori au subli­
niat necesitatea creşterii produc­
ţiei la hectar.
De asemenea, ei au arătat lip­
surile care s-au manifestat In
activitatea brigăzilor şi au făcut
propuneri pentru lichidarea lor.
Despre aplicarea sistemului de
retribuire suplimentară în func­
ţie de producţia obţinută s-a
vorbit mult în adunarea gene­
nut in 1961. Tot în acest an, pe
suprafaţa de 30 ha. ne-am pro­
pus să realizăm o producţie me ­
die de 5.000 kg. porumb boabe
la ha., în teren neirigat, in acest
scop am ales terenul cel mai
fertil, şi am aplicat însemnate
cantităţi de îngrăşăminte orga­
nice.
— Şi noi, cei care lucrăm la
grădina de legume şi zarzava
turi, ne străduim să traducem
in viaţă recomandările Consfă­
tuirii — a subliniat în cuvîntui
său colectivista. Maria Fleşeru.
Cele 7 ha. de grădină cultivate
cu legume şi zarzavaturi în 1961,
ne-au adus venituri în valoare
de 176.000 Iei. Pentru anul aces
ta, suprafaţa de grădină va fi
extinsă Ia 10 ha. Strădaniile
rat cîte un aparat de radio „E-
nescu“ cu 2.100 lei bucata, Criş-
man Dumitru de lam ina Dîlja,
care a cumpărat o maşină de cu­
sut şi un aparat de radio cu 4.085
lei, Moldovan Paraschiva, soră
la spitalul unificat Petroşani,
care a cumpărat un frigider cu
2.500 lei şi alţii.
La acest magazin este vîn-
zătoare utemista Hauptman Edi-
te, care cu o lună în urmă a
primit steagul de fruntaşă in
buna servire a populaţiei.
R. BĂLŞAN
corespondent
Manifestări vii, atractive
la căminele culturale
ce vin la cămin. Program ele cămine­
lor culturale trebuie să cuprindă for­
me vii, interesante şi atractive. U n
program alcătuit cu simţ de răspun­
dere este chiar cel al căminului cul­
tural din Stremţ, în care întîlnim ma­
nifestări care pot fi luate ca exem­
plu : şezători pe teme argozoofehnice,
seri de întrebări şi răspunsuri, con-
cursuri-ghicitoare, jurnale vorbite, că­
lătorii pe hartă, consfătuiri cu frun­
taşii recoltelor bogate etc. D ar astfel
de programe întîlnim şi la alte că­
mine culturale din regiune.
Gu mult interes au fost urmărite la
căminul cultural din D obra — de
exemplu — serile de calcul pe tema
„Cît cîştigă un colectivist faţă de
un ţăran individual“, la care s-a de­
monstrat prin exemple vii a doi cetă­
ţeni din sat cu familii şi gospodării
asemănătoare, cu cît mai cîştigat este
un ţăran muncitor lucrînd în G -A.G .,
faţă de unul individual. Astfel, la una
că venitul colectivistului Cristea Ioan
s-a ridicat într-un an Ia 15.118 lei,
faţă de cel al ţăranului individual
care a realizat un venit mediu anual,
doar de 4.514 lei. Aceste exemple, în ­
soţite de calcule ilustrative, au con­
tribuit şi ele astfel la creşterea pres­
tigiului G.A.G., la atragerea de noi
membri. Tot la Dobra, la indicaţia
comitetului comunal de partid, cu
sprijinul consiliului de conducere al
G.A.C., . s-a organizat cu succes o
seară de întrebări şi răspunsuri pe
tema dezvoltării mitlfilaierale a G.A.C.,
trnlîndu-.se pe larg problemele spori­
rii producţiei la hectar, ale dezvoltării
şeplelului etc. Seri de calcul asem ă­
nătoare au avut loc şi la căminul
iggeBEffigiBuaBM^.ţsBB'BPgig^wmgiMKBS^^
rală. Colectivista Maria Groza a
propus ca retribuţia suplimen­
tară să se introducă — aşa cum
prevăd recomandările Consfă­
tuirii colectiviştilor — atît în
sectorul vegetal cit şi în cel zoo­
tehnic. Experienţa G.A.C. frunta­
şe a demonstrat că în acest fel
creşte cointeresarea materială a
colectiviştilor în ridicarea pro­
ducţiei la ha.
Pe lingă extinderea suprafeţe­
lor cultivate cu cereale, planul
de producţie mai prevede şi ex­
tinderea suprafeţei legumicole, a
plantaţiilor de pomi şi viţă de
vie.
Numărul construcţiilor zoo­
tehnice ce vor fi ridicate in acest
an şi cifrele care arată creşte­
rea bazei furajere ilustrează mo­
dul cum se va dezvolta şi secto­
rul zootehnic al gospodăriei.
La bovine, planul prevede o
creştere cu peste 100 capete faţă
de anul trecut, iar la ovine cu
aproape 200 de capete. Se vor
creşte de asemenea 180 porci şi
1.000 de păsări. Planul stabileş­
te sarcini importante şi în ceea
ce priveşte creşterea producti­
vităţii animalelor.
In acest an G. A. C. din Geoa­
giu a contractat cu statul în­
semnate cantităţi- de cereale şi
produse animaliere. Ca urmare
a acestui fapt, veniturile gospo­
dăriei vor fi mai mari faţă de
anii precedenţi. Acest lucru va
duce la sporirea fondului de ba­
ză, la creşterea veniturilor colec­
tiviştilor, la întărirea economi-
co-organizatorică a G. A. C.
T. NICOLAE
noastre vor fi îndreptate spic
cultivarea legumelor şi zarzava­
turilor timpurii, pe suprafeţe cît
mai mari.
Vorbind despre imboldul şi
sfaturile pe care chemarea şi
recomandările comisiilor consfă­
tuirii le dau colectiviştilor, to­
varăşul Gligor Timiş, preşedin­
tele gospodăriei s-a oprit asupra
dezvoltării sectorului zootehnic,
prin sporirea numărului de ani­
male din matcă proprie.
— La sfîrşitul anului 1962, a
spus el. numărul bovinelor va
ajunge la 360 capete, faţă de
178 cîte avem în prezent, ai por­
cinelor Ia 250, faţă de 149, iar
al ovinelor la 1.500 faţă de 890
cîte avem acum. Atenţia noas­
tră va fi îndreptată spre ridica
rea de noi construcţii, trainice
şi ieftine, spre creşterea viţele-
lor de rasă provenite de la va­
cile cu producţie mare de lapte
şi carne, iar ovinele vor fi în cea
mai mare parte numai cu lină
semifiliă.
Discutînd cu simţ de răs­
pundere despre fiecare ramu­
ră de producţie din gospo­
dăria agricolă colectivă, des­
pre sporirea producţiei ve­
getale şi a productivităţii a-
nimaleîor, colectiviştii din Te­
iuş au hotărît să aplice întocmai
în practică învăţămintele des­
prinse din lucrările Consfătuirii
pe ţară a ţăranilor colectivişti,
pentru continua dezvoltare şi
înflorire a unităţii lor.
ADRIAN OŢOIU
responsabilul subredacţiei volun­ gărie 'de unde revin cu tole­
tare din Teiuş
cultural din Apoldul de Sus (pe tema
întăririi cconomico-organîzatorice a
G A .® .) şi Ia casa de cultură din
Haţeg (pe tema dezvoltării sectorului
zootehnic în G .A .C .) etc.
Prilej de popularizare a succeselor
G.A.C., a metodelor înaintate folosite
de cei mai buni colectivişti pentru ob­
ţinerea unei producţii sporite, sînt şi
acţiunile mai largi, cum a fost „Săr­
bătoarea recoltelor bogate“, organizată
r i E T E M I IE
A C U T U L ILIE
la căminul cultural din Apoldul de
Jos sau serile închinate fruntaşilor
recoltelor bogate din G.A.G. Simeria
Veche şi fruntaşilor în creşterea ani­
malelor din Gîlnîc.
O formă atractivă de popularizare
a sarcinilor actuale, uşor de realizat,
este şezătoarea organizată în forme
noi. O astfel de acţiune a avut loc
nu de mult din iniţiativa bibliotecii
comunale din Brănlşca cu femeile co­
lectiviste, sub titlul „Porum bul siloz
şi însemnătatea sa în creşterea şi în-
grăşarea animalelor, în sporirea pro­
ducţiei de lapte pe cap de vacă fu­
rajată“.
Iniţiativa organizării acestei şezători formal, la voia întîmplăriî, fără un
este cu atît mai valoroasă cu cît la
căminul cultural din Brănişca în ul­
timele luni a existat o slabă preocu­
pare pentru înviorarea muncii cultu-
ral-cducafive de masă, fapt criticat de
altfel şi în coloanele ziarului nostru.
Alte mijloace interesante de atra­
gere a ţăranilor muncitori la căm i­
nul cultural în perioada de iarnă, sint
P r UMVL SOCIALISMULUI
HĂRNICIE ŞI ENTUZIASM
Ora mesei trecuse. In atelier
cîţiva tineri zăboveau incă în ju­
rul unui tractor. împreună cu
şeful mecanic al S.M.T. din
Orăştie, ing. Alexandru Roşu,
ne apropiem de e i :
— Aici lucrează una din cele
mai bune echipe ale noastre,
ne informează interlocutorul. In
întrecere, ea se situează înain­
tea tuturor celorlalte.
'Aşa este cunoscută echipa de
reparaţii formată din tineri şi
condusă de comunistul Cornel
Dumitru'. Cea mai bună, dintre
cele bune. îşi merită din plin
această apreciere. întreaga sta­
ţiune îi cunoaşte realizările. A
reparat pînă acum patru trac­
toare peste plan.
Cum a reuşit să facă aceas­
ta ? Foarte simplu. De cînd a
început campania de reparaţii
echipa lui Cornel Dumitru a
respectat cu stricteţe viteza me­
die decadală de lucru. Planul
după care se lucrează este afi­
şat la locul de muncă fiind ast­
fel cunoscut de întreaga echipă.
In plus, fiecare tînăr ştie pre­
cis ce are de făcut. Cunoaşte
succesiunea operaţiunilor de 'de­
montare şi montare a tractoa­
relor. In momentul cînd un trac­
tor intră în atelier., şi. este re-
pairtizat echipei, mîinile sigure
ale muncitorilor ştiu unde să
intervină. Unii demontează mo­
torul, alţii transmisia, alţii di­
recţia. Piesele 'demontate sint
spălate şi apoi trecute prin
mina şefului echipei. El le cer­
cetează1 cu atenţie şi le triază.
Cele pentru recondiţionat fac
'drumul spre sudură sau strun-
ranţele prescrise pentru mon­
taj. Economia porneşte de la
cele mai mici şuruburi, piuliţe
sau şaibe. De aceea nimic nu mai bun. 'Asta, pentru faptul — Frişcă
trebuie să se piardă, nici o pie­ că oamenii pun toată pricepe­
să de tractor nu se admite să rea lor în lucrările pe care le
se rebuteze. Cît despre calitate, execută.
montajele llterar-muzicale ca cele or­
ganizate la Hăpria, Sebeş şi Brad,
jurnalele vorbite care au avut loc la
Apoldul de Jos, Oarda, Stremţ, Vaţa,
Mărtineşti etc. pe teme concrete inspi­
rate din viaţa nouă a satului sau
pe alte teme de interes general, poli­
tice, ştiinţifice sau de cultură gene­
rală.
In perioada actuală se desfăşoară
in întreaga ţară Festivalul filmului
pentru sate, un bun prilej de a or­
ganiza la căminul cultural acţiuni
atractive, bogate în conţinut, ca pre­
miere festive, simpozioane, recenzii,
vizionări colective etc. In această
privinţă merită a fi urmat exemplul
conducerii căminului cultural din Şi-
bot, care cu prilejul prezentării filmu­ preşedinţii sfaturilor populate comu­
lui documentar „Creşterea animalelor
în G.A.C.“, a organizat o prezentare
festivă, urmată de spectacolul cu pie­
sa „Deşteaptă pămîntului“ şi a unei
expoziţii dc planşe şi panouri din via­
ţa G.A.C., la care agrononiul Ign.a
Ioan a dat explicaţiile necesare.
Cu toate succesele repurtate în
această iarnă în organizarea de ac­
ţiuni vii, atractive, bogate în conţi­
nut, la majoritatea căminelor culturale
din regiune, totuşi mai sînt unele care
încă îşi desfăşoară munca în mod
plan de muncă bine gîndif, legat de
preocupările specifice ale oamenilor
din comuna respectivă.
La Şoimuş de exemplu, nu există
suficient interes pentru atragerea la
căminul cultural a ţăranilor colecti­
vişti fruntaşi, de multe ori activitatea
cultural-educativă redueîndu-se la
uncie acţiuni formale cu cartea sau
pur şi simplu la hore ţărăneşti, fără
se poate spune că exigenţa şe­
fului de echipă se îmbină cu de cînd a luat fiinţă S.M.T.-ul.
interesul sporital fiecărui ti- A reparat sute de tractoare.
năr. Cu toţii se străduiescca I-a învăţat şi pe alţii. Mulţi
tractoarele reparate de ei să dintre tractoriştii care au lu­
treacă cu succes examenul în crat în echipa lui de reparaţii
campaniile agricole din acest an. sînt acum fruntaşii staţiunii.
De cînd lucrează împreună,
Ioan Robescu, Bogdal Adolf,
Cornel Ardean şi Gheorghe
Contor, s-au deprins cu sfatu­
rile bune date de şeful lor de
echipă. Acum fiecare membru
al echipei cunoaşte tractorul
pînă în cele mai mici amănun­
te, au pătruns adine, cu alte
cuvinte, tainele meseriei. Regla­
rea corectă a supapelor, a am-
breajului sau diferenţialului, nu
mai constituie o enigmă pentru
'nici linul. Chiar şi punerea la
punct a motorului o poate face
acum orice muncitor din echi­
pă. După ce montarea tracto­
rului este gata, Dumitru Cor­
nel verifică încă o dată precizia
operaţiunilor şi calitatea lucră­
rii. Face intervenţiile necesare
— dacă mai e cazul, şi...
— După masă trebuie să-i fa­
cem ,.plinul“ şi să-i începem
rodajul. Mîine va intra în lu­
cru un alt tractor. 'Aceste cu­
vinte a ţinut să le spună şeful
echipei băieţilor cu care lucrea-
za, înainte de a pleca 1» masă.
— Trebuie să fructificăm fie­
care secundă. Numai aşa ne
vom putea aduce o contribuţie
mai mare la îndeplinirea anga­
jamentului luat de staţiune de
a termina reparaţia tractoare­
lor cu 10 zile mai devreme —
spunea Dumitru Cornel.
Garanţia că tractoarele repa­
rate nu se vor defecta în braz­
dă o dă comisia de recepţie care
a acordat pînă acum muncii în­
tregii echipe calificativul cel
vreun conţinut precis. In alte locali­
tăţi ca Veţel, Topliţa, Gîrjiţl, 1lăşdat,
Glugud, o serie de manifestări incluse
în planul de activitate a căminului
cultural sînt amînate la nesfîrşit sau
abandonate. De asemenea la Gistei,
Almnşul Sec, Lelese, Archia, Gotha-
tca etc. planurile dc activitate ale că­
minelor culturale sînt formale, ncgli-
jînd cuprinderea unor probleme impor­
tante care se cer rezolvate prin mun­
ca cultural-educativă.
In organizarea şi desfăşurarea mun­
cii cultural-educative Ia sale un
rol important revine organizaţiilor de
partid. Ele trebuie să vegheze la pu­
ritatea ideologică a conţinutului pro­
gram elor prezentate, orientînd condu­
cerile căminelor culturale în alegerea
tematicii, spre abordarea problemelor
specifice satului. Acolo unde secre­
tarii comitetelor comunale de partid,
nale, preşedintele G. A. 6., inginerul
agronom, medicul veterinar, cadrele
didactice etc. îşi dau tot concursul
la buna desfăşurare a muncii căm i­
nului cultural, activitatea cultural-
educativă de masă este fructuoasă şi
eficace.
Printr-o largă folosire a colective­
lor de muncă ale căminelor cultura­
le, prin activizarea tuturor membrilor
cercurilor de artişti amatori, cu spri­
jinul majorităţii intelectualilor din sat,
sub directa îndrumare a organizaţii­
lor de partid, trebuie făcut totul pen­
tru a se da o cît mai largă extinde­
re experienţei înaintate a unităţilor
culturale fruntaşe din satele regiunii.
Secţiile de învăţămînt şi cultură ale
sfaturilor populare regional, raionale
şi orăşeneşti, precum şi casele de cul­
tură, au datoria să urmărească în
mai mare măsură în perioada lunilor
de iarnă, ca la căminele culturale să
se organizeze cît mai multe m anifes­
tări vii, atractive, bogate în conţinut.
1R1MIL STRĂUŢ
Nr. 2201
In sala de clasă unde se
găsesc copiii din fotogra­
fia de alături, in anumite i
ore, nu se lucrează cu cre­ '$!$1
ion şi liirtie. Acum, de
exemplu, ei construiesc
case din cuburi. Sint copiu
de la grădi?iiţa cu orar
redus din Simeria.
tlăwi'''>/¦ i iMIKR
24 IANUARIE 1962
PROGRAMUL I : 5,30 Melodii
populare romineşti, 6,30 Emi­
siunea pentru sate ; 7,30 Sfatul
medicului : Igiena personală :
Dumitru Cornel lucrează aici 8,00 Din presa de astăzi : 9,00
Muzică uşoară ; 10,08 Teatru la
microfon, Momente din Cronica
Unirii — Scenariu radiofonic de
Mircea Ştefănescu ; 12,00 Muzi­
că populară romînească din
Muntenia şi Moldova ; 15,55 Mu­
zică uşoară; 16,15 Vorbeşte
Moscova; 17,30 In slujba pa­
triei ; 18,30 Tribuna radio ; 19,00
Jurnalul satelor ; 20,20 Noapte
bună c o p ii: „Prietenie“ de Dom­
niţa Moldoveanu ; 22,30 Melodii
populare.
Printre ei amintim pe Ioan Ro­
bescu, Gheorghe Contor, Petru PROGRAMUL' II : 12,55 Inter­
Pascu şi Ioan Boancă, care în preţi sovietici de muzică uşoa­
anul trecut, şi-au depăşit cu ră ; 13,25 Muzică populară ro­
mult planul de hantri. Muncind mînească ; 16,30 „Un cîntec pen­
alături de comunistul Dumitru tru tine“ — program de muzică
Cornel, tinerii au reuşit să stă­ uşoară; 17,00 Valsuri din ope­
pânească bine meseria pe care rete ; 17,20 Răspundem ascul­
şi-au ales-o. Orice defecţiune tătorilor ; 18,50 Foileton ; 19,40
ivită la tractor o înlătură cu Din cîntecele de dragoste ale
rapiditate. Important este însă popoarelor ; 20,40 Cîntece inspi­
faptul că ei au Învăţat şi să pre­ rate din lupta poporului nostru
vină defecţiunile. Un prim pas pentru libertate şi unire; 21,20
in această direcţie se face acum Muzică populară romînească.
in atelier, de unde tractoarele
ies în perfectă, stare de func­
ţionare.
Dorinţa 'de a repara cît mai
bine tractoarele, într-un timp
cît mai scurt, se putea citi pe
feţele fiecăruia dintre membrii
echipei. Asemenea lor şi cele­
lalte echipe se străduiesc să
execute reparaţii de calitate şi 24 IANUARIE 1962
la timp. Aceasta înseamnă mai
mulţi hantri, mai multe produ­ D E V A : Nu te lăsa niciodată:
se agricole la hectar pe ogoa­
rele colectiviştilor. H UNEDOARA: Poveste despre
N. TÎRCOB o fa tă ; PE TRO ŞAN I: Secţiu­
nea a V -a ; Poveste despre o
fată ; SIMERIA : EvăoKia :
O R Ă Ş T IE P r in c ip iu l suprem ;
Imperiul soarelui: ALBA iu -
L I A : Umbre albe; Prologul re­
zistenţei ; SEBEŞ : Doctorul din
Bethenow; HAŢEG: Romeo, Ju-
lieta şi întunericul; BRAD :
Cinci cartuşe ; LONEA : Taina
cetă ţii: T E IU Ş : In liniştea se­
r i i ’; ZLATN'A:i Dragostea te aş­
teaptă; ILl'Â: Alexandr Nevslct:
APOLDUE DE SUS: Jucătoarea
'de bascKet. n ru
CONSUMATORI l
Consumaţi produsele
I. C. 1. L. S I M E R I A
fa b r ic a te din la p fe p a s i e w i z a i :
— Lapfe pasfeurizaf îm buteliat
— Iaurt
— Brînză grasă de vaci
— Brînză prima
— Smînfînă exfra şi superioară
— Cremă ,,C araim ana şi cremă,, Moldova*'
— Sana — produs ră c o rito r
— Unt preambalaf de toate sortim entele
Sînt hrănitoare şi folositoare organismului şi se gă­
sesc la toate magazinele alimentare, cooperativele de consum
si I.A.P.L.-uri.
¦*/—i/—.p p p p p p p /—>r ¦ ' r r n
EXPLOATAREA
U Z I N A DE P R E P A R A R E DE V A
s tra d a H o ria nr. 201
A N G A J E A Z Â;
• Electricieni
® Sudori
® Fochist! autorizaţi pen­
tru cazane
f J l—J lm~J U V u J »—/ v»*/ UnJ U ./ iv J U—/X.
Exploatarea minieră Stinsei»! Î s
ANGAJEAZĂ:
¦ M INERI
¦ ELECTRICIENI
mE L E C T R O -L Ă C Ă T U Ş I
rnLĂCĂTUŞI P E N T R U A TELIER ;
SolicHanţli vor prezenta diploma
de absolvire a ursei şcoli profesio»
nale sau carnetul de calificare, Sa
sediul Exploatării E . M . MuriseeluS Mic,
raionul IBia. Telefon: Brănişca 13.
/V* ' i